28 matches
-
În nopțile vegherii, autorii scriu fermecătoare povești și poezii. Unii urmăresc colțuri din natură: o livadă cu multe glasuri măiestre, un râu cu apă rece și limpede, o pădure deasă cu copaci tineri și zvelți, animale blânde, păsărele cu glasuri pitulate și tainice. Dintr-o carte, eu pot cunoaște taina bogățiilor țării, frumusețea nemărginită a patriei noastre ca un buchet de flori, numeroase râuri ca niște panglici azurii, Podișul Transilvaniei ca o cetate, munții ca niște piramide înalte, podișurile, dealurile și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poveste. Pe la cinci jumătate, deja se lăsa seara; așa e iarna, se întunecă repede. Mergeam și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
Nașterea, Curca, Dracu-n farfurie, L-am cunoscut pe Dumnezeu, Focul, Cântecul sapelor, Furtuna, Prima zi de școalaă, Crăciunul, Tata și colectivizarea agriculturii, Orașul, O boacănă cât casa, Povestea unei fete care trebuia să se nască băiat, Părul cu pere pitulate, Gâștele, Dezamăgirea, Am luat cu împrumut... foc, Stafiile, Îngerii din vis, Bucuria întoarcerii în timp (al doilea capitol) Canicula, Catinca și... „iubitul”, Catinca și... E-urile, Întrebare fără răspuns, Livada de pruni, Detectiv voluntar, Viața netrăită,Umilința, Puntea, Întoarcere (poezie
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
Publicat în: Ediția nr. 960 din 17 august 2013 Toate Articolele Autorului POETUL Tânărul Miorel Tăbâltoc gândea, mai bine zis caligrafia, într-un caiet dictando, un cuvânt încă neinventat, pentru că în creier avea un gol deplin, iar muza poeziei stătea pitulată cine știe unde de frica unui nou viol. Drama tânărului poet începuse în clasa a VIII-a când, de ziua Femeii, scrisese o poezie înduioșător de naivă, care a fost așezată însă la gazeta de perete a școlii. Brusc, întreg personalul instituției
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
care se vorbește despre un poet pe care talentul său l-a îmbogățit. Tânărul Miorel Tăbâltoc gândea, mai bine zis caligrafia, într-un caiet dictando, un cuvânt încă neinventat, pentru că în creier avea un gol deplin, iar muza poeziei stătea pitulată cine știe unde de frica unui nou viol. Drama tânărului poet începuse în clasa a VIII-a când, de ziua Femeii, scrisese o poezie înduioșător de naivă, care a fost așezată însă la gazeta de perete a școlii. Brusc, întreg personalul instituției
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
care de scurge foarte repede. Dar prozatoarea Titiana Nica Țene își amintește cu lux de amănunte aproape toate etapele din copilăria ei, de la naștere-povestită ulterior de către tatăl ei-, prima zi de școală, Crăciunul, tata și colectivizarea agriculturii, părul cu pere pitulate, gâștele... până la îngerii din vis. Fiecare în parte are un of, o durere, dar și o bucurie copilărească. Așa cum a trăit Titiana la sat, așa sunt multe scriitoare care-și amntesc cu dor, dar și cu plăcere acele clipe de
TITIANA NICA ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343172_a_344501]
-
păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum. După mai puțin semnificativa
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
N-am de gând să răspund la Întrebările astea. Dar am să spun În apărarea mea că nici una dintre colegele mele de echipă mai atletice nu locuise vreodată Într-un corp atât de problematic. Nu aveau, ca mine, două testicule pitulate ilegal În canalele inghinale. Necunoscute mie, acele anarhiste Își stabiliseră domiciliul la mine În abdomen și erau chiar conectate la utilități. Dacă Îmi Încrucișam picioarele greșit sau dacă mă mișcam prea repede, un spasm Îmi săgeta zona inghinală. Pe terenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se ridică de pe scaun și se apropie de canapea. Mașa dormise prost, răsucindu-se de pe o parte pe alta, astfel că așternutul arăta ca o pajiște răvășită de furtună. Ici-colo, mai sărea și câte un purice, iar Între cute stăteau pitulate și alte gângănii, așteptând să se hrănească, la sosirea nopții, cu sânge cald, de femeie Încă În putere dacă nu să aducă pe lume alți bărbați și alte femei, atunci măcar să aibă grijă de alții, de ea Însăși și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
