668 matches
-
coridor). La persoana întîi, poeta practică o dedublare, un "joc dual" spre a o cita, transferîndu-se în lucruri, despărțindu-se de sine, lăsîndu-și în urmă făptura precum un lest delicat: "Mă întîlneam cu fluviul pe mal / Două trupuri străine și plînse/ Parcă de altcineva/ Care și ne șoptise/ Jocul dual: de a ne bea" ( Fluviul Athanor). Ca și: " Intram ca prin oglinzi virgine/ Goală în gol/ Dar umbra-mi rămînea pe ape" ( ibidem). Sau cochet-apoftegmatic: "Mă ascundeam după mine silit" ( Scara
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
la asfințit,// Încet, încet Rîul se umflă/ Aruncîndu-mi lin cerul pe mal/ Aruncîndu-mi lin cartea pe mal/ Aruncîndu-se și el pe mal/ Ca un subțire animal.// Doamne, Cerule, să poți citi/ În același timp cartea nescrisă/ Ca și pe cea plînsă/ A doua zi se retrăsese, însă" ( Cerul pe apă). Așadar Cartea e ferită de stihia abstracțiunii, consubstanțiată cu materia uranică. Repetitiv, mecanizat, ideologizat, Cuvîntul descalifică: "Din ce eram eu aș spune/ Din rane, Doamne, ne-am aflat "/ Un Rîu de
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
au liberă trecere de la „criza economică”. sunt locuri pe care le îndrăgesc la prima vedere. într-un pandemic, gripa aviară țopăie ca gil dobrică. iar aia tăiau „moțul” noului cimitir. mai departe. unul se dă dresor de rași și de plânși. altul, chirurg. schimba sexul găinii sau al cocosului. la cerere. (numai la instrumentul de cântat, mai avea de lucrat). dar și locuri care le tăiau pofta de călătorie. unul dintre ele e acesta. le iese în cale cineva: „ați auzit
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
Marius Ianuș Flori duhovnicești pentru Măicuța Domnului Primește aceste flori duhovnicești, minunată Stăpână. Adună-le cu mâna ta cea ascunsă din a mea pustiită grădină. Primește iubirea mea mică și plânsă... Iartă-mă și ridică-mă în acele povești pe care doar sfinții care te-au iubit le cunosc. Dă-mi să simt când te apropii de ale mele ferești, să cunosc pașii tăi nevăzuți pe de rost... Fii și măicuța
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
din somn către trezie și schimbă jalea noastră întreagă-n bucurie. Veșmântul tău de duh să îmi atingă mintea Veșmântul tău de aer să îmi atingă mintea și să-mi picuri în suflet acel balsam secret, Măicuță și Crăiasă a plânșilor și marea apărătoare-a noastră, al lumii-ntregi buchet adus spre închinare Fiului ce, în ceruri, pe tronul de lumină s-a așezat și stă peste catapeteasma de ape din văzduhuri unde cete de îngeri fulgerători adastă... Tu ești Regina
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
plutească neted măcar o vreme să-mi făgăduiască încă o dată ceva ce-n veci n-o să mai pot uita: o arcă o mînie o nimicire Între cele două mări ca între două oglinde de cositor sînt coloană de templu Sînt plînsă sînt un cîmp arat în care nu știu cine aruncă de-a valma sperlă grăunțe și sare Cineva seamănă în mine ca-n brazdă și colții balaurului și cutiile goale de plastic Așa că dă și tu ce poți - un strop de salivă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
pe licăritorul Iisus O scrib bătrân iubit de nimicnicie dactilograf de noapte fugi din casa nebuniei Luna verde în flux dă un luciu curat mediocrității Foarfecele atârnă taie desparte Fecioara de prunc într-o poșetă pierdută se află ultima batistă plânsă a umanității. Muntele încremenirea pe valea muntelui e tot ce se mișcă Cocoșii în chihlimbar cântă Alte păsări comunale dorm în zbor întemeiez în gând o copilărie Fierăstraiele tac în numele fericitului aer și al frumoaselor din picăturile de ploaie și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
ar fi putut, nici o altă femeie nu mi-ar fi umblat acum prin sînge ca o boală oblojită de ceaiuri, singură cum nici singurătatea nu poate fi, singur cum singur sunt, ca sîngele scurs pe pietre și scris pe buzele plînse ale cuielor, atît de frumoasă încît mă învelesc cu cerul prin care îi caut sufletul ca într-un ochi lumina îngropînd întunericul, știe ea cîtă frumusețe a ascuns odată cu ea, de parcă într-o galerie adîncă din munți mîinile murdare ar
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
și arunc de pe mine zilele ca niște straie pe care nimeni nu le va mai încerca, atît de frumoasă încît îi aud pașii pe covoarele foșnind ca nisipul pe sfîrșite-n clepsidră, ca sîngele scurs pe peitre și scris pe buzele plînse ale cuielor.
