2,546 matches
-
marilor orașe (Paris și București, căci și capitala țării noastre era de pe atunci „o metropolă” care pulsa de viață și cultură), îmi lipseau cafenelele de pe trotuare (pe atunci, în LA, nu se stătea niciodată la o terasă, toată lumea intra în „pivnițe întunecate” mâncând în plină zi cu soare „la farmecul lumânării”, până când a venit criza de benzină, și lumea a început să iasă din spațiile cu aer condiționat...), îmi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minunați de altfel prin felul lor
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
bântuind parcurile, ei observă și analizează persuasivul din culoarea frunzei căzute: un nenorocit citron de crom... sau studiază cuvântul nespus, din pliscul unui guguștiuc mut!? Ei vorbesc puțin, respectând ecuația facerii: o gură la două urechi!? Apoi poetul coboară-n pivniță, în splendoarea tăcerii, unde se va închide, înghițind cheia! Își aduce trei buchete de trandafiri pentru galeria muzei... și fontul general va fi: trebuchet! Acum, ascultă cântecul din colivia mare, a celui mai mic colibri, speriat de subsol; poetul se
SUB ZODIA POETULUI de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1421847319.html [Corola-blog/BlogPost/372908_a_374237]
-
doldora de pițule! În ușă îi întâmpină tata Will care-i salută ceremonios; Eminescu nu-l mai vizitase din iarnă, din ziua de Sfântul Ion când tata Wil îi strânsese pe toți prietenii lui și trăseseră o beție ruptă din pivnițele lui Auerbach. -Domnii studenți sunt în banii lor azi! - zise el, mângâindu-și cu mâna dreaptă mustața tunsă scurt. Cu ce vă servește tata? -Fripturică și vinul casei! - comandă Ștefanelli. -Lacrima Cristi! - preciză Eminescu, trăgând spre locul lui obișnuit și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului și-a venit dimineața în fire noi cheia cuvintelor spre lumină o am întors pământul e cald ploaia aproape tăcerea cea bună a fost semănată lucrând așteptăm flămânzi de Dumnezeu. Trecere din pivnița timpului iernile trecute ne curg cu gust nou în pahare. Referință Bibliografică: Germinație / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GERMINAŢIE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1422360559.html [Corola-blog/BlogPost/359078_a_360407]
-
el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau, prinși de Tirtec, îl chemau urlând peste noapte că din pivniță, ca să se răzbune: "pani Tirtec, pani Tirtec!", pana ce-l scoteau buimăcit din casă, apoi fugeau. Născociseră o sperietoare lugubra, cu care vârau în toate spaimele mai ales pe Eminescu, care era fricos din fire și nu ședea bucuros singur
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
gâtuită Cucaras. Nu, nu! Gurile rele spun asta. Îmi aruncase o privire aproape dușmănoasă, de supărare ochii păreau să i se fi alungit sub sprâncenele stufoase. Nu i-a ucis ea, continuase, respirând anevoie. S-a prăbușit o boltă de pivniță peste ei. Că le dărâmaseră nemernicii casa și doar în pivniță le rămăsese loc de adăpost. Simțeam întreaga popicărie zguduindu-se în spatele meu. Aveam presentimentul că în scurtă vreme va fi făcută una cu pământul. Pe mare începuseră să se
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
privire aproape dușmănoasă, de supărare ochii păreau să i se fi alungit sub sprâncenele stufoase. Nu i-a ucis ea, continuase, respirând anevoie. S-a prăbușit o boltă de pivniță peste ei. Că le dărâmaseră nemernicii casa și doar în pivniță le rămăsese loc de adăpost. Simțeam întreaga popicărie zguduindu-se în spatele meu. Aveam presentimentul că în scurtă vreme va fi făcută una cu pământul. Pe mare începuseră să se ridice valuri ca niște cocoașe imense, de parcă sute de cetacee ar
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > CU GÂNDU-N BUZUNAR Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului Aud frumusețea ta în pivnițele gândului. Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește. Crucea de la margine drumului seamănă cu tine: cântec fără cuvinte. Stau în genunchi, mă uit în mine, văd buzele
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1332437048.html [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
vrând cu acest prilej să arate tuturor triumful său, pentru că Baraba era foarte cunoscut în cetatea sfântă a iudeilor. Baraba rezistase însă chinurilor și nu spuse nici un cuvânt de o amforă plină cu monede de aur îngropată undeva într-o pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret printr-un efort supraomenesc care în opinia lui contase mai mult decât însăși viața sa fiindcă considera vasul de lut
