89 matches
-
viață tihnită, ori să alegi varianta protestului în stradă, devenit la modă după 22 decembrie 1989. Păcat că posturile de televiziune, aservite puterii, în care primează kitsch-ul și promiscuitatea, cu toate că „românii au talent”, au transformat mulți contestatari în veritabili plăpumari, comod instalați în pat, spărgând semințe de bostan și floarea soarelui, într-un „dolce far niente”, așteptând ajutorul social sau pensia de revoluționar. Fără a fi malițios, constat că schimbarea mentalității nu s-a realizat în cei peste douăzeci de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
după Revoluția culturală din China și 4. Licențiată în plăpumărie cu grad de cavaler după căderea Bastiliei, deschizându-și primul atelier în Avignon, unde a cusut pentru Ioana d'Arc et company și fiind solicitată tot înapoi, a ajuns lider plăpumar recunoscut de toată antichitatea și așa tot înapoi de la Colosul din Rodos până la Războiul Troian. Aici există un asterisc, cu trimitere pe ultima pagină, în care se menționează pentru cei interesați, de către exegeți, neamuri, divinități, longitudinile și paralelele nenumăratelor ținuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pisică Înfoiată gata să-l sfîșie amîndoi Într-un pat mîini moi respirații transpirații cățelușul meu pisicuța mea cărnuri albe grase alunecoase pe terenul de joacă din colț la Chiristigii era o casă cu un etaj la parter ședea un plăpumar sus locuia mama Jana capul ei alb și rotund ca un bulgăre de zăpadă topindu-se Încet În fereastră Îl duceam pe Tiberiu la ea cînd aveam bilete la film sau ședință de cenaclu Bucur Obor aici Îmi dădeam Întîlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
CONSTANT, Savin (pseudonim al lui Dumitru Constantinescu; 12.VIII.1902, Craiova - 25.X.1928, Recea, j. Olt), poet și prozator. Cei care l-au cunoscut pe C., fiu al Eufrosinei și al lui Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și-l amintesc, impresionați de tragicul lui sfârșit, ca pe un om timid, cu secrete ardori, parcă mereu zorit de obscura alarmă a unui presentiment. După terminarea claselor primare, învață timp de trei ani la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
, Eugen (25.X.1890, Craiova - 27.II.1975, Craiova), poet, prozator și gazetar. O darnică ursită a făcut ca Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și nevasta lui, Eufrosina, să aducă pe lume opt copii, dintre care cinci vor ajunge oameni de condei: Iancu, Eugen, Paul, Savin, Lucia. Însă C. pare la început atras de lumea cifrelor. După absolvirea unei școli comerciale (1902-1904), el urmează
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
CONSTANT, Paul (pseudonim al lui Paul Constantinescu; 29.I.1895, Craiova - 9.XI.1981, Sibiu), poet și prozator. Era unul dintre numeroșii copii ai Eufrosinei și ai meșterului plăpumar Dumitru Constantinescu. După absolvirea Școlii superioare de comerț „Gh. Chițu” din Craiova, se angajează la o bancă de credit (1912-1913). Plictisindu-se curând de viața anostă de amploiat, pleacă în satul Gârcov (județul Romanați), ca învățător suplinitor (1914-1915). Luat la
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
IV: Drumuri, destine, climate, București, 1977; Cinematograful, acest necunoscut, vol. I: Funcțiile cuvântului în film, Cluj-Napoca, 1973; Foste adevăruri viitoare, București, 1978; Nestemate cinematografice, București, 1980; Alte foste adevăruri viitoare, București, 1983. Traduceri: Jean Jaurès, Patru cuvântări, București, f.a.; Voltaire, Plăpumarul chior. Taurul alb, București, [1926]; Thomas Hardy, Micile ironii ale vieții, București, [1927]; V. I. Pudovkin, Despre arta filmului, București, 1960 (în colaborare cu Gheorghe Ciocler); Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre, pref. Silvian Iosifescu, București
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
pe lumînare și s-a îndreptat către cămară. Într-un colț ședea, ghemuit, un om. Pe fața lui speriată se mișcau, galbeni, doar ochii. Văzîndu-i pe cei doi, îi scăpă peste cap și leșină. Bătrînii recunoscură în el pe feciorul plăpumarului Berl Aizic. Mai bărbătoasă, coana Sofica a tras lîngă fugar un scaun. După un scurt colocviu, cei doi soți au căzut de acord că tînărul nu era nici beat, nici hoț. Pentru a dezlega misterul, așteptau ca omul să-și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
