265 matches
-
Într-un volum de proză al lui Creangă (am folosit, pentru comoditatea căutării automate, ediții electronice) apar 9 construcții de tipul unul din..., urmate de un plural ("unul din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... ("zise unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
poezie și „Zorele”- planșă hârtie colorată Cozma Iliuță, Tomești (Iași), pentru lucrarea „Lupul Vladimir” - proză Premiul lll : Stejărel Ionescu, Timișoara (Timiș), pentru lucrarea „Un copac” - poezie Mențiune (ex.aequo): Aurelia Panait, Vîlcănești (Prahova), pentru lucrarea „Oglindirea primăverii” - poezie Pop Stelu Plăieși (Cluj), pentru lucrarea „Suflet de copil în zbor de fluturi” - poezie TROFEELE: Trofeul Fundației ALPHA TRANSILVANĂ pentru creație plastică: Codrin Creța, 6 ani, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Dragonul primăverii” Trofeul Ligii Scriitorilor - Filiala Mureș pentru creație literară: Ciobanu Sebastian Virgil
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
și Harghita, are ca obiectiv reabilitarea zonei din punct de vedere turistic, investițiile necesare fiind evaluate la 6,5 milioane de euro. În proiect sunt cuprinse localități turistice din cele două județe, cum ar fi Băile Balvanyos, Bixad, Băile Tușnad, Plăieșii de Jos, Casinu Nou, Lăzărești și Turia. ( N. P.)
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]
-
oameni înarmați. „Erau români care, pe socoteala turcilor și îmbrăcați ca aceștia, comiteau tâlhării și omoruri. Numai că imperialii vor fi ajutați de căpetenia acestora (harambașa) și scoși la liman. Drept urmare îl vor recompensa și-l vor numi căpitan de plăieși, călăreți folosiți la urmărirea lotrilor. Tot Griselini spune despre păstori că sunt înclinați spre hoții și tâlhării la drumul mare, dar și despre cum sunt pedepsiți lotrii: „Pedepsele aplicate de obicei lotrilor, atunci când ajung pe mâna justiției, sunt sfâșierea cu
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
nr. 1739 din 05 octombrie 2015. ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu mai bate câmpii, nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
mai spune Turnesol, Geanta Popii, Musiu și în cât de multe alte feluri! îngrozit de moarte, piticul înfulecă-n grabă bureții, spre a nu-i lăsa pe mâna 138 Miros de roșcată amară iezmei, și-o rupse la sănătoasa. Niște plăieși, care se hârjoneau cu domnițe, îi găsiră trupul înțepenit, prăvălit în lăstăriș, ars la ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a răspuns el serios, ai să mori des, ai
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
țara lor, dacă n-ar fi ridicat Sobieski capul și n-ar fi zărit cetățuia Neamț pe care a hotărât imediat să o atace, crezând că aici sunt ascunse merinde sau averi. În cetate însă, nu se aflau decât nouăsprezece plăieși, care înlocuiau garnizoana plecată la Iași pe lângă domnul Cantemir. Acești moldoveni simpli, îmbrăcați în portul nostru popular, nu s-au speriat însă de amenințările polonezilor. Ei au rezistat eroic, timp de cinci zile, asalturilor dușmane. După cinci zile, au fost
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe două rânduri pentru a face loc oștii ce urma să iasă. Din cetate nu ieșiră decât șase oameni, trei dintre ei ducând câte un rănit în spate. Regele s-a înfuriat foarte tare și a poruncit mai întâi ca plăieșii să fie spânzurați, dar apoi a renunțat, considerând că ei și-au făcut doar datoria, datorie vrednică de toată lauda. Astfel, oastea poloneză își văzu mai departe de drum, iar plăieșii plecară în munți, lăsând în urma lor cetatea ca un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
înfuriat foarte tare și a poruncit mai întâi ca plăieșii să fie spânzurați, dar apoi a renunțat, considerând că ei și-au făcut doar datoria, datorie vrednică de toată lauda. Astfel, oastea poloneză își văzu mai departe de drum, iar plăieșii plecară în munți, lăsând în urma lor cetatea ca un mare schelet uriaș purtând pe ziduri urmele bombelor dușmane. Dar, în fața mea, nu se mai afla nici o oaste, ci numai neagra perdea a nopții ce se lăsa, în timp ce eu visam un
