32 matches
-
simbol al primăverii, Un mărțișor să îți leg La mână sau să-l pun în piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-ai putut cu nonșalanță
MĂRȚIȘOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1456999362.html [Corola-blog/BlogPost/363623_a_364952]
-
strâmbătură. - Ce-i cu asta, de ce-i așa amară? - Acum te mai și strâmbi ca o domnișoară de pension? Ți-am făcut o surpriză și am adus o marcă cehească, din care eram sigur că n-ai mai băut - Ceske pivo. Pentru cei neobișnuiți cu sortimentul acesta, cred că ar merge excelent cu covrigei sărați, sau poate cu alune, sau semințe sărate. Ai?. - Mmm, cred că au mai rămas de-aseară ceva semințe de dovleac în castronelul albastru din bufetul de pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
primul rând, scriitorul M.C. Delasabar, profesorul meu de română, domnul Cosmescu! M-a apreciat și m-a cultivat. Cu el împreună am făcut parte din conducerea Cenaclului literar de la Foto-Max (de lângă Telefoane)... Ne oprim, căci a venit ospătarul. La bere („pivo”) - excelentă! - care „se repetă”, cerem și un „antreu”, niște cașcaval și măsline și câteva felii de salam bun. Pentru felul de bază, fiind aproape de ora prânzului, alegem rață cu găluște, asortată cu varză călită. Desert nu cerem, ne păstrăm pentru
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_de_vorba_cu_roni_caciularu_1370631662.html [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
să merg până „undeva”, așa că te rog să mă aștepți un pic. Pauză! Mă scuzi!... - Te aștept, și pe urmă plecăm, că s-a făcut târziu. Mă-ntorc satisfăcut, și-mpreună cu interlocutorul meu, plecăm mulțumiți și puțin aburiți de „pivo”, spre casele noastre, spre dragile noastre soții, gândindu-ne la copiii și nepoții noștri, dar neuitând să-l salutăm amical pe Bravul Soldat ...Hașek. Din câte un tablou, atât Impăratul Franz Joseph, cât și Jaroslav Hasek, se înclină și-i
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_de_vorba_cu_roni_caciularu_1370631662.html [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
lor contemporan, te trezesc la realitate. În multele discuții avute în Muntenegru, mi s-au adus la cunoștința și alte valori ale patrimoniului turistic muntenegrean, ce trebuie văzute sau în care să petreci o vacanță de neuitat, precum mânăstirile Moraca, Piva, Pljevlja, Praskvica, Dobrilovina Savina și Ostrog (cel mai important loc de pelerinaj al țării), fosta capitala Cetinje, lacul Skadar, zona montană cu Cheile Tarei (cel mai adânc canion din Europa), cu Parcul National Durmitor și stațiunile sale de schi (aflate
Muntenegru – o țară care știe ce vrea by http://uzp.org.ro/muntenegru-o-tara-care-stie-ce-vrea/ [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
simbol al primăverii, Un mărțișor să îți leg La mână sau să-l pun în piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-ai putut cu nonșalanță
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Auzisem din bătrâni:Ca simbol al primăverii,Un mărțișor să îți legLa mână sau să-l pun în piept.Era în mintea mea naivăCeva nedefinit, nu știu.Un sentiment mă încerca;În gură îmi curgea salivăși-o mestecam ca apa-n pivă.Două fire-am împletit.Pentru dragostea ce-ți port;Ți-am legat și un bănuț -Simbol vechi al sănătății,Norocului, frumuseții...Ce-o fi fost în mintea ta,Când în piept mi-ardea un dor,De-ai putut cu nonșalanțăSă
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Academiei Braziliene de Litere; - domnului deputat Carlos Eduardo Moreira Ferreira, presedintele Confederației Naționale a Industriei; - domnului prof. Jacques Marcovitch, rector al Universității Sao Paulo; - domnului Eduardo Eugenio Gouvea Vieira, presedintele Federației Industriilor ale Statului Rio de Janeiro; - domnului Horacio Lafer Piva, presedintele Federației Industriilor ale Statului Sao Paulo; - domnului ambasador Jorio Dauster Magalhaes e Silva, presedintele Companiei Vale do Rio Doce; - domnului ministru Ruy de Lima Casaes e Silva, șef al Protocolului, Ministerul Relațiilor Externe; - domnului ministru Luiz Fernando Freitas Ligiero
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131552_a_132881]
-
pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
are o lungime de 140 km, fiind cel mai lung râu din Muntenegru, el traversează Defileul Tara sau "Cheile Tara" și formează la Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
Hum (Bosnia), prin confluența cu Piva, Râul Drina. Râul are izvorul la granița dintre Muntenegru și Albania în munții Žijev, la o altitudine de 2000 m, la ca. 30 km sud de Kolašin. De la Prošćenje până la Hum unde confluează cu Piva în apropiere de granița albaneză râul traversează un defileu care are o adâncime de 1.300 m, și o cădere medie de 3,6 m/km. Cheile Tara, au o lungime de ca. 78 km, care este mărginit de un
Râul Tara () [Corola-website/Science/318942_a_320271]
-
de arhimandritul Iacob, fostă biserică a mănăstirii Dedulești; o școală de băieți cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat 1336 de locuitori. Comuna Băbeni
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
Porcului, având în total 1160 de locuitori ce trăiau în 325 de case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi în cătunul Gura Bădicului, 2 biserici ortodoxe în satul Jghiab (Zghiabu), 9 mori de apă, 2 făcaie, o pivă, 4 fierăstraie și o cășerie pe muntele Mușa. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei Mânzălești, funcționa și comuna Mănești, în aceeași plasă, fiind formată din satele Apostari, Beșlii, Reghinești, Valea Ciomegei (astăzi, Satu Vechi) și Valea Cotorei, totalizând