a dezlega misterul, așteptau ca omul să-și vină în fire. Cînd s-a trezit, Aizic arăta nu mirat, ci mai degrabă plin de spaimă. - Ai nimerit la niște oameni cumsecade, îl liniști coana Sofica. Ce-i cu dumneata? Feciorul plăpumarului tăcea. Apoi leșină din nou. - Tu vezi-ți de-ale tale și lasă-l pe el să se hodinească, hotărî femeia. Eu încălzesc apă și pregătesc o gustare. Se pare că-i hăituit. Conu Alecu plecă în tîrg să-l
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
leșină din nou. - Tu vezi-ți de-ale tale și lasă-l pe el să se hodinească, hotărî femeia. Eu încălzesc apă și pregătesc o gustare. Se pare că-i hăituit. Conu Alecu plecă în tîrg să-l caute pe plăpumar. Bătrînul Aizic ședea la primul cat, într-o clădire cu tencuiala roasă care înconjura, ca o cetate, curtea. În interior pătrundeai prin gang. Pestriță și murdară, trăia acolo din negoț mărunt o colonie de făpturi cu chipul omenesc. Ținînd sub
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nu-i poate face nimic. - Dar dacă lumea asta nu se schimbă s-ar putea, Aizic, ca voi să pieriți. - Domnu’ pictor, acuma ați vorbit drept. - Ei, are ori nu are fecioru-tău dreptate? - Tocmai de asta e un prost, izbucni plăpumarul cu glasul înecat în lacrimi. Pentru că are dreptate... - Dumnezeu e prea înțelept ca să schimbe firea: el dă leului legea sîngelui iar omului legea iubirii. - Domnu’ pictor, mata ai moșie. - N-aș zice. Răzeșia nu-i o avere. - Mă rog. Ai
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai găsești azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ștefan cel Mare, te năpădea mulțimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de tipar. Sobari, plăpumari, croitori, "Geamuri și oglinzi", ceasornicari, "Pompe funebre" (aici era mereu câte un coșciug proptit de ușă, căptușit pe dinăuntru cu valuri de satin), câte o cheie uriașă de lemn atârnată perpendicular pe perete, și pe care scria YALE, câte un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se târgui. - Ascultă, negustorule, se hotăra clientul, hai să-ți dauzece lei. (Saferian folosea prețuri ipotetice, în valuta de dinainte de războiul din l9l4-l9l7). - Dacă vrei să mă lași în pierdere, poftim, ia-o! Clientul scotea punga și număra zece lei. Plăpumarul făcea ochi uimiți. G. Călinescu . - Cât îmi dai? E doisprezece lei! . - Păi nu fusese vorba că mi-o lași cu zece lei? - Nici pomeneală! Unsprezece mă costă pe mine. Să vădcine-ți dă plapumă cu zece lei! - Dumnezeu să te-nțeleagă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lei? - Nici pomeneală! Unsprezece mă costă pe mine. Să vădcine-ți dă plapumă cu zece lei! - Dumnezeu să te-nțeleagă, n-ai o vorbă la locul ei. Clientul se depărta înciudat, cu toate că știa că în altă parte nu e mai ieftin. Plăpumarul îl lăsa să plece, aparent cu indiferență, dacă însă constata că clientul pleacă de-a binelea, îi făcea semn. . - Ei, domnule, nu vii să ne-nțelegem? . - Ce să mai viu, când nu-i dăm de rost! . - Vrei să cumperi marfă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tocmeala, ce mai vrei? . - Ia-ți plapuma și să fii sănătos! Se vede că m-a blestematvreun dușman să vând marfa în pierdere. Încă un client ca dumneata și mă scoate la mezat cu darabana. . Când clientul ieșea pe ușă, plăpumarul îi striga: . - Să nu spui și altuia, te rog din suflet măcar atât, cu cîtți-am dat-o, că mă dai de rîpă! Interesant era că mușteriul, departe de a fi plictisit de asemenea procedură, ieșea încîntat după tocmirea în sudori
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în sudori, având sentimentul că rezistența negustorului vine din imposibilitatea de a da articolul mai ieftin. Alții, care-l cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului curent, veneau dinadinsul pentru plăcerea tocmelii, fiindcă cumpărătura pentru oamenii simpli e un eveniment. În prăvălia plăpumarului original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se păcălea neapărat, plătind câțiva lei mai mult. . - De unde luași
