407 matches
-
ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
o prind ușor în palmă Ca să am o clipă calmă. Fir de-argint rotind inele, Gândurile-mi sunt rebele Cand ma cauți, eu te caut Prin al nopții plâns de flaut. Noaptea se preface-n ziuă Când bat apele-n piuă , Ochiul vieții fară vină Trece-n iriși de lumină. Referință Bibliografică: Ochi rotund de luna / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1517, Anul V, 25 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
OCHI ROTUND DE LUNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1424857342.html [Corola-blog/BlogPost/366016_a_367345]
-
tatăl marelui Ștefan, care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
răstoarnă Cad în câte-un ghimp Peste tot o goarnă A lipsit la timp Și mă bate gândul Cum să scap de viciu Când îmi vine rândul Fuga de serviciu Toată ziua ziuă Ne cântăm în strună Bate apa-n piuă Lumea de nebună În folosul cui Risipind adună Că-ți vine să spui: Nebună, nebună! Referință Bibliografică: Nebună, nebună / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
NEBUNĂ, NEBUNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nebuna_nebuna.html [Corola-blog/BlogPost/341843_a_343172]
-
rebel Bărbații vărsători de sânge negru Și viclenii nu vor găsi-n viață leac Prin Tine Doamne eu voi fi integru PSALMUL 55 Miluiește-mă :m-a necăjit omul Călcatu-m-au vrăjmașii mei și ziua Cuvintele mele au urât piua Fură rodul și rupe mereu pomul Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei În mânie popoare vei sfărâma Cată sufletul meu cum peștii râma Viața mea ți-am spus-o Ție din bordei Înaintea Ta lacrimile mele Întoarce-se
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1429196428.html [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
examinam cu coada ochiului mușchii dilatați și amenințători ai acesteia, mi-am permis o mică intervenție cu jumătate de gură: - Dar, domnule deputat, cu respect, apreciez eficiența lucrărilor în plen, dar parcă se cam lungesc și se bate apa-n piuă...Dumneavoastră, de ce sunteți nemulțumit? - Păi, cum de ce, domnule? Alea sunt ședințe?! Pentru o amărâtă de definiție la laptele de vacă te ține în discuții peste patru ore și pentru legea calului două zile? Păi cu ce e vaca mai prejos
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_gandul_la_ziua_de_maine.html [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
pună în vedere să își lepede Credința... Altfel, soarta e decisă : moartea le va fi sentința ! Atât de multe, grele chinuri, acești Martiri au îndurat Dar Credința în MESIA, nici în gând n-au abjurat ! Apoi Victorin și Victor, în piuă au fost zdrobiți Dar încununați în Ceruri și-n Biserică Sfințiți ! .......... Ești Victor, Victoria ? Să fii un om victorios ! Să-nvingi Dușmanul Mare, Fiara, luptând în Oastea lui CHRISTOS ! Prof. Paulian Buicescu, Lic. Tehng. Izvoarele & Șc. Movileni, jud. , membru L.S.R.
SF. MC. MINA ȘI VICTOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1415648795.html [Corola-blog/BlogPost/376834_a_378163]
-
luminile aprinse prin birouri. Însă toți activișii dormeau cu capul pe mese. Iar la ședințele care se țineu peste douăsprezece de ore, cine vorbea cel mai mult... era socotit un activist bun, chiar dacă nu spunea nimic concret. Bătea apa în piuă, cum se spune! O astfel de societate dorește Stângaciul să găsească pe tărâmul Făgăduinței!? Dar... oamenii s-au deșteptat. (Bate clopotul de pe punte. În difuzor se aude vocea căpitanului.) Vocea căpitanului: - Om la apă! Aruncați colacul de salvare! Dreptaciul: - Mă
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455017826.html [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
Acasa > Poeme > Antologie > NU SUNT Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Nu sunt Nu sunt de luat în seamă, e clar ca bună ziua, nu sunt nici Dalai Lama, adeseori spun „piua”. Nu mă ascund de mine, nu-s tânăr nici bătrân, un veteran, acolo, pe versul meu stăpân. Poetul, ca Ulise, își caută mereu casa, iar casa lui dispare, în zarea fumegoasă. O Penelopă, totuși, așteaptă undeva, acolo unde nimeni nu
NU SUNT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1401771235.html [Corola-blog/BlogPost/344680_a_346009]
-
pe alocuri împădurit al Leaotei, ce-și spală poalele vestice în albia repezită și verzui-azurie a Dâmboviței, nu departe de izvoare. Tremurată, mâna șovăie o clipă deasupra prea albului pânzei ieșită deunăzi dintre spetele războiului de țesut și din vâltoarea pivei lui Nistorică de la brâul calcaros al Cheilor Dâmboviței - ce încinge măreția sfruntătoare peste sat a Vârfului Crucii la Rucăr - și apoi începe destăinuirea. Cu firul roșu o începe, acest fir mătăsos de culoarea amurgului ce scapără granitul munților din preajmă
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
care s-a născut în Bucovina - un loc de vis), emigraseră la 19 ani în Canada, fără a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, lăsându-l bunicii. Iar părinții dinspre mamă, se mutaseră în București, după ce comuna Piua Petri, din Lunca Dunării a fost inundată, desființată de pe hartă. Așa că nu aveam bunici la țară. „Mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului” De aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_convorbire_cu_elisabeta_elisabeta_iosif_1329677139.html [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