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
Mihai, din Timișeni, casa Motancea cu pivniță, din Bumbești-Jiu, un șopron pentru căruțe, casa Harangica, din Dobrița, casa Ceroi, din Glodeni, mora cu ciutură din Padeș, casa Ion Cariga, cu șopron, din Baia de fier, conacul de plai din Bumbești-Jiu, piva de bătut dimii, din Padeș, pivnița din Boroșteni, pivnița de Deal, din Bălești, pivnița de deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
formată din satele Izvoarele și Costeni (astăzi, în comuna Măneciu). Comuna avea 1475 de locuitori, o școală fondată la 1875 frecventată de 78 de elevi (din care 10 fete), 6 mori și 2 pive, din care o moară și o pivă pe Teleajen și restul pe Crasna. În comună era câte o biserică ortodoxă în fiecare sat, precum și o mănăstire înființată în 1812. Restul satelor, anume Malul Vânăt, Cernești, Schiulești, Homorâciu-Pământeni și Homorâciu-Ungureni alcătuiau comuna Homorâciurile. Aceasta avea 2289 de locuitori
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
ale virusului - "a" și "b" . Versiunea "a" conține un mesaj de la autor: „«Delphi-the best. F**k off all the rest. Neshta 1.0. Made în Belarus. Pryvitanne ўsim tsikavym ~ ~ belarus kim dzyaўchatam. Aliaksandr Rygoravich you taksama. Vosen - kepskaya couple ... Alivaryya - lepshae Piva! Best regards 2 Tommy Salo. [Nov-2005] yours [Dziadulja Apanas] »” Textul este scris în mare parte în Bielorusa, partial în Engleză. Traducere: "« Delphi este cel mai bun. Dă-le naibii pe restul (limbaje de programare). Neshta 1.0 creat în Belarus
Neshta () [Corola-website/Science/337397_a_338726]
-
Paltinu, Strâmba, Seciu și Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de locuitori ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3 fierăstraie, o stână și 4 biserici (între care și cea de la Aluniș, săpată în piatră). În 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
al județului Buzău, și era formată din satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Plescioara, Poienițele de Jos și Poienițele de Sus, având în total 2980 de locuitori ce locuiau în 647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o pivă, o cășerie, două stâne, 3 biserici și două școli, frecventate de 85 de elevi (între care 20 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă Buzău, având numele de "Chiojdu" și 4450 de locuitori în satele Bâsca
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și era formată din satele Bătcari, Găinari, Nistorești, Ogoarele, Rebegari și Românești, cu 1402 locuitori ce trăiau în 253 de case. În comună funcționau cinci mori de apă, o pivă și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Herăstrău, formată din satele Herăstrău, Podu Șchiopului, Ungureni și Vetrești, având în total 517 locuitori ce trăiau în 142 de case. În
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Blidari, Poenița, Lăstuni, Biceștii de Sus și Biceștii de Jos, având în total 2681 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, șapte mori cu apă, o pivă, trei biserici (una la Dumitreștii de Sus, zidită în 1829; alta la Biceștii de Sus, datând din 1848 și o a treia la Lăstuni, datând din 1868), o școală de băieți cu 245 de elevi și una de fete, cu
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
Călinești-Oaș m)14. Gospodăria Matisievici Comuna Moldovița, satul Demacușa Suceava Ecaterina m)15. Complexul gospodăresc Comuna Breaza, satul Breaza de Sus Suceava cu ocol întărit Maria Veruleac ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) Ansambluri tradiționale rurale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n)1. Dârstă cu pivă Comuna Rucăr, satul Rucăr Argeș n)2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori de lemn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și de obiectivele inamicului, stoparea revoltei anti-germane din Muntenegru prin împărțirea detașamentelor de luptători în grupuri mici, manevre militare greșite în Șerbia Răsăriteana și Macedonia de NordVest. Pentru 1943, pe seama mareșalului este pusă catastrofă partizanilor din bazinul râurilor Tavă și Piva, unde „nu se știe cum a reușit Tito să scape de încercuire”. Vom reține, în acest context, moment evidențiat așa cum s-a văzut și de alte materiale, plasarea pe langă comandamentul partizanilor, alături de alți ofițeri din partea Aliaților, a maiorului Randolph
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ei țară. După aceea Savfet Pașa declară că va convoca marele consiliu național și că sâmbătă (5 ian. ) va fi în stare a da un răspuns definitiv. Ultimatul puterilor cuprinde următoarele puncte: 1) Rectificarea granițelor Muntenegrului prin anexiunea districtelor Banjani, Piva și Nicsici, Drobinak, parte din șaranți, distr. Kolașin și Cuci-Craini, a Vasoievicilor de la Zievna până la Lim, în fine teritoriul Mali și Veli-Vrdi cu Spuț și Zobliac. Instituirea unei comisii internaționale adhoc de rectificarea granițelor. Libertatea navigației pe Boiana. Neutralizarea forturilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
p. 709. [27 februarie 1877] ["LUNI ÎN 21 FEV [RUAR ] DELEGAȚII... Luni în 21 FEV [RUAR ] delegații Muntenegrului au adresat Porții cererile lor, cari sunt următoarele: 1. Cesiunea districtelor Zubci și Gațco, precum și a unor părți din districtele Colașin, Lipnic, Piva, șarațco, Fecera până la Maitraveț, Cucci, Vasoievici; apoi Moracea, Line, Zeta, Gilone, până în lacul Scutari, Zabliac, Spuț, întăriturile de pe malul drept al Boianei, insulele întărite Vranina și Lesendria în lacul Scutari, Stoța, Crevțe și portul Spizza. 2) Libera navigației pe lacul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]