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
paiele au dispărut mistuite de flăcări, adăposturile așijderi, grânele au fost dosite în gropane de negăsit, animalele și-au pierdut urma prin păduri, fântânile sunt pline de mătrăgună pisată și măsălariță... Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș bătrân, cam de ani 75, de loc de prin părțile Hindăului, frate mai mare pârcălabului de la Cetatea Neamțului, s-a prezentat în fața Măriei Sale regele de Polonia, duce de Lituania și suveran de Letonia. Măria Ta! Noi cetatea nu ți-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vărsa ploi cu găleata și înmuia pravul de pușci. Vântul dinspre miazănoapte pătrundea până la oase. Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să înalțe la vedere ștergarul alb, Sobieski, mai mult spășit decât mândru, a ordonat încetarea asaltului și începerea pregătirii de retragere către țara leșească. Iarna era pe aproape și urmașii lui Kopernik de la Torun au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în Ucraina, pentru a da piept ucrainienilor de la Metalist Harkov, începând cu orele 21:00. De la oră de Champions League, 21:45, moldovenii de la F.C. Vaslui vor întâlni un adversar de Champions League, Inter Milano. Pe legendarul stadion Giuseppe Meazza, plăieșii lui Șumudică vor încerca să scrie istorie pentru fotbalul românesc și să producă surpriza competiției, eliminând favorita la câștigarea trofeului Europa League.
Zile decisive pentru fotbalul românesc în Europa by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75583_a_76908]
-
dată de către vechilul moșiei, Iorgu Zgrof, au fugit; prins fiind în urmă, s-au bătut două zile de-a rândul, dându-i-se treizeci bice și, udându-se cu apă, îi mai dă iarăși treizeci bice și apoi trimețând și plăieși ca să caute miere să-l ungă ca să-l mănânce muștele; Gheorghe Cealpău s-au bătut în două rânduri, cu pielea goală, în vremea ernii, și, nefiind apă, s-au pus omăt peste trup și s-au făcut omătul negru tot
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca Plăieșului Stimate d[omnule] Valerian, Vă rog, întâi, să mă scuzați că nu v-am răspuns atât de exact. Iată cauza: cartea d[umnea]v[oastră] poștală, care mi-a cauzat o atât de mare bucurie, am primit-o în 9
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
posibilul ca ea să se vândă cât mai bine în viitor. Așteptând cu nerăbdare apariția n[umă]rului de Crăciun 5, rămân al d[umnea[v[oastră] devotat, Ștefan Baciu cl[asa] a IV-a * [Brașov], 4 octombrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, Ultimul număr al „Vieții literare”6 a fost, pentru mine, un strigăt de viață și atom de amărăciune sinceră, deoarece văd zilnic, tot mai mult, cum revistele noastre literare sunt pocnite în creștet de pumnul masiv - azi
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
-l în proximul număr 7, dacă nu vă voi trimite altul; eu însă cred că sunt bune. Cu vii mulțumiri și afecțiune al d[umnea]v[oastră], Ștefan Baciu, Elev cl[asa] a V-a * Brașov, 17 noiembrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, „Viața literară” prin admirabilul ei conținut, cât și prin regulata și buna ei apariție mă îndeamnă să vă trimit, din nou, câteva poeme, pe care sper că veți avea bunăvoința să le citiți și să alegeți unul
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
mă înștiințați până la data de 23 curent printr-o c[arte] p[oștală], ca să nu rămân în revistă, cu spațiu gol, lucru știi și d[umnea]ta, foarte, foarte neplăcut. Mulțumiri, Ș[tefan] B[aciu] * Brașov, 7 martie 1934 Lunca Plăieșului Mult stimate d[omnu]le Valerian, Iată-mă în față cu ultimul număr al „Vieții literare” și mânat, parcă, de frumusețea coloanelor ei, transcriind, din nou, câteva poeme de-ale mele pentru paginile ei tinerești. De aceea vă rog să