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_9_mihai_condur_1334036217.html [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
fi fost expulzat. Kafka ar fi folosit probabil un alt termen - „șansă” sau „darul” -, dar era și el un exilat esențial în țara sa, cum fusese Proust în camera lui cu pereți din pluta. În amplul capitol final - intitulat Din pivniță lui Kafka în mansarda lui Cioran - al unui superb volum de Ion Vartic - Cioran naiv și sentimental, apărut la Editură Bibliotecă Apostrof în anul 2000 -, autorul marchează subtile apropieri dintre cei doi solitari hiperlucizi, dornici să se retragă din lume
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
Cioran naiv și sentimental, apărut la Editură Bibliotecă Apostrof în anul 2000 -, autorul marchează subtile apropieri dintre cei doi solitari hiperlucizi, dornici să se retragă din lume în ei înșiși și în visul involuției. Vartic scria: „Kafka, locuitorul îndrăgostit al pivniței și al vizuinii, gândește complementar cu locuitorul mansardei”. Cioran transcrie în Caiete meditația kafkiana despre refuzul și șovăiala dinaintea nașterii. La fel precum Kafka, acesta consideră că existența scriitorului este marginala: „Să te târai încetișor, ca un melc, și să
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
două mese rotunde și ceva scaune ... În două locuri dai de căpriori, încercări de susținere a tavanului care îți dă impresia că stă să se prăvălească. Dar și mai înspăimântătoare este o imensă spărtură în pardoseală, care te coboară în pivniță. Jos, pe pământ, zace omul-șotron, cu două cârje, aducând parcă o notă de hilaritate. Unde peretele lipsește, poți vedea mai departe, pe un alt perete, și care trebuie să fie totuna cu zidul exterior dinspre curte, o proiecție cu lucrări
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_adrian_iurco_p_dan_caragea_1372758304.html [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
cerul când am îngânat prima dată cuvântul mamă am auzit cum mă aplaudau îngerii iar poeții neamului se grăbeau să-mi prindă metafora la grinda cerdacului unde salcâmii își scuturau ultima floare în vinul pe care tata îl scosese din pivniță întru cinstirea primului născut te-am iubit țară așa cum iubește un flacăiandru prima fată ce se rușinează de privirea lui insistentă te-am luat de mână și-am colindat pe coclauri nici tu nu știai că ești atât de frumoasă
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ma_uit_la_poza_ta_tara_george_safir_1373524451.html [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
și participând la acțiunile personajelor.Așa cum se întâmplă în nuvela Din prea multă dragoste. Aici, proaspăta pensionară Natalia, la început, din milă față de Șerban Diaconu, ajuns la un impas al vieții, trăind din mila locatarilor unui bloc și locuind în pivnița acestuia, îl invită în casă, îl hrănește și după o perioadă ajung să facă dragoste. Angajându-se la o firmă ,Șerban se îndrăgostește de o colegă mai bogată decât Natalia. De aici începe drama sufletească a Nataliei.Ultimile cuvinte ale
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_miere_peste_al_florin_tene_1355239956.html [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]
-
o văd. Sunt aici, lângă Ea, dar nu pot ajunge să îi vorbesc. Îți scriu de pe treptele Muzeului de Istorie al României și aș vrea să îți cer iertare că inima Ta zace uitată într-o cutie de pantofi, în pivnița clădirii. O biată Inimă dezrădăcinată, sfâșiată, aruncată și uitată de poporul căruia i Te-ai dăruit cu totul. De poporul care era motivul vieții Tale-Bucuriile și supărările lui erau ale Tale. Visul lui era visul Tău. Onoarea lui era onoarea
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
speram. A doua zi, după ce ne-a anunțat că tanti Oala o să vină acasă, tata-mare s-a întors „afumat bine”, cum ne-a spus singur când a intrat în curte. Era fericit și avea poftă de vorbă. Am coborât în pivniță și i-am adus o sticlă de bere. Mă uitam la el și eram liniștită la gândul că tanti Oala nu-l vede. Mama insista să intre să doarmă. Nu voia cu niciun chip și striga la noi să-i
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
nevoie de ofițeri de legătură cu comandamentul german. Atunci l-am luat. Tata aproape că ajunsese la parter, de aici putea alege, fie să coboare, greu de presupus că era în stare, pe scările de cărămidă tocită, aproape impracticabile, în pivniță, fie să iasă în stradă, curată nesăbuință, având în vedere frigul de afară. Se mai oprise o dată, ca și cum ar fi vrut să-și ia avânt pentru un ultim efort. Picioarele îl ajutau tot mai puțin, de aceea se înclinase de-
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
