42 matches
-
amenajat funcțional și care deschidea accesul la două depozite, unul pentru chimicale, celălalt pentru plante medicinale; din acest spațiu se putea coborî în subsolul farmaciei. „Podul servea pentru uscarea plantelor medicinale, iar acolo se aflau diferite ustensile, între care o piuă cu o capacitate de 10-15 l, cu pistilul original, inițial dispărute după naționalizare, ambele regăsite în curtea unui cetățean din Ciacova, care, spune doamna Polverejan, își amintește de la tatăl său, că «scula ar fi provenit de la farmacia Tikatsch»”, astfel denumită
Agenda2006-02-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284624_a_285953]
-
poate că plângeau (deși eu nu mi-i amintesc să fi plâns vreodată) și de nevoia asta, poate ridicolă, de a da naibii timpul trecut, de a abandona pentru câteva pagini povestea, de a intra în timpul prezent ca într-o piua unde totul se liniștește unde îmi pot aminti că cea mai frumoasă căsuță din lume e sub plapumă unde mai pot asculta cu mâinile la urechi cum trece trenul pe dinăuntru ca pe un pod care zăngăne ușor spre coșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
în stânga și-n dreapta. „Ce-au păzit serviciile secrete belgiene?” „De ce i-au lăsat pe migranți să vină în Europa?” „Ciocnirea civilizațiilor!” etc. etc. Foarte puțini fac o analiză lucidă. Nu e vorba de nicio ciocnire a civilizațiilor, cum bat piua atoateștiutorii. Dacă erau civilizații nu aveau cum să „ciocnească”. Din contra, căutau căi amiabile de comunicare. Vezi ce fac extratereștrii cu noi! Nu doresc un contact direct cu noi, deși primim multe semnale din partea lor (sic!). Nu, n-am luat
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa, în perioada interbelică, a avut o presă de ulei, în partea de sat numită Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mori, poate că, la început, să fi existat și în Lunca. Cei care erau crescători de oi, obțineau și multă lână care putea fi transformată în stofă. S-ar putea ca „stofa” să fi fost dusă în alte părți la piuat, acolo pe unde erau condiții (pâraie cu debit mai mare) ca o piuă să funcționeze tot timpul sezonului cald, când nu îngheța apa. Portul bărbaților din Lunca - sumane negre - impunea pregătirea stofei de lână la piuă. Până să ajungă stofă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și scăparea mea Tu ești Dumnezeul meu voi nădăjdui azi” În cursa vânătorilor să nu cazi Sub aripile lui să călătorești „Nu te mai teme de frica de noapte De săgeata neagră ce zboară ziua De molima care bate ca piua Păcătoșii din jur nu vor fi șoapte Îngerii vor păzi căile tale Lăcașul fără rele și bătaie Grija Ta este gratii de metale Că spre bine mereu a nădăjduit Durerea s-a pierdut ca o văpaie Numele meu nu-i
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BATE VÂNT, SE FACE RECE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Sar busolele din ace; Și de goală ce-i cămara Fluieră a belerege Toamnele când toacă vara Paragrafele de lege - Că sunt bune pe hârtie Dar nu-s bani în buzunare Un schior pe pârtii e, Ca un zbor de
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
Într-o zodie vicleană, La brutarii din Avrig?! Bune, rele cum vor fi De la caznă la nevoie Între a putea și-a ști, Se pătrunde anevoie! La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Și busole sar din ace. Referință Bibliografică: Bate vânt, se face rece / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnă doamnă mult iubită sufletului meu. Sufletului meu îi tremură ziua, ziua-i răstignită, fără căpătâi, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi. Călcâiu-mi se frânge de atât prisos, prisosește apa, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie, șuie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnă doamnă mult iubită sufletului meu. Sufletului meu îi tremură ziua, ziua-i răstignită, fără căpătâi, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi. Călcâiu-mi se frânge de atât prisos, prisosește apa, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie, șuie și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Am să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă,dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnădoamnă mult iubită sufletului meu.Sufletului meu îi tremură ziua,ziua-i răstignită, fără căpătâi,căpătâiu-i spart, spartă este piua,piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi.Călcâiu-mi se frânge de atât prisos,prisosește apa, ploaia și izvorul,izvor, ce se varsă, aducând prinosîn natură, toamnei să-și țeasă covorul.Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie,șuie și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă,dintr-o toamnă șuie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamnădoamnă mult iubită sufletului meu.Sufletului meu îi tremură ziua,ziua-i răstignită, fără căpătâi,căpătâiu-i spart, spartă este piua,piua-mi curge-acuma jalnic în călcâi.Călcâiu-mi se frânge de atât prisos,prisosește apa, ploaia și izvorul,izvor, ce se varsă, aducând prinosîn natură, toamnei să-și țeasă covorul.Covor ce se-așterne într-o toamnă șuie,șuie și șașie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Mă regăseam sub nuc și sub gutui tomnatic În care - și avea cuib curcanul singuratic Urmat îndeaproape de găinușe si cocoși De gâște și gânsaci gălăgioși, făloși Pe care- i secondam prin curte, ziua, Cercând să îi imit în timp ce umpleam piua Turnându- le din apa rece cu ulciorul Să- i răcoresc și- apoi să își ia zborul Pe limba lor vorbindu- și gâgâit și tare Și alergandu- se nepăsatori, sub soare. ...................................................................... De ce captiv mi- e sufletul sub vie Lângă fântână, sub