nu ajunge la sărman, Se clamează din amvon dreptate, Când ban la ban, păduche la golan; Și asta-i de când lume și pământ, Se încinge-n Agora văpaie, Furtună culegi, de-ai semănat vânt, Ciumă, putregai în măruntaie; Apa în piuă la televizor Meșter păpușar din cutie scos Pentr-un ban muncit, câștigat ușor, Țugulanului - cuțitul la os... Celui ce vă vinde luați seamă, Dar mai ales când, unde, cum, cât, cui, Ața pe mosor se strânge-n vamă Și, volens-nolens
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1459090839.html [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu transhumanța. Aici soseau nu numai mărgineni sau țuțuieni, cum li se mai spuneau mocanilor din zona Sibiului, ci și mocani de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401699415.html [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Poem de AL.FLORIN ȚENE Glonțul iubiri nu întotdeauna ucide Ruginise arma atârnată în cuiul apusului de ziuă, Undeva la marginea orașului creșteu munții de gunoaie Pe când râul suspina bătând dimia-n piuă Și iubirea aștepta să-i crească tensiunea în ploaie. Era o liniște în sufletul meu de se auzea tăcerea Din ouăle clocite de mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTOTDEAUNA UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Glontul_iubirii_nu_intotdeauna_ucide_al_florin_tene_1328343094.html [Corola-blog/BlogPost/346659_a_347988]
-
Morarul era plătit, în cele mai multe cazuri, cu o parte din vama morii. Cum stăpânul nu dădea vama din măcinișul lui, aceasta provenea integral din măcinișul țărănesc. Pe Someș, sau pe văile satului Chelința, care se varsă în râul Someș, existau pive de pănură și de pături, acestea reprezentau tehnica prin care era pregătită îmbrăcămintea țărănească. Altă îndeletnicire importantă, aducătoare de venituri, nu numai atunci, ci și astăzi, era vânzarea băuturilor, crâșmăritul. Stăpânul impunea satului Ulmeni, ca și celor din jur, drept
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
cel de la mânecă, curea cu mărgele, cele vechi aveau motive geometrice, cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei localități: colacul de formă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mutat pe partea vestului ... Înainte nu primeam pașapoarte de la comuniști, acum nu primim vize de la capitaliști, așa că bieții românași de rând nu au nici o șansă să vină „acilea” la Olimpiada de la Sydney, în 2000. Ca să nu mai batem apa în piuă cu exemple despre confuziile și controversele cotidiene, să încercăm împreună să analizăm cea mai zăpăcită încurcătură creată odată cu declararea anului 2000 începutul noului mileniu, adică cel de al treilea! Căzut-am și eu în butoiul cu fraieri, în urma cu vreo
MEMORIA PENIŢEI (1) – CÂND ÎNCEPE NOUL MILENIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_1_c_george_roca_1356608670.html [Corola-blog/BlogPost/341536_a_342865]
-
încălzire. La alte tipuri de mașini de împâslit, plăcile sunt înlocuite cu două rânduri suprapuse de role canelate antrenate în viteze variabile. 2) Mașinile numite "de săpunit", destinate să aplice săpun pe pâsla care vine de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
rânduri suprapuse de role canelate antrenate în viteze variabile. 2) Mașinile numite "de săpunit", destinate să aplice săpun pe pâsla care vine de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează pentru împâslirea țesăturilor, se clasifică la poziția nr. 84.51. 4) Mașinile pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
de la mașina de împâslit. 3) Piua cu bătător, care încheie împâslirea fibrelor umezite cu apă cu săpun. Această piua se clasifică întotdeauna aici, deși ar putea să fie folosită pentru împâslirea articolelor mici din țesătura (berete etc.), dar, din contră, piua cu cilindri, în principal utilizează pentru împâslirea țesăturilor, se clasifică la poziția nr. 84.51. 4) Mașinile pentru fabricarea "fetrului mixt" (combinarea unui strat de fetru de lâna pe un suport textil). Atunci cand suportul este de țesut din lână, aderenta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
un cilindru, consolidează țesătura obținută prin batere; ele închid interstițiile țesăturii și produc o lustruire a suprafeței sale. 3) Mașinile cu cilindri, pentru calcarea țesăturilor, care strâng firele de urzeala și de bătătura, și asigură o împâslire parțială a suprafeței. Piua cu ciocăne sau cu maiuri de lemn cu două capete, care este folosită adesea pentru fabricarea pâslei (fetrului), este clasificată la poziția nr. 84.49. 4) Mașinile de curățat noduri sau periile mecanice, utilizate pentru eliminarea nodurilor de fire sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
și surselor de alimentare. ... f) Se vor prezenta instalațiile și măsurile propuse pentru protecția calității apei, preluarea apelor de santina. ... g) Măsuri de apărare împotriva inundațiilor a amenajărilor portuare. ... Articolul 15 Pentru folosințe hidromecanice, precum mori de apă, fierăstraie și pive, documentația tehnică va cuprinde: a) Descrierea amenajărilor destinate captării apei-priza, precum și a celor destinate devierii debitelor. ... b) Prezentarea mărimii debitelor instalate. ... c) Descrierea regimului de utilizare a debitelor și a măsurilor pentru protecția calității apelor de suprafață și subterane. ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]