296 matches
-
cu gura încleștată lunga dambla între hîrdaiele de neramzi și de gazii, sîrba haină și dîrjă care, pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea poate, care atinsese o așa înaltă stepenă de agerime la
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
îndeplinește acest ritual, și el de foc... Nici una în schimb nu a fost atât de des atacată; nici uneia nu i s-a dărâmat Templul de atâtea ori... Urgisirea, orice ar fi, nu se justifică. Să fie la mijloc, oare vreo pizmă, istorică, fratricidul unui frate mai puțin dotat?... Fie ca în viitor toate semințiile agresive să se ridice la valoarea victimei!... Citesc, recitesc - vorba vânzătoarei, ca pe un roman polițist - cartea autorului francez... Deși ea este pătrunsă de o raționalitate străină
Talmudul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13474_a_14799]
-
Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia IX, p. 94) „Nu este acum prigonire sau persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne este nouă lupta împotriva trupului și sângelui (Efes. 6, 12). Războiul acesta pururea ne stă înainte, și de aceea voiește ca noi pururea să fim înarmați (...) Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
paradoxurile lui rostite cu toată sinceritatea, cu tot firescul. De exemplu, citez: Omul simplu trăiește numai în trecut, numai artiștii, scriitorii mari, intelectualii de vază trăiesc în prezent, înțeleg prezentul. E vorba, spune el, de o formă de râcă, de pizmă, tipică oamenilor de rând care, fiind leneși ori chiulangii, lipsiți de prea multă inteligență și imaginație, nu știu să foreze cunoașterea, să priceapă ce se întâmplă de fapt. Și le place să trăiască mai ales în trecut, unde totul se
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
în Istoria ieroglifică (p. 97-139). Psaltirea lui Dosoftei își trimite subtil sugestiile către toate operele importante care o succed, de-ar fi să sesizăm, cum procedează Al. Andriescu, doar solidaritățile (lexicale, psihologice și politice) de meditație pe tema zavistiei (a pizmei și a dușmăniei), sesizabile în Biblia de la 1688, în Psaltirea lui Dosoftei, în Viața lumii, poemul lui Miron Costin, și în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir (p. 129-134). Al. Andriescu dă în astfel de ocazii măsura virtuozității sale în
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul îndeamnă picioarele spre a alerga la păcat; altul ațâȚă trupul spre desfrânare și adulter și lene; altul îl atrage spre ceartă și pizmă și ciudă; altul îl împinge spre ură și spre ascuțirea răului; altul îl sfătuiește spre mese bogate și griji lumești<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, 29cuvinte, F. 124a-132a, în Filocalia, vol. XII, Edit. Harisma, 1991, p. 275. footnote>. Avem, de asemenea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în ochi, pizmă; în mâini, răpiri și luare de mită; în pântece, nesaț; în coapse, poftă; pe limbă, vorbire deșartă, osândire și altele asemenea acestora; în urechi, auzire de cele spurcate; în gâtlej, iubire de bunătăți cu îndulcire. În toate lucrurile a semănat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem, De Oratione dominica, IV, P. G. XLIV, col
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci suntem datori să ținem trupul în viață, însă fără nici un gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucideri
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu chip de fiară, și neînțelegerea, care este ca o negură întunecată, adică împuținarea minții. „Acestea trei - spune Sfântul Paisie vin înaintea tuturor păcatelor, că nu face omul nici un păcat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
greu de vindecat și anume de slavă deșartă, de dorința de a plăcea oamenilor, de îngâmfare, de poftă, de ură, de fățărnicie, de grăirea în deșert, de invidie, de iubirea de stăpânire, de viclenie, de relele obiceiuri, de necredință, de pizmă, de iubirea trupească de sine și de celelalte asemănătoare. În scrierile patristice, ni se vorbește și despre păcatul de moarte, acesta fiind de fapt păcatul nepocăit, iar pentru acest păcat de moarte al cuiva, chiar de s-ar ruga și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci, toți cei ce trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea, toate acestea și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii noastre, trebuie să le omorâm în apă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 62. footnote
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să le cuprindă cu dinții pe cele mai grele de căpetat, toate trântele astea câștigate doar cu truda lui de câine care nu s-a dat îndărăt nici cu-n pas, din fața primejdiei de a fi prins și gâtuit de pizme și de dușmănii omenești și tâlhărești, i-au folosit să le adune, să le cuprindă sub o singură seceră a brațului, ca pe un snop dolofan de grâu copt. Năsturel își ținea cu dinții cele treizeci și șase de pogoane
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
