31 matches
-
strâmbătură. - Ce-i cu asta, de ce-i așa amară? - Acum te mai și strâmbi ca o domnișoară de pension? Ți-am făcut o surpriză și am adus o marcă cehească, din care eram sigur că n-ai mai băut - Ceske pivo. Pentru cei neobișnuiți cu sortimentul acesta, cred că ar merge excelent cu covrigei sărați, sau poate cu alune, sau semințe sărate. Ai?. - Mmm, cred că au mai rămas de-aseară ceva semințe de dovleac în castronelul albastru din bufetul de pe
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
lor contemporan, te trezesc la realitate. În multele discuții avute în Muntenegru, mi s-au adus la cunoștința și alte valori ale patrimoniului turistic muntenegrean, ce trebuie văzute sau în care să petreci o vacanță de neuitat, precum mânăstirile Moraca, Piva, Pljevlja, Praskvica, Dobrilovina Savina și Ostrog (cel mai important loc de pelerinaj al țării), fosta capitala Cetinje, lacul Skadar, zona montană cu Cheile Tarei (cel mai adânc canion din Europa), cu Parcul National Durmitor și stațiunile sale de schi (aflate
Muntenegru – o țară care știe ce vrea [Corola-blog/BlogPost/93730_a_95022]
-
simbol al primăverii, Un mărțișor să îți leg La mână sau să-l pun în piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-ai putut cu nonșalanță
MĂRȚIȘOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363623_a_364952]
-
simbol al primăverii, Un mărțișor să îți leg La mână sau să-l pun în piept. Era în mintea mea naivă Ceva nedefinit, nu știu. Un sentiment mă încerca; În gură îmi curgea salivă Și-o mestecam ca apa-n pivă. Două fire-am împletit. Pentru dragostea ce-ți port; Ți-am legat și un bănuț - Simbol vechi al sănătății, Norocului, frumuseții... Ce-o fi fost în mintea ta, Când în piept mi-ardea un dor, De-ai putut cu nonșalanță
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Auzisem din bătrâni:Ca simbol al primăverii,Un mărțișor să îți legLa mână sau să-l pun în piept.Era în mintea mea naivăCeva nedefinit, nu știu.Un sentiment mă încerca;În gură îmi curgea salivăși-o mestecam ca apa-n pivă.Două fire-am împletit.Pentru dragostea ce-ți port;Ți-am legat și un bănuț -Simbol vechi al sănătății,Norocului, frumuseții...Ce-o fi fost în mintea ta,Când în piept mi-ardea un dor,De-ai putut cu nonșalanțăSă
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
primul rând, scriitorul M.C. Delasabar, profesorul meu de română, domnul Cosmescu! M-a apreciat și m-a cultivat. Cu el împreună am făcut parte din conducerea Cenaclului literar de la Foto-Max (de lângă Telefoane)... Ne oprim, căci a venit ospătarul. La bere („pivo”) - excelentă! - care „se repetă”, cerem și un „antreu”, niște cașcaval și măsline și câteva felii de salam bun. Pentru felul de bază, fiind aproape de ora prânzului, alegem rață cu găluște, asortată cu varză călită. Desert nu cerem, ne păstrăm pentru
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
să merg până „undeva”, așa că te rog să mă aștepți un pic. Pauză! Mă scuzi!... - Te aștept, și pe urmă plecăm, că s-a făcut târziu. Mă-ntorc satisfăcut, și-mpreună cu interlocutorul meu, plecăm mulțumiți și puțin aburiți de „pivo”, spre casele noastre, spre dragile noastre soții, gândindu-ne la copiii și nepoții noștri, dar neuitând să-l salutăm amical pe Bravul Soldat ...Hașek. Din câte un tablou, atât Impăratul Franz Joseph, cât și Jaroslav Hasek, se înclină și-i
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
erau cele tradiționale: furca, fusul, roata, țușuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare etc. O dată pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era instalată piva sau dârsta, fie un țăran mai înstărit. În statistica din 1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crede el - de opinia eronată a lui A. dr. Cihac [II, 443] și a bulgarului B. țonev). După părerea lui H. Tiktin, sunetul v din ultima silabă (inexistent în etimonul latinesc) poate fi explicat cu aparițiile similare din măduvă sau pivă. într-o notă (p. 234, nota 3), Vasile Scurtu, cel evocat mai sus, notează formele din meglenoromână - ubdăviță, ubdubiță, uduviță - și le explică prin bulg. volovica (deși trecerea lui v inițial la u este un fenomen fonetic sârbesc și ucrainean
