42 matches
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă suie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamna doamna mult iubita sufletului meu. Sufletului meu îi tremura ziua, ziua-i răstignita, fără căpătai, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcai. Călcâiu-mi se frânge de atat prisos, prisosește apă, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă suie, suie
TOAMNĂ ȘUIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474221415.html [Corola-blog/BlogPost/373901_a_375230]
-
să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă suie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamna doamna mult iubita sufletului meu. Sufletului meu îi tremura ziua, ziua-i răstignita, fără căpătai, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcai. Călcâiu-mi se frânge de atat prisos, prisosește apă, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă suie, suie și
TOAMNĂ ȘUIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474221415.html [Corola-blog/BlogPost/373901_a_375230]
-
în stânga și-n dreapta. „Ce-au păzit serviciile secrete belgiene?” „De ce i-au lăsat pe migranți să vină în Europa?” „Ciocnirea civilizațiilor!” etc. etc. Foarte puțini fac o analiză lucidă. Nu e vorba de nicio ciocnire a civilizațiilor, cum bat piua atoateștiutorii. Dacă erau civilizații nu aveau cum să „ciocnească”. Din contra, căutau căi amiabile de comunicare. Vezi ce fac extratereștrii cu noi! Nu doresc un contact direct cu noi, deși primim multe semnale din partea lor (sic!). Nu, n-am luat
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnă doamnă mult iubită sufletului meu. Sufletului meu îi tremură ziua, ziua-i răstignită, fără căpătâi, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi. Călcâiu-mi se frânge de atât prisos, prisosește apa, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie, șuie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnă doamnă mult iubită sufletului meu. Sufletului meu îi tremură ziua, ziua-i răstignită, fără căpătâi, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi. Călcâiu-mi se frânge de atât prisos, prisosește apa, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie, șuie și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Am să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă,dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnădoamnă mult iubită sufletului meu.Sufletului meu îi tremură ziua,ziua-i răstignită, fără căpătâi,căpătâiu-i spart, spartă este piua,piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi.Călcâiu-mi se frânge de atât prisos,prisosește apa, ploaia și izvorul,izvor, ce se varsă, aducând prinosîn natură, toamnei să-și țeasă covorul.Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie,șuie și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă,dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnădoamnă mult iubită sufletului meu.Sufletului meu îi tremură ziua,ziua-i răstignită, fără căpătâi,căpătâiu-i spart, spartă este piua,piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi.Călcâiu-mi se frânge de atât prisos,prisosește apa, ploaia și izvorul,izvor, ce se varsă, aducând prinosîn natură, toamnei să-și țeasă covorul.Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie,șuie și șașie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BATE VÂNT, SE FACE RECE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Sar busolele din ace; Și de goală ce-i cămara Fluieră a belerege Toamnele când toacă vara Paragrafele de lege - Că sunt bune pe hârtie Dar nu-s bani în buzunare Un schior pe pârtii e, Ca un zbor de
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bate_vant_se_face_rece_.html [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
Într-o zodie vicleană, La brutarii din Avrig?! Bune, rele cum vor fi De la caznă la nevoie Între a putea și-a ști, Se pătrunde anevoie! La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Și busole sar din ace. Referință Bibliografică: Bate vânt, se face rece / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bate_vant_se_face_rece_.html [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i secondam prin curte, ziua, Cercând să îi imit în timp ce umpleam piua Turnându- le din apa rece cu ulciorul Să- i răcoresc și- apoi să își ia zborul Pe limba lor vorbindu- și gâgâit și tare Și alergandu- se nepăsatori, sub soare. ...................................................................... De ce captiv mi- e sufletul sub vie Lângă fântână, sub
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1463430059.html [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
și scăparea mea Tu ești Dumnezeul meu voi nădăjdui azi” În cursa vânătorilor să nu cazi Sub aripile lui să călătorești „Nu te mai teme de frica de noapte De săgeata neagră ce zboară ziua De molima care bate ca piua Păcătoșii din jur nu vor fi șoapte Îngerii vor păzi căile tale Lăcașul fără rele și bătaie Grija Ta este gratii de metale Că spre bine mereu a nădăjduit Durerea s-a pierdut ca o văpaie Numele meu nu-i
