8 matches
-
culturale ale țării, poezia este mereu acasă. A urmat Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, care a vorbit despre propășirea prin cultură și a recitat sensibilul poem de suflet Gloria Limbii Române, care a emoționat întreaga asistență. Gheorghe Pitarca din Orăștie a vorbit despre cea mai recentă carte a sa, Poveste cu final dulce, iar localnica Doina Mija Pastărnac a recitat și a cântat în manieră originală câteva creații proprii. Pentru întâia oară pe o scenă, Teodor Constantin Tăutu
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
hunedoreni care își onorează prin paginile scrise și acțiunile întreprinse plaiurile natale. Din partea managerului cultural Claudiu Șimonați, au primit Diploma de Excelență scriitorii și artiștii plastici: Antonia Bodea, Lucian Bulătan, Ioan Cărășel, Iulia Patricia Igna, Lazăr Morcan, Voichița Pălăcean-Vereș, Gheorghe Pitarca, Dumitru Tâlvescu, Ion Velica, Mircea Zdrenghea. Punctul culminant al după-amiezii l-a constituit Gala Laureaților Festivalului. Lista de laureați ai festivalului reunește nume regăsibile în două secțiuni: volume de poezie apărute în 2012 și poeme premiate. Secțiunea Volume de Versuri
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
Petcu D. Gabriela Petitjean V. Lucien Robert Petrache M. Florin Petre N. Florian Petrea Gh. Gheorghe Petrică A. Gheorghe Petrică A. Liviu Petromaneant Gh. Gheorghe Daniel Petromaniant I. Ioan Zeno Piliuta I. Iulian Cătălin Pîrvan Ț. Gheorghe Pirvanoiu Ț. Costel Pitarca V. Traian Nicolae Pitaru Virgil Pitrop I. Emil Pitulan P. Matei Romeo Podoleanu L. Bogdan Pogor A. Georgeta Pojoca I. Gabriela Olguța Popa I. Vasile Popa D. Ioan Popa G. Vasile Popa A. Eugen Popa I Camelia Popa A. Dorin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
Leccinum aurantiacum (1821), sin. Boletus aurantiacus (1791), denumit în popor hribă de plop, pâlnioara de plop sau pitarca portocalie, este o specie de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" de genul "Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Leccinum scabrum (1821) precum variația să Leccinum scabrum văr. melanuem (Smotlacha Pilát & Dermerk 1969), sin. Boletus scaber (1783), Krombholzia scabră (1881), denumit în popor burete călugăresc sau pitarca aspră, este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă întotdeauna sub mesteceni, în păduri, prin
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la munte, în mod general solitară, cu predilecție în păduri de foioase pe lângă fagi, mesteceni și stejari și
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
latină "bolet-", care înseamnă „ciupercă superioară” (care a dat și burete) și "edulis", cu sensul de comestibilă, exprimând calitățile culinare ale speciei. Buretele (din boletus) are mai multe denumiri românești printre care se se numără și hrib, copită, mânătarcă, mitarcă, pitarca sau pitoancă. Denumirea de "hrib" provine din ucraineana "hryb". Denumirea "mânătarcă" provine (prin intermediarul bulgar) din cuvântul grecesc "manitaria" însemnând "ciuperci" (în genere), a se vedea și termenul mană. Denumirea științifică, "Boletus edulis", provine din rădăcina latină "bolet-", care înseamnă
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
lui Calistrat Hogaș sunt respinse. După război va locui mai mult la Fălticeni, unde din 1918 scoate, pentru puțin timp, „Glasul Sucevei”, „publicație de propagandă culturală și cetățenească”. S-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Scriitorilor Români. În personajul Pitarcă, din romanul Mângâierile panterei de Mihail Sorbul, D. poate fi recunoscut cu întregul său cortegiu de ciudățenii. Revistele și gazetele la care a colaborat sau care l-au republicat sunt numeroase. Proza lui, schițe, povestiri, nuvele, fragmente memorialistice închinate copilăriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]