binelea peste balustradă, sprijinindu-se de ea cu amândouă mâinile, numai că palma dreaptă, însângerată, îi aluneca și nu îi era de niciun folos. Răsufla greu, aproape horcăind, iar ochii ieșiți din orbite și-i îndreptase către gura întunecată a pivniței, de parcă ar fi așteptat din clipă în clipă să iasă cineva de acolo. Prin geamurile mici, înghețate ale ușii dinspre stradă se strecura înăuntru o lumină cenușie, difuză. Te duci în pivniță să cauți borcanul! îi spusesem brusc edificat. Ca să
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
orbite și-i îndreptase către gura întunecată a pivniței, de parcă ar fi așteptat din clipă în clipă să iasă cineva de acolo. Prin geamurile mici, înghețate ale ușii dinspre stradă se strecura înăuntru o lumină cenușie, difuză. Te duci în pivniță să cauți borcanul! îi spusesem brusc edificat. Ca să mă întreb numaidecât de unde aveam eu habar pe vremea aceea de borcanul tatei, pentru că de el aflasem mult mai târziu, peste ani, când mama își învinsese reținerea de a-mi dezvălui și
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
învinsese reținerea de a-mi dezvălui și acest amănunt. Ce nu a ars, îmi mărturisise ea, a băgat într-un borcan, că tocmai isprăvisem din el murăturile, pe care l-a ceruit bine la gură, apoi l-a îngropat în pivniță. Știam că primăvara, odată cu dezghețul, pivnița se umplea ochi de apă, să poftească ăia să-l caute, dacă le dădea mâna. Ăia fiind, în acele împrejurări, indivizii ce umblau din casă în casă și răscoleau totul, în speranța că vor
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
și acest amănunt. Ce nu a ars, îmi mărturisise ea, a băgat într-un borcan, că tocmai isprăvisem din el murăturile, pe care l-a ceruit bine la gură, apoi l-a îngropat în pivniță. Știam că primăvara, odată cu dezghețul, pivnița se umplea ochi de apă, să poftească ăia să-l caute, dacă le dădea mâna. Ăia fiind, în acele împrejurări, indivizii ce umblau din casă în casă și răscoleau totul, în speranța că vor descoperi lucruri compromițătoare despre locatarii lor
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Toate Articolele Autorului Obișnuiesc să mă opresc mereu din alergatul rutinos și să privesc lambada șobo-umanilor de pe trotuarele însiropate cu noroaie sau cu colțul ochiului să remarc psihozele colectivității maratoniste. Cred că încep să îmbătrânesc, să văd milos umanitatea, dincolo de pivnițele mentale, deschise sau izolate aidoma legăturilor de la o zgărduță populară. Mă întreb retoric și aberant câteodată dacă viața asta nu seamănă cu un mare club viticultos sau leguminos. Văd oamenii împărțiți în castre: morcoviorii triști: oamenii fără busolă/ speranță, cărora
ȘOBOLANIADA E UN TIC SAU O MODĂ PARȘIVĂ? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1487626331.html [Corola-blog/BlogPost/372394_a_373723]
-
acest prilej să arate tuturor triumful său, deoarece Baraba era foarte cunoscut și în cetatea sfântă a iudeilor. Însă Baraba rezistase chinurilor cumplite și nu spuse nici un cuvânt de o amforă plină cu monede de aur îngropată undeva într-o pivniță a unei case din Ierusalim. Le spusese romanilor orice îi ceruseră aceștia, însă acest lucru reuși să-l țină secret printr-un efort supraomenesc care în opinia lui contase mai mult decât însăși viața sa fiindcă considera vasul de lut
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_mihai_condur_1368429396.html [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
cineva din jurul lui să-l ajute. Unei alte familii cu copil mic, i s-a prezis că la vârsta de șaisprezece ani, copilul să fie bine păzit de fulger. Părinții care au primit cu multă îngrijorare vestea, au pregătit o pivniță, gândindu-se să-l ascundă acolo când o fi cazul, altceva ce ar fi putut ei să facă și când rămâneau singuri numai despre asta vorbeau. Întâmplarea face ca discuția dintre ei să fie auzită de copil, care nu le
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_24_ion_untaru_1348197941.html [Corola-blog/BlogPost/343716_a_345045]
-
fie auzită de copil, care nu le spune nimic. Vine ziua fatidică, se iscă o furtună, începe să tune, să fulgere, părinții se roagă cu lacrimi în ochi la Dumnezeu să le salveze copilul. Și hotărăsc să coboare toți în pivniță până trece furtuna, că e mai sigur acolo decât afară. Copilul refuză, aleargă în mijlocul curții, ridică brațele spre cer strigând: - Doamne, dacă vrei să mă trăznești, aicea sunt! De Tine nu am unde să mă ascund! Și așteaptă cu brațele
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (24) de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_24_ion_untaru_1348197941.html [Corola-blog/BlogPost/343716_a_345045]