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
an, iar locul dezastrului încă fumegă. Aud pe geamul de sus al mansardei picurii grei și nu pot să nu mă gîndesc la niște cîntecele și poezii despre ploaie și melancolii cu supărări și tristeți nesfîrșite, continuu provocate, scrise sau plînse, neîmpărtășite cuiva sau strigate pe scenă în fața unui public adormit. n
POEZIE by Vasile Baghiu () [Corola-journal/Imaginative/14279_a_15604]
-
a spus cândva Versailles-ul Transilvaniei, pe care comuniștii l-au transformat în C.A.P., tranziția l-a lăsat fără acoperiș și pe care o fundație patronată de Prințul Charles îl renovează cu migala de ani buni. Între zidurile încă plânse ale clădirii principale, în ceea ce fusese cândva un somptuos salon de primiri, a scos aparatul foto, mi-a spus “rămâi așa” și mi-a făcut câteva poze. Când mi le-a trimis, câteva zile mai târziu, era deja pe alt
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Dă-mi mâna ta neobosită Să-i pun sărutul meu în palmă! Ca tine mai sfântă, mamă, Nu-i alta-n lume, mai iubită! Ca ochii tăi cei plânși mereu, Ca gândul frământat ce- așteptă, Ca fruntea ta mai înțeleaptă În astă lume nu știu eu! Nici mâini mai blânde când mângâie! Nici glas mai dulce în dojană, În lume nu mai este, mamă! Mulți ani la fel să
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Icoană mai sfântă n-am Ca tine, mamă, mai iubită! Citește mai mult Dă-mi mâna ta neobosităSă-i pun sărutul meu în palmă! Ca tine mai sfântă, mamă,Nu-i alta-n lume, mai iubită! Ca ochii tăi cei plânși mereu,Ca gândul frământat ce- așteptă,Ca fruntea ta mai înțeleaptăîn astă lume nu știu eu! Nici mâini mai blânde când mângâie! Nici glas mai dulce în dojană,În lume nu mai este, mamă! Mulți ani la fel să îți
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > INIMĂ DE ÎMPRUMUT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Țineam ochii deschiși, mi-i ștersesem cu palmele să văd totul clar. Copacii, după ploaie, păreau plânși, iar lacrima lor - fără hotar. Înainta spre mine apa lor tulbure deasupra și dedesubt, aș fi vrut să-i îmbrățișez pe toți, să le dau inima mea să se bucure. Dimineața am alergat la geam cu ochii mei de început
INIMĂ DE ÎMPRUMUT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380689_a_382018]
-
rămâne mai ales amintirea plăcută a unei vârste minunate. Cred că pentru a fi fericit trebuie să ai mereu puterea de a o lua de la zero. Să te îndrăgostești de fiecare dată fără frică. Să te lași curtată, admirată, iubită, plânsă, detestată. Ăsta e jocul fascinant al dragostei care te face să te simți vie. Mă gândesc că multe dintre deciziile unei fete țin și de educația primită acasă. Dacă părinții o să-ți repete că primul trebuie să fie și ultimul
Andreea Esca a dezvăluit când și-a pierdut virginitatea by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/28129_a_29454]
-
a cărei viață a înrâurit muzica lui Chopin, dar și poezia lui Alfred de Musset, care în urma unei discuții ca între amanți i-a lăsat scris pe un album: „George e-n odaia sa,/ Între flori, o floare,/ Cu ochi plânși, biata de ea/ Trage din țigare... “ Atât moda bărbătească, pe care o afișa în cele mai nepotrivite ocazii, cât și pasiunea pentru fumat erau declarate de George Sand ca o revendicare feministă, o manifestare a libertății pe care femeia poate
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
lucru-a cărui redactare ar cere,-n proză dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar/ (o, Père-Lachaise în lacrămi!), plînsă,// una din urne (e a ei?)/ cu tuberoze,-n aurora/ cu tube roz. E-n aur ora./ Una din urne e a ei. " (Șase șspre
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Othman Empire, Part I... Written originally în Latin by Demetrius Cantemir, lațe Prince of Moldavia. Translated into English from the Authors own manuscript, by N. Tindal, M.A.Vicar of Greath Waltham în Essex...(Londra, 1734, XVI + 4 + 272 p. + plânse, în folio); Part ÎI... (1735, p. 273-460 + plânse, în folio; o parte a tirajului a fost difuzată mai tarziu, în 1756, de o altă librărie, cu o nouă foaie de titlu și o alta legătură). Demn de subliniat este faptul
