39 matches
-
3. Tăciunele zburător Ustilago tritici 4. Mălura Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Mălura Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virus mozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. tritici îngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversa mălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici rugina brună 5. Puccinia striiformis
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se execută 2-4 altoiri. Ca plante indicatoare pentru Apple mosaic virus se folosesc soiurile de măr Lord Lambourne și Golden delicious, iar plantele ierboase folosite în seră, în transmiterile mecanice, sunt Cucumis sativus, la care apar leziuni locale clorotice și piticire, Vigna rosea, Vigna sinensis, cu linii clorotice sistemice, Chenopodium murale ș.a. Pentru Apple chlorotic leaf spot virus se folosesc ca plante indicatoare soiul de păr Untoasă Hardy, Malus sylvestris, clona R-12740 și portaltoiul american Spy 227, iar ca plante test
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
frunză sănătoasă. A doua categorie o constituie insectele în care virusul este persistent sau se multiplică în corpul lor, acestea rămânând infecțioase în tot cursul vieții sau chiar transmițând virusul la generațiile viitoare, oul lor fiind deja infectat. La virusul piticirii grâului Wheat dwarf virus cicadele din genul Psamotettix, după ce au achiziționat virusul rămân infecțioase toată viața lor și transmit virusul prin ouă la generația următoare de cicade. Coleopterele din genul Scolytus cariul de scoarță, transmit sporii de Ceratocystis ulmi contribuind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. În ceea ce privește modificările fiziologice ale plantelor virotice se constată o creștere a activității enzimatice, sucul extras din plantă oxidându-se foarte rapid; scade fotosinteza cu 50-60 %, respirația plantelor scade de asemenea, se dezechilibrează substanțele hormonale: scade auxina ceea ce duce la piticire sau nanism; scade conținutul în glucide; crește concentrația în azot (la virusurile ce produc mozaicări) sau aceasta scade (la virusurile ce dau îngălbeniri). Cercetătorii urmăresc producerea de material semincer sau de plantat, liber de virusuri. În prezent se folosește în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
graminearum 3. Tăciunele zburător - Ustilago tritici 4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului 111 Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. triticiîngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversamălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
4. Mălura - Tilletia sp. Alți agenți patogeni întâlniți la grâu: Virusuri 1. Wheat streak mosaic virus - mozaicul dungat al grâului 2. European mosaic striate mosaic virusmozaicul striat european al grâului 3. Wheat dwarf virus - piticirea grâului Micoplasme 1. Mycoplasma - îngălbenirea, piticirea și aspermia grâului 111 Ciuperci 1. Gaumannomycea graminis var. triticiîngenuncherea plantelor și șiștăvirea boabelor 2. Micronectriella graminicola f.c. Fusarium nivale mucegaiul de zăpadă 3. Tilletia controversamălura pitică 4. Puccinia recondita f.sp. tritici - rugina brună 5. Puccinia striiformis - rugina
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se execută 2-4 altoiri. Ca plante indicatoare pentru Apple mosaic virus se folosesc soiurile de măr Lord Lambourne și Golden delicious, iar plantele ierboase folosite în seră, în transmiterile mecanice, sunt Cucumis sativus, la care apar leziuni locale clorotice și piticire, Vigna rosea, Vigna sinensis, cu linii clorotice sistemice, Chenopodium murale ș.a. Pentru Apple chlorotic leaf spot virus se folosesc ca plante indicatoare soiul de păr Untoasă Hardy, Malus sylvestris, clona R-12740 și portaltoiul american Spy-227, iar ca plante test, specii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ATENTIE: LA ALEGEREA SUBSTANTELOR CU CARE SE FACE TRATAMENTUL SE VA AVEA ÎN VEDERE CĂ DOUA TRATAMENTE SUCCESIVE NU TREBUIE SĂ SE EXECUTE CU SUBSTANȚE DIN ACEEAȘI GRUPA (CU ACEEAȘI BAZĂ TOXICĂ). 1.2. BOLILE ORZULUI Viroze 1.2.1. Piticirea galbenă a orzului - Barley yellow dwarf virus Boala este considerată ca cea mai răspândită și păgubitoare viroză a cerealelor cultivate și a ierburilor perene. În lucrările lui P. Ploaie din 1973 și 1977 se evidențiază faptul că această boală virotică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt îngroșate, drepte și tari iar plantele rămân pitice, cu sistemul radicular slab dezvoltat și prezintă o înfrățire accentuată, dar frații nu formează spice. Virusul poate ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrățesc. Grâul infectat mai târziu, după înfrățire, prezintă frunze cu vârful îngălbenit, nervuri verzi și piticirea mai puțin accentuată. Ovăzul atacat de acest virus, la 2-3 săptămâni de la infecție, prezintă pe frunze petede decolorare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează spice. Virusul poate ataca și grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrățesc. Grâul infectat mai târziu, după înfrățire, prezintă frunze cu vârful îngălbenit, nervuri verzi și piticirea mai puțin accentuată. Ovăzul atacat de acest virus, la 2-3 săptămâni de la infecție, prezintă pe frunze petede decolorare, apoi galben-roșiatice, brune-roșiatice sau chiar roșii strălucitoare, variația culorii fiind în funcție de sensibilitatea soiurilor. Secara este puțin atacată, iar porumbul este principala gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lungul nervurilor, ofilite și cu păstăi mici, cu un număr redus de boabe; lintea, la care plantele au vârfurile turtite, înălțime redusă, nu formează păstăi și au frunze cu marginile răsucite spre partea superioară; năutul, la care plantele suferă de piticire și decolorare; lupin, mazăre și latir, a căror plante atacate sunt mici, cu frunze încrețite, decolorate și fără păstăi. Virusul a mai fost semnalat la soia, lucernă și trifoi. Prevenire și combatere. Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea prin sămânță are loc în procent de 10-100 % la peste 20 de specii de plante. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar în sere scoaterea și arderea plantelor atacate. 8.2.2. Mozaicul castraveților la ardeiCucumber mosaic virus in pepper Culturile de ardei din câmp și spații protejate suferă frecvent din cauza atacului acestui virus, boala fiind cunoscută și sub numele de "piticirea și îndesirea tufelor de ardei" descrisă în 1961 de I. Pop și E. Docea. Simptome. Variația simptomelor este în funcție de soi, momentul îmbolnăvirii și condițiile climatice. Plantele tinere infectate au talia mult redusă, cu până la 50 % din înălțimea plantelor sănătoase. Atât
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor. Frunzulițele se răsucesc spre partea superioară de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se colorează în violaceu. Înălțarea tulpinii este stopată, florile rămânând sterile sau formează fructe mici, deformate, cu puține semințe. Plantele atacate sunt ușor de observat din cauza piticirii și a decolorării care poate produce chiar o ofilire asemănătoare verticilozei, însă în acest caz vasele conducătoare nu sunt brunificate. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face de la plantă la plantă prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscută. În anii cu primăveri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Lung de Ișalnița și Albineț (ardei lung) manifestă toleranță față de atacul de Alternaria și Verticillium. Soiul Neptun de gogoșar este rezistent la virusul VMT și toterant la alternarioză și Verticillium. 8. 3. Bolile vinetelor Viroze 8.3.1. Marmorarea și piticirea vinetelorEggplant mottled dwarf virus Boala a fost identificată și descrisă în 1969 în Italia, apoi a fost găsită și în Turcia dar cu o frecvență destul de mică. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apare o marmorare slabă a țesuturilor de lângă nervuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf virus Boală cunoscută sub numele de strierea galbenă sau nanismul cepei, a fost descrisă în SUA statul Yowa în 1927 însă acum este răspândită în America de Nord, Europa și Australia, la noi fiind citată de E. Rădulescu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP) și incompatibilitatea dintre altoi și portaltoi (Stem grooving SG). Virusurile latente se transmit pe diferite căi și metode de înmulțire vegetativă . Din cercetările efectuate în țara noastră, s-a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune și se usucă. Pe unele frunze pot fi semnalate desene decolorate, variate, ca “frunza de stejar” sau poate fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate paralele cu nervurile și decolorări ale marginilor. Inflorescențele au florile foarte apropiate cu aspect de “mături de vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide în vederea prevenirii răspândirii virusului. Tratamentul termic al plantelor mamă infectate nu dă rezultate împotriva acestui virus. La crizanteme mai putem întâlni: Chrysanthemum vein mottle virus marmorarea nervuriană. Chrysanthemum stunt viroid piticirea crizantemelor. Chrysanthemum chlorotic mottle viroid pătarea clorotică. Bacterioze 11.3.3. Arsura bacteriană a crizantemelor și gerberelor, pătarea frunzelor și florilor de mușcată Pseudomonas cichorii Boala a fost semnalată în S.U.A. dar este răspândită și în Europa. Simptome. Atacul apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
La smochine: Tăciunele smochinelor provocat de o ciupercă (Aspergillus niger) Arsura tîrzie a smochinelor provocată de o ciupercă (Phytophtora infestans) Pierderea culorii smochinelor provocată de o ciupercă (Nectria cinnabarina) Cancerul smochinelor provocat de o ciupercă (Phomopsis cinerensens) La cartofi: Virusul piticirii galbene Virusul pătării în cerc și cu consistentă de pluta Dezintegrarea neagră provocată de o ciupercă (Synchytrium endobioticum) Pătarea în cerc provocată de o ciupercă (Corynebacterium spedonicum) Virusul tuberculului fusiform La trestia de zahar: Boală din Java a lui Cumming
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
LAZĂR AL, 1980). Efectul infectării cu diferiți agenți patogeni este remarcat prin scădera capacității de absorbție a apei, a conținutului și calități uleiului, iar într-o măsură mai mică a proteinei și cenușei (HUNG J.V., 1996). Virusurile, în special virusul piticirii clorotice, influențează crșterea și dezvoltarea plantelor de năut, mai ales în funcție de faza de vegetație în care sunt atacate plantele, producția scăzând cu cât virusul infectează planta mai devreme (HORN N.M., REDDY S.V., 1995). Ca măsuri de prevenire și combatere se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
preferabil la nivelul celei de a treia frunze adevărate sau mai bătrâne (secțiunea III pct. 6.). Se incubează până la două săptămâni la 22°C-28°C și umiditate relativă mare, udându-le zilnic. Se observă vestejirea și/sau epinastia, cloroza, piticirea. Se izolează din plantele cu simptome, astfel: - se prelevează o secțiune de țesut din tulpina, la 2 cm deasupra punctului inoculării. - se mărunțește și se suspendă într-un volum mic de apă distilata sterilă sau de tampon fosfat de 50
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]