19 matches
-
anilor cincizeci, cele două maniere de execuție vor fi transferate și altor metri - un exemplu cunoscut este "Take Five", piesa cvartetului condus de Dave Brubeck): Jazz-ul aduce în atenție două tehnici de execuție folosite mai rar de contrabasul clasic: "pizzicato" și varianta „Bartók” (plesnirea corzii de tastiera instrumentului, cu mâna care ciupește - de aici, denumirea englezească "slap-bass"). Mai târziu se vor face experimente de jazz cu arcuș la contrabas - unul dintre promotori este Oscar Pettiford (contrabasist și violoncelist), dar încercarea
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara Fărcășanu, Alexandru
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
simfonic pe principiul: din spre minor spre omonima majoră, Enescu realizează drumul invers. Această ultimă secțiune debutează pe o pedală de do care va fi întreținută timp de 75 de măsuri. La această pedală se adaugă un motiv ostinato în pizzicato al contrabașilor, contratimpi la timpan, toate acestea învăluite de niște frânturi de motiv aduse de viole și viori. Aceste frânturi constituie o serie de trasee descendente provenite din celula de bază a "Preludiului la unison". Ca rezumat, motivul a este
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
mai bine denumirea lui (vezi arc). Există elemente specifice de notație muzicală pentru execuția cu arcuș. La instrumentele în cazul cărora se folosește în mod obișnuit arcușul, prezența lui se notează cu "arco"; dimpotrivă, ciupirea corzilor cu degetele se notează "pizzicato" (abrev. "pizz."). Notația "arco" nu va apărea implicit, decât pentru a marca încheierea unui pasaj în "pizzicato". Notațiile pentru "legato" sugerează folosirea unui singur „arcuș” (adică evitarea mișcării arcușului în direcții diferite) pentru mai multe înălțimi succesive. Fără a se
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
instrumentele în cazul cărora se folosește în mod obișnuit arcușul, prezența lui se notează cu "arco"; dimpotrivă, ciupirea corzilor cu degetele se notează "pizzicato" (abrev. "pizz."). Notația "arco" nu va apărea implicit, decât pentru a marca încheierea unui pasaj în "pizzicato". Notațiile pentru "legato" sugerează folosirea unui singur „arcuș” (adică evitarea mișcării arcușului în direcții diferite) pentru mai multe înălțimi succesive. Fără a se nota în partitură, se știe că instrumentele cu o tastieră curbată nu pot ataca simultan mai mult
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]
-
măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
pizzicato". O variantă a tehnicii presupune întinderea corzii suficient de mult cu degetul, cât să plesnească de tastieră. Ea poartă numele celui care a propus-o prima oară în muzica scrisă pentru instrumente cu coarde - Béla Bartók și al său „"pizzicato" Bartók”. Prin construcție și acordaj, timbrul instrumentului va fi mai „plin” decât cel al viorii, mai bogat în zona primelor armonice. Deși sunetul instrumentului are suficiente calități pentru a fi îndrăgit, numărul violiștilor și al elevilor care studiază viola este
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În al doilea caz (de redare timbrală a instrumentelor), 36 pedala va trebui să fie schimbată cu multă minuțiozitate, virtuozitate sau uneori suprimată pentru a reda timbrul luminos al unui clarinet, caracterul învăluit al unei fraze a violoncelului sau rezonanța pizzicato-ului. Cât privește pedala surdină (una corda), odată acționată surdina, mecanismul cu ciocănele lovește o singură coardă, reducând astfel nivelul sonor al pianului. Apăsarea surdinei conturează un timbru învăluit, mai îndepărtat și constituie un sprijin în realizarea nuanțelor pp sau
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de aglomerare. Adie mișcări, poziții, atitudini din baletul clasic, "Lacul lebedelor", "Giselle"... Lipsa decorului dublată de absența muzicii aseamănă dansatorii unor păsări ce planează fericite sub cerul liber. În alt moment, se aude numai "dulapul"1 lui Johnny Răducanu, con pizzicato 2, notele accentuate impulsionând sau, dimpotrivă, sprijinind mișcările arcuite. O conversație, o înfruntare, un "pas în doi" ce nu se desparte de "poantele" baletului clasic. Mai degrabă, le pune între respectuoase ghilimele, nu prea multe, câte să arate că perechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fiecare dată altfel alcătuite, cu o dominantă timbrală sau alta, ele sunt construite prin aglomerarea de obiecte sonore provenind din lumea rurală : pocnete de lemne, bătăi de toacă, glasuri de fluiere și de păsări (inclusiv de buhă rău-prevestitoare), acordaje și pizzicato-uri de instrumente de coarde, clinchete de clopoței, exclamații și strigăte... Dacă țesătura lor n-ar fi atât de densă iar culoarea n-ar fi deliberat "arhaizantă", imaginile ambientale ar putea trece drept decupaje din lumea sonoră a satului maramureșean
