297 matches
-
centrul de greutate socio-culturală dinspre uzină spre ogor și deplasează “ancheta socială” de la colectivitatea retardaților în halat la cea a înapoiaților în cizme din cauciuc de anvelopă. Cartea e împărțită în trei secțiuni cu sonorități faulkneriene: Oamenii din Glimboca, Familia Plătică, Alte dialoguri, fiecare ocupîndu-se de efectele proletarizării lumii rurale în epoca stalinistă și ceaușistă și, prin extensie, de psiho-dramele brutelor sătești. Cum Glimboca este o comună reală, ușor de găsit pe hartă la 5 km. de Oțelul Roșu, ni-l
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de găsit pe hartă la 5 km. de Oțelul Roșu, ni-l putem imagina pe Monciu-Sudinski călătorind într-un Jiguli sau un IMS dinspre Caransebeș, pregătit să deschidă magnetofonul la casa de cultură (sau să-l închidă, după cum îl roagă Plătică Eugenia, cînd vine vorba să-i povestească o “întîmplare îngrozitoare” despre un șef -p. 112) și să înregistreze realitatea socialismului “la cald” și “la temperaturi înalte”, mai ceva ca în topitoria de la Galați. În fond, dacă cenaclul “Petică”, descris în
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
caustice: operație reușită, pacient decedat. Ceva mai instruiți decît “glimbocanii”, protagoniștii celorlalte două secțiuni ale Biografiilor comune strălucesc prin aceleași mari entuziasme față de nimicuri pe care le aveau și oțelarii gălățeni din Caractere. Stimulat de principiile democrației socialiste, Ioan Iuliu Plătică (automatizator la Pitești și “cap” al Familiei Plătică -un fel de The Flintstones al epocii de piatră comuniste) e fascinat de uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
decît “glimbocanii”, protagoniștii celorlalte două secțiuni ale Biografiilor comune strălucesc prin aceleași mari entuziasme față de nimicuri pe care le aveau și oțelarii gălățeni din Caractere. Stimulat de principiile democrației socialiste, Ioan Iuliu Plătică (automatizator la Pitești și “cap” al Familiei Plătică -un fel de The Flintstones al epocii de piatră comuniste) e fascinat de uniformitatea vestimentară și atras de colectivismul alimentar: “Casele de cultură, cantinele restaurant și îmbrăcămintea - Să înființăm niște cantine ieftine în care tinerii să fie obligați să mănînce
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
imaginat (și a pus în mișcare) o țară “nouă”, de mari cartiere muncitorești, ce ar fi descărcat din ușa blocului direct în sala de cantină toate categoriile sociale, adunate la una și aceeași mare masă a alimentației “raționale” comuniste. Același Plătică face elogiul muncii patriotice/voluntare (în realitate, o muncă impusă prin coerciție politică, menită să ocupe cît mai mult timpul liber al individului): “Era o mare satisfacție să dai la lopată, să cari cu roabele, să contribui și tu cu
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cvasi-erotic al automatizatorului față de travaliul fizic amintește de marile desfășurări afrodisiace ale poeziei proletcultiste, în care, sub soarele roșu al stalinismului, între mistrie și uvrier sau între țărancă și tractor se năștea o fulgerătoare dragoste profesională. Mai “neprincipială”, nevasta lui Plătică, Eugenia (operatoare chimistă) se ocupă cu gestionarea alcoolului la domiciliu, în așa fel încît bărbatul să profite cît mai rar și cît mai puțin de el. Stăpîna eprubetelor și a dulăpioarelor cu spirtoase îl și îmbie, de altfel, pe “reporter
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
mai rar și cît mai puțin de el. Stăpîna eprubetelor și a dulăpioarelor cu spirtoase îl și îmbie, de altfel, pe “reporter” cu o vișinată “de casă”, pe care acesta nu o refuză: “Încă n-a reușit s-o depisteze Plătică.” (p. 105) La rîndul lui, obosit de efortul cotidian de “depistare” (și degustare) a țuicii și rachiului, Plătică senior nu mai are răgazul să se ocupe de fiu, Plătică Dan Sorin (9 ani, clasa a IV-a, nota 7 la