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1430349663.html [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
nr. 65, coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: «Tehnice: L = 3 km, l = 4 m, nepietruit; Descript: Pornește din drumul comunal DC 24, km 7, intravilanul satului Drăgănești, punctul "La Ungureanu" până la persoana fizică Oprescu. Adresa: satul Drăgănești, cătunul Piua»"; c) secțiunea I "Bunuri imobile" se completează cu pozițiile nr. 110-126, conform anexei nr. 5. ... 7. La anexa nr. 40 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Lădești, județul Vâlcea": a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se abrogă pozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179858_a_181187]
-
activată, preparată în special prin activarea bauxitei prin alcalii sau prin tratament termic adecvat; este utilizată mai ales drept catalizator, agent deshidratant sau decolorant. ... Sunt, de asemenea, excluse: a) Materialele minerale naturale active prin natura lor (de exemplu argile de piuat), daca nu au fost supuse nici unui tratament care să modifice structura lor superficială (Capitol 25). ... b) Produsele chimice activate, ca alumina activată (poziția nr. 28.18), gelul de siliciu activat (pozițiile nr. 28.11 sau 38.24), zeoliții artificiali și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
minimum 80%, iar indicele de mecanizare a transporturilor uzinale va fi de 95%. Utilajele tehnologice conducătoare vor fi asigurate astfel: a) din țară: agregat de lupuire, mașini de filat tip 2 FLC, aparate de vopsit fibre tip AVP, mașini de piuat țesături, mașini de spălat rapid tu inele, mașini de fiert-fixat, ramă de uscat, mașini de periat-aburit țesături, mașină de decatat în autoclavă; ... b) din import, integral pe relația țări socialiste: mașină de destrămat tip garnetă, carde cu 3 tamburi, mașini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200281_a_201610]
-
locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian și Cultura Gumelnița dovedesc că aici se desfășurau diverse activități din neolitic) marcând o evoluție plină de istorie. În colecția Muzeului județean se află monede din timpul lui Domițian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orașului actual. Prima atestare documentară a Giurgiului s-a făcut în „Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Țării Românești au legat istoria de orașul Giurgiu
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Valea Țibleșului după denumirea apei care izvorăște din Munții Țibleșului, având ca afluent Valea Găurenilor, făcând confluența în centrul satului Zagra. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piuă necesare măcinării cerelalelor și prelucrării materialelor din lână. Relieful este variat, de la munți, dealuri și lunci. Munții Țibleșului din partea sudică, proprietate a locuitorilor din Zagra, în partea vestică munții sunt ale poenarilor, în partea estică al găurenilor, iar plăienii stăpânesc
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de dispariție. ÎN Ridul Baicu există ape minerale. Apele râului Țibleș au fost valorificate din cele mai vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii terminau cu muncile agricole folosind timpul pentru aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
deservit de stația de metrou , una dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
în total o populație de 925 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte cu 24 de elevi și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Piua Petrii, cu satele Piua Petrii și Brăilița, având o populație de 1528 de locuitori. Și acolo funcționau două școli și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Giurgeni cu 877 de locuitori în unicul său sat, în plasa Țăndărei a aceluiași județ, și
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-au părăsit. Pe teritoriul comunei Giurgeni se află situl arheologic de interes național din punctul „la Mănăstire”, unde se pot găsi urmele Orașului de Floci, așezare urbană medievală dispărută
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
se ducă la ea acasă, pentru ca să ceară vești despre mine. După terminarea războiului erau lipsuri mari, sărăcie peste tot. Nu aveam nici îmbrăcăminte nici încălțăminte. Mămica a țesut lână în lână, în patru ițe, afăcut o stofă, pe care a piuat-o și pentru a pune căptușală la sacoul acela și-a dat singura cămașă pe care o mai avea, din cânepă ț esură. în inima mamei mele am aflat împlinirea, trăirea tuturor însușirilor iubirii adunate de sfântul apostol Pavel în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul (protopopiat) Câmpulung. “Vama are o școală poporală, o poștă, mai multe ferestree, pive de piuat sumani, vreo câteva băi de fier și două biserici ortodoxe: una parohială și una filială. Amândouă bisericile acestea sunt simple, făcute din lemn. Cea dintâi, adică biserica parohială, cu hramul Sf. Nicolae, care se află în Vama de Sus, fu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]