erau fișe de caracterizări mărunte, pe care le strămuta pentru nevoie cu gindu 1. Amica Nory nu putea suferi provincia mică: "Cuiburi de ploșnițe", la figurat ca și la concret, zicea. Nu simțea pitorescul orășelelor scunde, in care fiece om pitulat, reprezintînd disproporția unei aspirațiuni prea mari pentru adăposturile lui, este deci o energie la pândă. Nu se gândea că acele puteri mărunte, dar neîncăpătoare, se revărsau până aci, în Cetatea vie. - .... satele nu-i plăceau. Nu era agrariană. Numai centrele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
căpătîi Stricam liniștea mării. Dar așa, deodat', vîntu-a 'ncetat, Eram noi fiii disperării. Și de vorbeam, doar tulburam Tăcerea mut-a mării! Pe cerul ros' că de arama, Parcă catargului dînd roată, Stă soarele însîngerat, Mai mic dar, cît luna pitulata. Zi după zi, zi după zi, Nu ne-am clintit, nici vîntul c-a suflat. Jurai că vasu-i o pictură Pe un ocean pictat. Apă, apa, cer de apă, Se strînge lemnu-ncheietură ... Apă, apa, cer de apă, Dar de băut
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
și pîraie aduc apă-șiroaie S-alin iute setea din flori; Aștern umbră lină pe frunze-n grădină La prînz, cînd au vise-n culori. Pe aripi, amîndouă, aduc stropii de roua Ce mugurii-i școală din dulce visare, Cînd stau pitulați, de mama alintați, Pe cînd ea dansează în soare. De mă-ntunec la fața, dau ploaie cu gheață Ce-albește cîmpia-n ropot de sunet, Și-apoi dintr-o dată, dizolv gheața-n apă, Si zbor mai departe în zarva de tunet
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
vară, aceeași temperatură ambientă: Minus un grad Celsius...! În curtea bisericii, lipită de construcția medievală a clopotniței (care data din vremurile Voievodului întemeietor al orașului), o salcie bicentenară te ducea cu gândul la dimensiunile Frasinului Iggdrasil. Sub crengile ei plângătoare, pitulată, veghea căsuța enorială veche, ca o călugăriță modestă, cu toate ferestrele cernite. Pășind împreună cu ceilalți, pe portița scârțâitoare, care nu se încuia niciodată, Sile ocolește unul dintre parii pentru rufe, încoronat apotropaic cu o tigvă de cal sau de catâr
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vroia să-i deschidă prin față! Vru să pornească și ea într-acolo, dar umbra mișca acum din nou înapoi . . . Tot pe la bucătărie venea! ... Nu se arăta însă nimeni și aceeași umbră se agita neorânduit, când oprită pe loc, când pitulată, când lunecând repede. Cine știe ce luptă a babei cu vreun șoricel sau păianjen. în orice caz, nu părea a se ocupa de ea. Mini avea acolo, în plină zi, o ciudată impresie de mister. jocul acela de umbre era încă mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
două-trei locuri, Petrache dăduse lespezile deoparte, sădind, în mormintele revene, puieți de gutui. Crescuseră, aveau coroană rotundă și frunze cărnoase, așa că, până spre toamnă, când gutuile căpătau strălucirea luminii primite peste an, nici nu știai dacă pomii aceia, pe jumătate pitulați, nu sunt cumva smochini sau rodii. Pereții erau goi, dar pe sub zugrăveală se ghiceau arcadele vechiului fort. Deasupra, cerul încă nedezmeticit din iarnă atârna lipsit de culoare, ca apa uitată într-un chiup de piatră. Petrache citea tot felul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chiaburul, vă zic, oricum, n-avea cum să-l laude pe moș Mardare, fiindcă o trăsese pe baba Frăsina, după el, în colhoz, mai exact, în suszisa, Gospodăria cea mare. Ba, atât în Goldana, precum și în Cotonoaga, sat de nevoiași, pitulat hăt! dincolo de creasta Baisei, se credea că, dimpotrivă: în capul lui, chiaburul îl socotea pe Mardare cel mai mare tolomac! Îndârjiți în sărăcia lor de veacuri (uneori, în Moldo-Valahia, doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rea decât aceea de a-ți pierde sufletul? Fiindcă e o iluzie să te mai consideri același de mai înainte după ce cu acordul tău s-a comis o mi-șelie. Te ascunzi în masă, ei și? Crezi că dacă stai acolo pitulat și ridici doar mâna, această jalnică mână nu-ți aparține? Și la ce îți mai folosește? Să mângâi cu ea părul iubitei? Adio! Ești condamnat de-aici înainte să te abții de la acest gest, n-o mai ai această mână