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Colabora la toate foile închinate ridicării culturale a neamului, mai ales a satelor, cu o producție felurită, ce pornea de la articole practice asupra alimentației și higienei țăranului, până la articole de cultură propriu-zisă și poezii patriotice cu Basarabi și Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
de la cele stabilite pentru fiecare marfă. Șerban Cantacuzino voievod, prin hrisovul din 17 februarie 1680 avertiza pe vameși de la Rucăr și pe pârcălabul de aici că de va auzi plaiul din această parte de țară că a fost lăsat fără plăieși și potecași de pază "voi trimite de voi spânzura pe pârcălabi tocmai acolo în plai". O remarcă. Vameși de aici aveau și dreptul la judecată a oamenilor din satele Rucăr și Dragoslavele, precum și a locuitorilor din cele 12 sate apropiate
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
realizat în apropierea scenei ilumina atât chipurile interpreților precum: Vasile Șeicaru, formația „Nemuritorii”, cât și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului de tabără și a celor doisprezece bușteni fixați în pământ
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
să nu uit să mă întorc acasă la timp, ca să văd ce face Porumboiu. Nu fiul, care face filme bune, dar pînă nu-s luate în seamă pe Sena sau pe Riviera, nu-s socotite bune pe Dîmbovița, ci tatăl. „Plăieșii” tatălui, cum îi alintă presa, aduși de prin Africa sau Brazilia au un meci important. Mă ogoiesc știind că și garda personală a Măritului Ștefan era formată din nemțălăi. După ce-mi voi termina treburile cu banca, am să merg
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
registrul pentru morți pe anul 1941, când moare Eleonora Slavici, se menționează că este născută la Ploiești, în anul 1861. Cercetându-se Condica de stare civilă a Bisericii „Sfântul Gheorghe Vechi” (1832-1865), cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” numită și Biserica Plăieșilor, se specifică că Eleonora Tănăsescu s-a născut la 18 ianuarie 1859, fiind botezată la 25 ianuarie 1859. De menționat că la această biserică s-a oficiat rugăciunea când s-a binecuvântat și împărtășit domnitorul Mihai Viteazul și oștile sale
LEGĂTURILE LUI IOAN SLAVICI CU PRAHOVA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364750_a_366079]
-
II Mircea cel Bătrân- Domnul Țării Românești Ostași Radu Alună- Căpitan de Călăreți Popor Un glas Cozia- Fată din popor Mihai- Fiul lui Mircea cel Bătrân Logofătul Neacșu- Șeful Cancelariei Domnești Postelnicu- Cetaș Constantin- Ohanic Vorbură- Cetaș Ursan- Vătaf de plăieși Niculai- Soripcă- Meșteri zidari Zidaru- Stolnici- Comis Dragomira- Viitoarea soție a lui Radu Alună Baatur Djahar- Trimisul lui Timur Lenk Iset Beg- Sol turc Sofronie-Starețul Mănăstirii Cozia ACTUL I POVESTITORUL ( Pe un fond muzical ce sugerează clipocitul apei. Valea Oltului
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre cei doi.). STREJERUL I Stai! Cine ești!? URSAN Vătaful de plăieși Ursan, și vin cu vești! Pentru domnul nostru să-i spun cuvânt De la Căpitanul Alună, că oștenii sunt Pe drum de întoarcere și vin aici. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ascultând conversația dintre cei doi se adresează cetașului Volbură.). Mergi la Ursan
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Bătrân rămâne singur stand pe gânduri, așezat pe marginea patului.Așa îl găsesc cei doi. Scena 3. POVESTITORUL În cortul Măriei sale intră cetașul Volbură cu făclia în mână și se postează lângă intrarea cortului, apoi pătrunde înclinându-se vătaful de plăieși Ursan. URSAN Măria-Ta! Domn uns de Dumnezeu, Vin de pe lunca Dâmboviței desfrunzită Să-ți spun că soarta căpitanului Alună a fost pecetluită De oamenii ohabnicului Vlad și de spahii încoifați Și până în călcâie împlatoșați. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Se ridică
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]