MI-E SUFLETUL CAPTIV de DANIA BADEA în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380840_a_382169]
-
să-încerc să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă suie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamna doamna mult iubita sufletului meu. Sufletului meu îi tremura ziua, ziua-i răstignita, fără căpătai, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcai. Călcâiu-mi se frânge de atat prisos, prisosește apă, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă suie, suie
TOAMNĂ ȘUIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373901_a_375230]
-
să număr frunze dintr-o toamnă, dintr-o toamnă suie fără Dumnezeu Dumnezeu mi-e martor și tu scumpă doamna doamna mult iubita sufletului meu. Sufletului meu îi tremura ziua, ziua-i răstignita, fără căpătai, căpătâiu-i spart, spartă este piua, piua-mi curge-acuma jalnic în călcai. Călcâiu-mi se frânge de atat prisos, prisosește apă, ploaia și izvorul, izvor, ce se varsă, aducând prinos în natură, toamnei să-și țeasă covorul. Covor ce se-așterne într-o toamnă suie, suie și
TOAMNĂ ȘUIE de DORA PASCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373901_a_375230]
-
anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare și în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din copilărie! — Ce greu trebuie să-i fie bietului Victor să scrie atâtea scrisori, tocmai el, care nu se Împăca În școală cu scrisul! — Uită-te la profesorul Stan, e ca titirezul În jurul lui! — Dacă te deranjează că profesorul e piua-ntâi, vâră-te-n față tu, prezintă-te, fă glume! Unde vrei să mai Încap de profesorul Stan și de șleahta lui? — Ce, să mă duc, să-și Închipuie că am vreun interes? Să spuneți pe urmă voi că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
în spațiul de ospitalitate al instituției, în acest spațiu alternativ de joc în care spuneai, fără drept de contestare, „piua !”. Ca pe vremea jocurilor din copilărie. Zăbovitul la o masă era o declarație unilaterală aruncată în față unei realități ostile : „Piua, aici nu mă poți atinge, aici nu mi se poate întîmpla nimic rău, sînt păzit de legile nescrise ale ospitalității !”. Ostilitate și ospitalitate, cuvinte gemene, despărțind dintotdeauna fețele vieții în societate... Acum, din toate acestea, mi-a rămas doar o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să mai apucăm să luăm masa împreună în familie sau dacă se ivește, din întîmplare, un musafir. O măslină și o bucată de brînză, un șervețel și o floare, și brusc masa devine o sărbătoare. Adică tot un fel de piua, căci spațiul sărbătorescului este, prin definiție, în afara cotidianului și ferit de acesta. Cu un gest aproape fanatic oficiez astfel adăpostirea întru sărbătoare, căutînd febril un mizilic, ceva, acolo, care să transfigureze mîncatul în festin. Ce bag apoi în gură aproape
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un cotidian invadator. În acest peisaj, grătarul este sărbătoarea la purtător. Îl faci cînd vrei și (aproape) unde vrei. Și, mai ales, cu cine vrei. Grătarul mai este apoi o sărbătoare care oferă o „egalitate de șanse” în fața nevoii de piua, adică este corect genderizat : la grătar, femeia poate să spună piua obligațiilor sale casnice de gospodină din viața de fiecare zi, iar bărbatul se simte king of the island, demiurgul, stăpînul evenimentului, artistul fleicilor, mesia plăcerilor, mecena bucatelor, distribuind, darnic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
peste noapte. Se răsti incapabilă să-și stăpânească iritarea: ― Eu nu beau! Nu vă deranjați. Bătrânica își încleștă degetele fragile. Părea sincer îngrijorată. ― De ce, draga mea? O să te învioreze. Încearcă, te rog! Dispăru vioaie în bucătărie. Matei ridică două degete: ― Piua întîi la baie! Peste câteva clipe se auziră robinetul deschis sălbatic și glasul de bariton al sculptorului: ― Bună seara, don Basilio, buună seara... Apăsa cu voluptate pe silabe și Valerica Scurtu mai știa că în timp ce cântă se strâmbă în oglindă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul (protopopiat) Câmpulung. “Vama are o școală poporală, o poștă, mai multe ferestree, pive de piuat sumani, vreo câteva băi de fier și două biserici ortodoxe: una parohială și una filială. Amândouă bisericile acestea sunt simple, făcute din lemn. Cea dintâi, adică biserica parohială, cu hramul Sf. Nicolae, care se află în Vama de Sus, fu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
se pisează în pion cu sare, se amestecă cu puțină apă și se bate cu o lingură de lemn până se desface usturoiul bine și devine o pastă. Ardeiul iute se taie cu cuțitul și se bate bine într-o piua până se obține praf împreună cu piperul. Carnea se amestecă bine cu ingredientele până la omogenizare. Matele de porc se spală bine și se țin în apă rece. Carnații se umplu cu ajutorul mașinii de tocat, la care se aplică pâlnia de umplut
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
au fost influențate în mică măsură de exterior care mai păstrează portul popular (Bicaz Chei, Borca, Fărcașa, Grințieș) sau ocupații casnice tradiționale (Pipirig, Vânători, Neamț). La unele din sate se mai păstrează morile de apă și cele acționate de vânt, piua de bătut sumanele (Borca) iar în altele sunt muzee și colecții muzeale bine conservate ce pot fi vizitate de turiști în orice sezon. Majoritatea localităților cercetate au un istoric bogat ce pătrund adânc până în mileniile depărtate ale epocii de
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]