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei țară. După aceea Savfet Pașa declară că va convoca marele consiliu național și că sâmbătă (5 ian. ) va fi în stare a da un răspuns definitiv. Ultimatul puterilor cuprinde următoarele puncte: 1) Rectificarea granițelor Muntenegrului prin anexiunea districtelor Banjani, Piva și Nicsici, Drobinak, parte din șaranți, distr. Kolașin și Cuci-Craini, a Vasoievicilor de la Zievna până la Lim, în fine teritoriul Mali și Veli-Vrdi cu Spuț și Zobliac. Instituirea unei comisii internaționale adhoc de rectificarea granițelor. Libertatea navigației pe Boiana. Neutralizarea forturilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
p. 709. [27 februarie 1877] ["LUNI ÎN 21 FEV [RUAR ] DELEGAȚII... Luni în 21 FEV [RUAR ] delegații Muntenegrului au adresat Porții cererile lor, cari sunt următoarele: 1. Cesiunea districtelor Zubci și Gațco, precum și a unor părți din districtele Colașin, Lipnic, Piva, șarațco, Fecera până la Maitraveț, Cucci, Vasoievici; apoi Moracea, Line, Zeta, Gilone, până în lacul Scutari, Zabliac, Spuț, întăriturile de pe malul drept al Boianei, insulele întărite Vranina și Lesendria în lacul Scutari, Stoța, Crevțe și portul Spizza. 2) Libera navigației pe lacul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puterile principale ale lui Suleiman, de 20 pân la 25 de batalioane. Lupta a durat ziua întreagă. Deși muntenegrenii au luat de la turci 1800 puști și mai multe stindarde, totuși noaptea au fost siliți să se retragă de la Krstaț la Piva. Krstaț și Muratovici au fost ocupate de turci. Trecătoarea de la Duga și Goransko au rămas în mînele muntenegrenilor; dar ei au pierdut 600 de morți și răniți, între cari se află și mai mulți voievozi. Corespondența politică primește din Cattaro
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Călinești-Oaș m)14. Gospodăria Matisievici Comuna Moldovița, satul Demacușa Suceava Ecaterina m)15. Complexul gospodăresc Comuna Breaza, satul Breaza de Sus Suceava cu ocol întărit Maria Veruleac ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) Ansambluri tradiționale rurale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n)1. Dârstă cu pivă Comuna Rucăr, satul Rucăr Argeș n)2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori de lemn
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Academiei Braziliene de Litere; - domnului deputat Carlos Eduardo Moreira Ferreira, presedintele Confederației Naționale a Industriei; - domnului prof. Jacques Marcovitch, rector al Universității Sao Paulo; - domnului Eduardo Eugenio Gouvea Vieira, presedintele Federației Industriilor ale Statului Rio de Janeiro; - domnului Horacio Lafer Piva, presedintele Federației Industriilor ale Statului Sao Paulo; - domnului ambasador Jorio Dauster Magalhaes e Silva, presedintele Companiei Vale do Rio Doce; - domnului ministru Ruy de Lima Casaes e Silva, șef al Protocolului, Ministerul Relațiilor Externe; - domnului ministru Luiz Fernando Freitas Ligiero
DECRET nr. 582 din 5 decembrie 2000 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131552_a_132881]
-
și de obiectivele inamicului, stoparea revoltei anti-germane din Muntenegru prin împărțirea detașamentelor de luptători în grupuri mici, manevre militare greșite în Șerbia Răsăriteana și Macedonia de NordVest. Pentru 1943, pe seama mareșalului este pusă catastrofă partizanilor din bazinul râurilor Tavă și Piva, unde „nu se știe cum a reușit Tito să scape de încercuire”. Vom reține, în acest context, moment evidențiat așa cum s-a văzut și de alte materiale, plasarea pe langă comandamentul partizanilor, alături de alți ofițeri din partea Aliaților, a maiorului Randolph