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului curent, veneau dinadinsul pentru plăcerea tocmelii, fiindcă cumpărătura pentru oamenii simpli e un eveniment. În prăvălia plăpumarului original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se păcălea neapărat, plătind câțiva lei mai mult. . - De unde luași plapuma asta? Îl întreba să zicem unul. . - De la Cîrlănescu. . - Se și vede! E bună, numai el lucrează așa. Da
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin, Vasile Niță; rotari: Gheorghe Maxim și Ion Maxim; sobari: Jenică Chirilă; cizmari: Constantin Savin, Gheorghe Rusu și Constantin Grigoreanu; blănari: Vasile Vlasie; croitori: Vasile Prosie, Costică Secară și Elena Vraciu; tăbăcari: Constantin Tabarcea; și plăpumari: Erjebet Dimofte, Letiția Obreja și Valerica Hâncu. Un cuvânt aparte trebuie spus despre neobositul meșter Constantin Savin din Tarnița, care, pe lângă meșteșugurile mai sus amintite, era inițiat și în arta fotografică. Poate că descendenții acestora ar mai fi lucrat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scopul perfectării acțiunii de afiliere a partidului pe care-l reprezentau la Internaționala a -III-a. Cei care s-au deplasat la Moscova, reprezentau nume grele ale mișcării socialiste din România, precum: Al. Dobrogeanu Gherea, Gh. Cristescu (cunoscut sub porecla de Plăpumarul), C. Popovici, Ion Fluieraș, E. Rozvani și D. Fabian. Deplasările acestei delegații și convorbirile cu conducătorii Internaționalei a-III-a, la Moscova și Harkov, au fost fructuoase, pregătind trenul pentru înregimentarea Partidului Socialist din România la Internaționala Comunistă. Între timp, conducătorii Internaționalei
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Cristescu (1882 - 1973) Un personaj pitoresc al spațiului socialist românesc, longeviv și controversat este Gheorghe Cristescu. Născut la 10 octombrie 1882, în comuna Ghimpați, satul Copaciu, în momentul de față situat în județul Giurgiu, Gheorghe Cristescu a învățat meseria de plăpumar, devenind unul dintre cei mai vestiți 123 meșteșugari in această branșă. Din tinerețe a îmbrățisat ideile socialiste, considerându-le cele mai potrivite pentru statul său politic. Deși a aderat la această mișcare socialistă, imediat după terminarea primei mari conflagrații mondiale
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
2 3**) 3 3 3 68. Tricoter manual 743202 2 3**) 3 3**) 3 69. Confecții din tricot 743216 2 - - - 3 70. Lenjer 743313 2 3**) 3 3**) 3 71. Pălărier - șepcar 743311 2 3**) 3 3**) 3 72. Saltelar - plăpumar 743705 2 3 3 3 3 73. Pirogravor în lemn 733134 2 - 3 3 - 74. Ceramist - ceramică populară �� și artizanala 732112 2 3**) 3 3 3**) 75. Prelucrător pluta 733128 2 3 3 3 3 76. Confecționer garnituri (cauciuc, azbest
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
4 - - - - 158. din Operator la fabricarea lemn cherestelei 824027 3 4 - - - - 159. Tâmplar universal 742201 3 4 4 4 - - 160. Operator la fabricarea produselor finite din lemn 824028 3 4 - - - - 161. Sculptor intarsier 733130 3 4 - 4 4 - 162. Tapițer - plăpumar - saltelar 743704 3 4 4 - 4 - 163. Modelier 721119 3 4 - - 4 - 164. Constructor - reparator instrumente muzicale 731213 3 4 - - - - ────────────────────────────────────────────────────���─────────────────────────── 165. Industrie Filator 743101 3 4 - 4 4 - 166. textilă Țesător 743201 3 4 - 4 4 - 167. și Tricoter - confecționer
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
și 10 fevruarie. Linda di Chamounix, în Curierul românesc, 1845, nr. 13). O priveliște carnavalescă oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ascultându-l, mă gândeam la toți acei oameni mărunți din mahalaua noastră bucureșteană... Meșterii, micii negustori au fost obligați să-și închidă dughenele, sau să le transforme, una după alta, în cooperative de stat. Așa i-am cunoscut pe ultimul plăpumar din colț, pe ultimul comerciant liber - armeanul care vindea cafea - și pe ultimul coafor-frizer din inima pieței. Coaforul și plăpumarul s-au transformat sub ochii noștri în cooperative de stat. Armeanul a dispărut fără urmă. Se sfârșise cu micii patroni
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]