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
orchestrație. O scenă relevantă în acest sens, una dintre numeroasele scene de focalizare a infinitezimalelor emoționale o are ca protagonistă pe Cecilia. Sosită în casă după un tumult pe care coloana sonoră îl acompaniază, eroina sfîrșește întregul allegro cu un pizzicato ciupind coarda unui pian. La fel, un admirabil joc de oglinzi îi alătură pe cei doi îndrăgostiți, Robbie scriindu-i o scrisoare împăciutoare Ceciliei care își aranjează părul în oglindă, în timp ce fumează nervos o țigară, mașina de scris țese refrenul
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
totul altă ordine de idei, odată conectați la realitățile televizate, am ascultat, cu mare tulburare și deplin derutați-românește pentru a nu-știu-câta-oară, recitalul domnului președinte Traian Băsescu din cantata neterminată pentru bla-bla-blaică și solz de pește "Alegeri anticipate". Recitalul, într-un pizzicato cu "sughițuri", a fost însoțit, și de această dată, de acompaniamentul la țiteră și muzicuță cu schimbător a domnului Prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Drept care am încercat să pricepem că, în acest fel, trebuie să ne entuziasmeze în cele din
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
lunii/ pleznesc/ obrazul oglinzii/ întunericul arde,/ golul aripei înghite/ zborul/ tăcerea servește / mesenii absenți// de abanos noaptea/ își rotunjește sînii de/ gheață de nisip/ gîrla curge în luna// fîntînile/ nalta gîturile/ prin frig// oasele visului/ se desfrunzesc/ sub lumînare (Senin /pizzicato/). Sau, în sens contrar, are loc o recompunere materială a eului, o reîntrupare a ceea ce s-a destrămat: "sufletul nu e din marmita/ pentru că ruginește totuși prea repede/ nu e nici din cupru cum/ cred eu căldăraru deoarece iarnă/ nu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
nu se limitează la a se succeda, uneori se și întrepătrund. Replicile personajelor sunt puse în valoare prin intermediul unor punctuații, de pildă un sunet de harpă, ca în Rossini. La fel și situațiile: se aprinde un reflector, se aude un pizzicato de coarde. Două personaje alunecă pe parchet, acompaniate de țimbale, ceea ce îi evocă pe Fred & Ginger. Nici scenariul nu merită scutit de câteva comentarii. Notabil e faptul că Resnais n-a schimbat un cuvânt din textul original al operetei, scris
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
un taraf de lăutari țigani ce se plimbau printre mese cu viori de scândură ordinară, afumate și sunând uleios de parc-ar fi avut înăuntru cîte-un gramofon minuscul și complicat. Scufundătorul părea să se bucure nespus de tremolo-urile și pizzicato-urile strunelor din mațe de oaie, căci sosi la măsuța celor trei dirijând și înălțînd din sprâncene ca să arate cât de bine o aduceau țiganii. Frosica se ridică și-ntinse mânuța cu cel mai fermecător zâmbet al ei, dar Mr.
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
finalul simfoniei este construit în formă de variațiuni. Tema lor a mai fost folosită de Beethoven în cele 12 Contradansuri, în muzica de scenă la baletul ,,Prometeu” și în Variațiunile pentru pian op. 35. Ea este anunțată de coarde în pizzicato și capătă aspectul de formulă persistentă, peste care se suprapun diversele variațiuni. Tema este angrenată în variate prelucrări, unele din ele de o mare virtuozitate contrapunctică. La un moment dat, în timp ce la bași se cântă motivul inițial puțin transformat, suflătorii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
își leagănă pașii fără să ia în seamă amenințarea ce e atât de aproape. Sonoritatea crește mereu. După ce răsună încă o dată motivul ritmic obsedant, urmează trio-ul. Scris în stil fugato, acest trio e plin de impulsuri. Câteva note în pizzicato fac trecerea către reluarea scherzo-ului. Iată-ne ajunși în sfârșit într-un moment când în pianissimo, pe sunetele prelungi ale coardelor, timpanul readuce motivul de bază al simfoniei. El se aude surd, înfundat. Încordarea crește; violoncelele și contrabașii se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
o mână prin păr, dându-și pe spate claia ciufulită. — Cred că și colega mea este de acord când spun că ne-a plăcut foarte mult, răsună vocea lui Brian Fitzpatrick, acompaniată de o serie de mișcări din cap, în pizzicato, din partea lui Denise. Ne întrebam dacă ați dori să mergem să bem ceva și să discutăm despre cum vi se pare că merg lucrurile. Da, bine. MM se uită la ceas. — Se poate într-un sfert de oră? Mai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]