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
palat al visurilor lui. Căci se vede că visează la adăpost de vreme rea. Copiii care râdeau și amenințau trenul; cei care pasc vitele pe toloacă ori se joacă: copilăria e aceiași pretutindeni. În gări copiii strigă băuturi răcoritoare: Voda Pivo, dar vremea pe-aici, după cât văd, e mai mult de palton, și cui îi va fi trebuind răcoritoare, când îi îngheață nasul. Numai o zi pe lacul de lângă Potsdam am văzut soarele. Înainte de a pleca depe Unter den Linden, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Călinești-Oaș m)14. Gospodăria Matisievici Comuna Moldovița, satul Demacușa Suceava Ecaterina m)15. Complexul gospodăresc Comuna Breaza, satul Breaza de Sus Suceava cu ocol întărit Maria Veruleac ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) Ansambluri tradiționale rurale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── n)1. Dârstă cu pivă Comuna Rucăr, satul Rucăr Argeș n)2. Mori și vâltori Comuna Prigor, satul Putna Caraș- Severin n)3. Mori Comuna Ciclova Română Caraș- Severin n)4. Pivnițe de deal Comuna Bălănești, satul Glodeni Gorj n)5. Trei mori de lemn
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
de arhimandritul Iacob, fostă biserică a mănăstirii Dedulești; o școală de băieți cu 36 de elevi, fondată în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat 1336 de locuitori. Comuna Băbeni
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824). În perioada
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
Paltinu, Strâmba, Seciu și Valea Boului, cu o populație totală de 2080 de locuitori ce trăiau în 546 de case. În comună funcționau 7 mori de apă (4 pe Bâsca, 2 pe valea Colților și una pe valea Boului), o pivă, 3 fierăstraie, o stână și 4 biserici (între care și cea de la Aluniș, săpată în piatră). În 1925, comuna este consemnată în aceeași plasă, având 2307 locuitori în satele Aluniși, Călugărițele, Colții de Jos, În Poiană, Mățaru, Muscelu, Paltinu și
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
al județului Buzău, și era formată din satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Plescioara, Poienițele de Jos și Poienițele de Sus, având în total 2980 de locuitori ce locuiau în 647 de case. În comună funcționau 7 mori de apă, o pivă, o cășerie, două stâne, 3 biserici și două școli, frecventate de 85 de elevi (între care 20 de fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă Buzău, având numele de "Chiojdu" și 4450 de locuitori în satele Bâsca
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
Porcului, având în total 1160 de locuitori ce trăiau în 325 de case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi în cătunul Gura Bădicului, 2 biserici ortodoxe în satul Jghiab (Zghiabu), 9 mori de apă, 2 făcaie, o pivă, 4 fierăstraie și o cășerie pe muntele Mușa. În acea perioadă, pe teritoriul actual al comunei Mânzălești, funcționa și comuna Mănești, în aceeași plasă, fiind formată din satele Apostari, Beșlii, Reghinești, Valea Ciomegei (astăzi, Satu Vechi) și Valea Cotorei, totalizând
Comuna Mânzălești, Buzău () [Corola-website/Science/300826_a_302155]
-
Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Blidari, Poenița, Lăstuni, Biceștii de Sus și Biceștii de Jos, având în total 2681 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, șapte mori cu apă, o pivă, trei biserici (una la Dumitreștii de Sus, zidită în 1829; alta la Biceștii de Sus, datând din 1848 și o a treia la Lăstuni, datând din 1868), o școală de băieți cu 245 de elevi și una de fete, cu
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]