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
by Demetrius Cantemir, lațe Prince of Moldavia. Translated into English from the Authors own manuscript, by N. Tindal, M.A.Vicar of Greath Waltham în Essex...(Londra, 1734, XVI + 4 + 272 p. + plânse, în folio); Part ÎI... (1735, p. 273-460 + plânse, în folio; o parte a tirajului a fost difuzată mai tarziu, în 1756, de o altă librărie, cu o nouă foaie de titlu și o alta legătură). Demn de subliniat este faptul că, pe lângă portretul autorului și imaginea palatului sau
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
bogate adnotări și preluând ilustrația din ediția princeps, traducerea germană a operei cantemiriene împreună cu biografia autorului: Geschichte des Osmanischen Reichs nach seinem Anwachse und Abnehmen, beschrieben von Demetrie Kantemir, ehemaligen Fürsten în Moldau... Aus dem Englischen übersetzt (64 + 854 p. + plânse; biografia, p. 841-852).4 În afară de aceste două traduceri, care se adaugă ediției engleze, Virgil Cândea citează și o a treia, în italiană, "începută de Antioh Cantemir, dar continuată de prietenul său abatele Ottavio Guasco", fără a o termină însă: Dell
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
se odihnească de aici înainte în mijlocul comunității lor" (p. 245); peste compuneri sintactice stranii, gîtuite teribil de virgule, ca: "(...) iar cand a murit acestuia, copilul, Alexei, scriitorul ăă făcut de trei ori semsntul crucii asupra lui și a izbucnit în plînsa" (p. 247); peste fraze ilizibile gen: "Dar aceasta judecată vine din altă lume și nu este înțeleasă de inimă omenească păcatele, I-a nici pe pamant." (p. 289); peste dezacorduri elementare, ca de exemplu "chiar însăși (sic!) călugării din Optina
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
fost criști. Ce răcoroase umbre sclipesc în jurul meu! Le mângâi și trăiesc numai în clipa în care uit că-n viață m-a însoțit risipa și că mi-a fost adesea mult prea greu. Ca să gonesc din gânduri al amintirii plâns înot ca un copil în râul Lethe. Îi sorb apa ciudată când mi se face sete și uit că doar dezamăgiri am strâns. Gemenii Nu știu dacă sunt Castor sau Polux, muritor ori numai un părtaș la nemurire, dar gemenii
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382668_a_383997]
-
pus bazele regimului disociat, cu mult înaintea lui Michel Montignac, care ar fi devenit astfel un ilustru necunoscut. Toate femeile ar fi fost în limbă după mine. Vă dați seama ce coadă ar fi fost la ușa mea, de dive plânse că s-au îngrășat 50 de grame, venite să mă implore să le ajut să scape de ele? Câte m-ar fi divinizat, câte și-ar fi dorit să pună mâna pe mine, să fiu numai și numai al lor
Fericirea de a fi prinţesă şi Einstein by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19833_a_21158]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > STEJARUL DE PE DEAL Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1659 din 17 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Se lasă seara peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroagă între poieni cu cetini
STEJARUL DE PE DEAL de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381634_a_382963]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CU TINE... Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CU TINE... Pe obrazul nopții cu tine rătăcesc Printre ramuri plânse,frunze ude, în ochii mei speranțe-n pântece trăiesc Cu pași de gând printre vise nude. Cu tine clipe mustesc în fiecare seară Sub umbre de timp amintiri plutesc, Din ochi de cer lacrimă dulce-amară Pe buzele mele speranțe-nmuguresc
CU TINE... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381748_a_383077]