amânate, eșuate sau trecute prin furcile caudine ale cenzorilor. Câștigându-și existența în mediul aspru, aproape ostil, (uman și natural) al șantierelor geologice, naratorul își conștientizează mereu scindarea între geologie și litere, între pragmatismul aventuros și pasiunea jocului secund, sfidând pizma și răstălmăcirea colegilor geologi intrigați de dublul său statut. Ion Lazu nu-și dezminte nici în această carte vocația de perpetuu biograf și documentarist al realului întors pe toate fețele: tipologic, profesional, etnic, semantic, ambiental. Tentat deopotrivă de pilda morală
Geologul, antierou și scrib by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11404_a_12729]
-
puneam înaintea ochilor mei chinurile veșnice. Și făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, ca pe închinarea voastră cea duhovnicească“ (Romani 12, 1); și: „Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospețe și în beții, nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte“ (Romani 13, 13-14). Aceste îndemnuri apostolice sunt, de fapt, îndemnuri la post. De aceea, vorbind despre cele trei „fapte ale dreptății“: milostenia, rugăciunea
Agenda2004-46-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283058_a_284387]
-
maximum de intensitate. Neliniștitul fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în câteva rânduri un proces atât de complicat
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
zi-nsorită-n rece toamnă. Cine înfrunta despărțirea, Ispita unui chip frumos, Ori plictiseală ,istovirea , Si visul van și mincinos ? Nu ! Află :nu ți-e dat de soarta, Prietena,ca pașnic stând , Tu să te ofilești curând Că jertfă-a pizmelor de rand ; În lumea-ți strâmta și deșarta , Între nepăsători , misei , Speranțe sterpe , teama vie , Tu , între ziduri reci și moarte , Cercând al patimilor greu Ai să te stingi , în rugi mereu , Deopotrivă de departe De oameni și de Dumnezeu
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
un sudist care nu s-a predat pînă în cea din urmă secundă a existenței sale. Cu Faulkner dispare și cea din urmă redută sudistă din ea rămînînd nepieritor doar forma, doar stilul pe care Sartre îl demontează cu atîta pizmă, sper, dacă nu rea-credință. Cît privește Ritualul zilnic, el este însuși Ritualul biblic, i-real developînd miezul realului. * Profit de prilej ca să reproduc cîteva pagini din traducerea magnifică a lui Mircea Ivănescu făcută unuia dintre romanele de bază, ale lui
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
Și-ai adunat din mare nebunia Și-ai zămislit-o-n zâmbet și mister. Ai ars durerea și-ai plătit cu sânge M-ai renăscut și viață mi-ai adus Cu răstignirea ai știut învinge Pe cel ce, plin de pizmă, m-a răpus. Ai nins cu dor în zi de sărbătoare Întreagă amintirea unei vieți Și m-ai născut din flori de lăcrămioare Îmi ești luceafăr primei dimineți. Referință Bibliografică: Luceafăr primei dimineți / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
face slovă într-o carte Și-aș scrie vers melodios, la fiecare om, în parte, La Omul-Om, cu gând ales, la Omul-Om cu suflet floare Ce cu nesaț este cules și-n arșiță și pe răcoare. De-atâta pizmă primprejur m-aș izola în veșnicie Să nu mai văd, să nu îndur înțepături de ironie Ce sfâșie, căci fiara-om este mai rea decât hiena, Mai dură ca un zid de dom, c-așa au unii semeni gena. De-
LACRIMA DE CEARĂ SFÂNTĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381662_a_382991]
-
Cum ați caracteriza actuala clasă politică? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țării. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale țării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
tuturor, care cere din partea altora slugărnicie, gata să se înalțe la cer și să fie asemenea Atotputernicului, sufletul nesătul sau setea de arginți a lui Iuda, care nu-i lasă omului măcar un minut să se gândească la viața spirituală, pizma, care te împinge la tot felul de ticăloșii față de aproapele, mânia de neînfrânt, gata să săvârșească îngrozitoare fărădelegi, lenea, sau totala desconsiderare a sufletului, nesocotirea căinței până în zilele ultime ale vieții și, în sfârșit, disperarea sau sentimentul contrar nădejdii totale
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
n-o mai văd, cu pasul lin, trecând pe fata cu preablândă privire și asta m-a pus la pământ cum toamna i-aduce frunzei nimicire. O, fată cu părul cârlionțat și des, dorul după tine e greu, dar totuși pizma nu-mi dă ghes, ci te voi binecuvânta mereu. și mi-a rămas doar să disper, precum, pe câmpul de bătaie, oștenii răniți degeaba cer să se avânte iarăși în războaie. Stingher în lumea viforoasă, biet om sunt, părăsit de
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
vedere că președintele Iliescu lucrează netulburat „pentru liniștea noastră”. Nu este acum momentul să descoperim care sînt rădăcinile acestui conflict ce macină oastea naționalistă românească sau care sînt șansele unei reconcilieri. Vom trage doar un semnal de alarmă: dacă ura, pizma reciprocă nu se vor potoli, vom dezamăgi iremediabil atîția tineri sinceri, dar dezorientați. Oare nimic nu e adevărat din ceea ce pretindem că sîntem: naționaliști cu frică și dragoste de Dumnezeu?! Să ne lepădăm, deci, de tot ce se cheamă îngustime
Mihai Neamţu, scrisoare către mişcările neolegionare () [Corola-journal/Journalistic/42612_a_43937]