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de altfel, pe “reporter” cu o vișinată “de casă”, pe care acesta nu o refuză: “Încă n-a reușit s-o depisteze Plătică.” (p. 105) La rîndul lui, obosit de efortul cotidian de “depistare” (și degustare) a țuicii și rachiului, Plătică senior nu mai are răgazul să se ocupe de fiu, Plătică Dan Sorin (9 ani, clasa a IV-a, nota 7 la purtare), care își face de cap la școală. În spiritul valorilor tovărășești ale “depistării” reciproce, familia avortonilor socialismului
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
acesta nu o refuză: “Încă n-a reușit s-o depisteze Plătică.” (p. 105) La rîndul lui, obosit de efortul cotidian de “depistare” (și degustare) a țuicii și rachiului, Plătică senior nu mai are răgazul să se ocupe de fiu, Plătică Dan Sorin (9 ani, clasa a IV-a, nota 7 la purtare), care își face de cap la școală. În spiritul valorilor tovărășești ale “depistării” reciproce, familia avortonilor socialismului se completează astfel cu micul delator al clasei, care încearcă să
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
adevărații vinovați, pentru că ei nu vor să recunoască singuri.” (p. 118) Obiceiul pîrîtului, încurajat de conducătorii și executanții învățămîntului comunist (inspectori, directori, diriginți, învățători etc.), îi transforma rapid pe școlarii zeloși în informatori în devenire. În plus, pe lîngă delațiune, Plătică Jr. mai are ca ocupație și popularizarea unor teze istorice protocroniste, care, în 1974, trebuie să-l fi făcut pe Edgar Papu (teoreticianul curentului) să se simtă ca un magister în fața discipolilor cu matricolă și cravată tricoloră. La întrebarea, fals-naivă
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
în 1974, trebuie să-l fi făcut pe Edgar Papu (teoreticianul curentului) să se simtă ca un magister în fața discipolilor cu matricolă și cravată tricoloră. La întrebarea, fals-naivă, a reporterului (“Dar tu nu știi de unde ne tragem noi, românii?”), micuțul Plătică răspunde în cel mai pur stil propagandistic al extremismului național-comunist: “Noi românii ne tragem chiar din primele zile, chiar din primele clipe de cînd s-a înființat globul pămîntesc și celelalte planete.” (p. 120) Formulată într-un agramatism egal doar
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cu oligofrenii, “reporterul” știe să se bage pe sub pielea “interlocutorilor”, făcînd în același timp discret cu coada ochiului cititorului. În fond, comedia “reportajului pe teren” are și ea niște limite de toleranță socială (și estetică). La observațiile lui Ioan Iuliu Plătică despre rolul maistrului, de o platitudine totală și un efect soporific garantat (“De la idee să treacă la diferite studii, la diferite scheme și să meargă tot așa înainte, pînă ajunge la practică. Asta, cred eu, înseamnă cu adevărat automatizare.” (p.
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
zgură”, îl ajută să relateze cum a fost “lovit în cap de o macara, manipulată cu neatenție” (p. 127 -ca și cum macaraua ar fi o jucărie sau un mic obiect casnic, ce ar putea fi manevrat “neatent”), iar lui Plătică Jr., elevul de clasa a IV -a, îi obține părerea personală (mediată, pesemne, de învățarea pe de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ordine de Ungaria, Polonia și Franța), și la individual locul 55, întâia poziție fiind ocupată de un sportiv britanic. Concursul s-a desfășurat pe râul Vach, pe o porțiune dreaptă cu o lungime de 4 km, speciile capturate fiind crap, plătică, mreană, oblete, pietrar etc. MARIUS HORESCU pompierii informează l În data de 12 septembrie, ora 0,43, a fost înregistrat un incendiu la o baracă de pe str. Sacului nr. 11. A ars o masă, un pat, 70 kg materiale combustibile
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
Tineretului și Sânnicolau Mare (5 ha), Ciacova (4 h), Deta, Jebel, Otelec și Periam (3 ha). Cât despre speciile dominante de pești ce pot fi întâlnite și capturate - pentru pescarii pricepuți sau ... mai norocoși - ele sunt crap, caras, amur, șalău, plătică și lin. La Pusta Variaș există numai crap; la Pescărușul, Ciacova, Deta, Gad, Cărpiniș, Jimbolia, Liebling, Sânnicolau Mare, Periam și Otelec - crap, amur și caras; la Ștrandul Tineretului și Jebel - crap, știucă, amur și caras; la Ianova - caras, amur, crap
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