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fiica lui Wilfingher Rudolf și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 04600 Altenburg, A. Levystr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brăila, str. Belvedere nr. 5, județul Brăila. 166. Negru Marin, născut la 20 septembrie 1931 în localitatea Pitulați, județul Brăila, România, fiul lui Alexandru și Frusina, cu domiciliul actual în Germania, 04600 Altenburg, A. Levystr. 33, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brăila, str. Belvedere nr. 5, județul Brăila. 167. Ursoiu Ioan, născut la 21 februarie 1969
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
CARTEA În nopțile vegherii, autorii scriu fermecătoare povești și poezii. Unii urmăresc colțuri din natură, o livadă cu glasuri măiastre, un râu cu apă rece și limpede, o pădure deasă cu copaci tineri și zvelți, animale blânde, păsări cu glasuri pitulate și tainice. Alții descriu bogățiile țării, frumusețea nemărginită a patriei noastre ca un buchet de flori, râurile ca niște panglici aurii, munții ca niște piramide înalte, câmpiile cu florile înmiresmate. De la ei am învățat să iubesc floarea pură din livezi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de la căminul de zi al Comunității evreilor din oraș. I-am văzut cât sunt de vitali, de senini și de bine dispuși și-am Înțeles că profesorul Andrew Oswald de la Universitatea din Warwick zice bine ce zice În declarația lui (pitulată și ea În dosarul oranj cu elastic): „Te-ai aștepta ca oamenii să devină cu atât mai nefericiți cu cât Îmbătrânesc. Însă noi demonstrăm exact contrariul“. Exact. rockin’ by myself Fericirea ca o insulă-n derivă Dumitru UNGUREANU Eram prieten
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
capătul cărării Ne așteaptă, blând, Hristos Să facă plata dreaptă Creștinilor de jos! Stațiunea Buziaș 25.06.2010 Pe un șes Întins O pădure cu frunziș Cu alei de copaci De tei și castani Te-mbie să stai. Pe bănci pitulate Oamenii iau parte. Un izvoraș A lui Moș Buziaș Care Dumnezeu l-a dat Și Binecuvântat! Tot omul să bea Sănătate să ia Și un alt izvoraș Baie să facă Tensiunea să dreagă Bogat, sau sărac Ei s-au vindecat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" poziția nr. 14 se abrogă. ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Traseu: DJ 202C - Pitulați, lungime - 3,0 km, km 0+000 - km 3+000, pietruit 3 km", coloana 5 va avea următorul cuprins: "295.654,00", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Scorțaru Nou, conform Hotărârii Consiliului local nr.
HOTĂRÂRE nr. 813 din 10 august 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234913_a_236242]
-
avea următorul cuprins: "201.881,00", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Scorțaru Nou, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010"; - la poziția nr. 10, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Conductă aducțiune-distribuție apă satul Pitulați", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime totală - 14,3 km, conductă PEHD 80 SDR 17,6 = 9,3 km, PVC - 5 km", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2006", coloana 5 va avea următorul cuprins: "377.520,00", iar
HOTĂRÂRE nr. 813 din 10 august 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234913_a_236242]
-
va avea următorul cuprins: "279.316", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Scorțaru Nou, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010"; - la poziția nr. 18, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Destinație: clădire Cămin Cultural Pitulați, vecinătăți: N - pășune comunală, S - stradă comunală, E - proprietar particular, V - pășune comunală, suprafață totală - 1.694 mp, din care: suprafață construită - 376 mp, clădire din cărămidă, acoperită cu tablă, cu 7 camere, împrejmuire cu gard din plasă sudată, lungime
HOTĂRÂRE nr. 813 din 10 august 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234913_a_236242]
-
196.315,00", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Scorțaru Nou, conform Hotărârii Consiliului local nr. 2/2010"; - la poziția nr. 22, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Destinație: clădire Școală cu clasele I-IV Pitulați, vecinătăți: N - stradă comunală, S - proprietar particular, E - stradă comunală, V - proprietar particular, suprafață totală - 5.519,84 mp, din care: suprafață construită - 493,84 mp, clădire din cărămidă, acoperită cu tablă, cu 4 săli de clasă, suprafață construită - 416
HOTĂRÂRE nr. 813 din 10 august 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234913_a_236242]