Periam și Otelec - crap, amur și caras; la Ștrandul Tineretului și Jebel - crap, știucă, amur și caras; la Ianova - caras, amur, crap și șalău; la Gătaia - crap, amur, lin și caras. Surducul dispune de cel mai complet „efectiv“ - șalău, crap, plătică, amur și caras. MARIUS HORESCU Distribuirea legitimațiilor R.A.T.T. l Pentru veteranii de război timișoreni În cursul săptămânii viitoare va demara acțiunea de preschimbare a legitimațiilor ce permit călătoriile gratuite pe mijloacele de transport în comun ale Regiei Autonome de Transport
Agenda2004-3-04-gen4 () [Corola-journal/Journalistic/281955_a_283284]
-
se pot captura în toate bălțile prezentate exemplare de caras, amur și crap. La Jebel se prinde și știucă, la Gătaia aveți șanse la pescuitul linului, în timp ce pe lacul Surduc - alături de amintitele trei speci predominante - apar în plus șalăul și plătica. Desigur, lista bălților administrate de A.P.S. poate fi completată - precizarea aparține conducerii asociației - cu toate apele curgătoare din județ, cu râurile Timiș, Bega, Bârzava, Pogăniș și Mureș, canalele și bălțile de interes local. Marius Horescu Bilanțul controalelor l Efectuate
Agenda2005-01-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283227_a_284556]
-
sînt produse tipice ale modernității) și s-a transferat în seducătoarea efervescenta a postmodernității. Istoria și cotidianul, morții și viii, strada și amfiteatrul, arhiva și cafeneaua, șoaptă și strigatul, zgomotul și muzica, spațiul luminos și penumbrele subsolului, literatura și arta plătica se întîlnesc aici în mod legitim, își găsesc spontan genul proxim și transformă acest spațiu cultural într-o adevărată metaforă a vietii însăși. Iar în această diversitate a manifestărilor, a experiențelor nemijlocite și a actelor simbolice, un loc privilegiat, evident
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
tare iscusit în ale pescuitului! Bibanul trăgea foarte bine toamna, când apa Colentinei începea să se mai răcească. Toamna asta, însă, se cam lăsa așteptată. Cald ca vara și apa... încă bună de baie! Iar pește era berechet: biban, caras, plătică, ciortan, strapazan, ghiborț, bălos, roșioară. Zvârlugă și boarță (ca momeală pentru răpitori), era din belșug! Dimineața, devreme și seara târziu trăgea peștele mare: lin, știucă, șalău, crap, așa, ca la vreo 3-4 kile, care mie îmi rupea mereu undițele, pe
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
colegi pescari, pescari pătimași, aruncaseră În două rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și pescarii moțăiau pe scunele lor pescărești, Împreună cu gândurile lor. Experiența Îi Învățase că abia peste o oră și jumătate va „trage” carasul și plătica, dar toți visau la un crap rătăcit prin preajma lansetelor. Între locurile lor de pescuit era o distanță apreciabilă și una din reguli era să nu vorbească Între ei, să nu facă gălăgie și să se ajute cu miciogul atunci când unul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
foarte rar - să nu plece la baltă, îl găseai ziua în amiaza mare întins pe prispă, cu pălăria pe ochi, să nu-l supere lumina, și somn băiete! Cum s-ar spune, tot pește. Da’ nu caras, nu crap, nu plătică, ci somn - l-a întrerupt moș Dumitru. Dar Pâcu s-a făcut că nu aude. A povestit mai departe: Bunica se întorcea de la câmp ruptă de oboseală. El nu auzea poarta trântită de ea, ci dormea dus. „Uite la el
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca o bătătură, într-un loc din care Pobeda se vedea parcată de-a lungul. Și normal c-am nimerit, am nimerit din prima, i-am făcut parbrizul pulbere, am umplut capota de cioburi mici și albăstrii (ca solzii de plătică), iar Fane m-a alergat, m-a prins și mi-a sucit mâinile la spate până au venit plutonierul și nevastă-sa (asistenta care îmi făcuse o dată moldamin, când eram răcit), țipau roșii ca racii fierți, el în pijama, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și roșioare, văduvițe și păstrăvi împestrițați, somni mătăhăloși, tolăniți pe paturi de gheață. Carașii deschid gurile, se zbat în coșuri de rafie. Urechile mi s-au umplut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]