90 matches
-
departe, nepoate? - La Roman, tăicuță. - Apoi suie colea În spate, că n-or boșorogi boii dacă te-oi lua și pe dumneata. - Mulțumesc tăicuță, Îi zise tânărul cu glas obosit și se urcă pe loitre lăsându-și picioarele să atârne. Plăvanii porniră. Tânărul tăcea. Iar moșului nu prea-i venea la-ndemână să-i dea sămânță de vorbă. Parcă-i părea rău că-l luase. Și pentru ca să spargă odată tăcerea moșu-ntrebă: - Vii de departe? - Da, răspunse tânărul scurt, semn că
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
spune că el și-a făcut datoria, adică s-a bătut pentru țara lui, România și familie... Auzi-l Lumea stă să dea în apoplexie și el... Adevărul e că nici arbitrii-judecători nu erau agitaț și, cu figurile lor de plăvani ( am vrut să zic rumegători imperturbabili, dar nu rumegaseră deloc ceea ce se întâmplase în ring), au comunicat punctajul. Și brusc mi-am amintit de superbia democraței americane, de America tuturor posibilitățlor, de Iugoslavia ( din cauză de Miloșevici), de arăturile de
Promisiunea lui Doroftei by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13806_a_15131]
-
Liberal/legionar ce mai conta a săpat cîțiva ani în stîncă apoi s-a întors în sat unde l-au angajat la colectiv Șef de atelaj pe un car cu boi frumoși ca-n Grigorescu. Seara venea de la muncă băga plăvanii în curte dejuga îi ducea-n iesle el care nu avusese înainte de asta decît cai și pistoale. Acum avea boi un bici prăpădit și un butoi gol de o sută de vedre. Cu toate astea era vesel glumea bea noroc
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
cuvânt prin răstignirea văzului îl trag altarului surpat cel care sunt. La Maica ta ce sân ai tulburat bizanțul lanț de stele străbătând? în care intri prunc și ieși bărbat ca tremurate rugi/icoane-n gând. E iesle craniul cu plăvanii-n somn /rupturi de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
alea de limbi care mi-au făcut zile fripte toată viața. --Gata, stimabile! De-acum încolo, nu vreau să te mai aud! Niciun țăcănit, niciun țârâit! A râs ceasul de mine cu limbile până la țârâitoare: --Și ce-ai să faci, plăvane, toată ziua? Că tu ești învățat să hâiești. --Am să mă joc. --Să te joooci....? --Da! Toată ziua am să mă joc! --Ce, eș’copil? s-a mirat ceasul, căzând în niște hohote de râs care i-au înțepenit limbile
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
Ei se vor așeza la masă, și vor asuda... Vor merge până la capăt... E singurul lucru ce-i deosebește de cei lași, care nu vor începe niciodată... în literatură, nu exista... n^y a que des boeufs! nu există... decât plăvani...
Cabina de machiaj by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8556_a_9881]
-
Nu e nevoie să fie savant, ci să aibă har. PLATON În majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolvă nimic. Dialogurile lui sunt aporii, adică înfundături. Platon e în impas permanent. În asta se vede geniul lui, față de Kant, care e mai plăvan: el are impresia că rezolvă. Platon își dă seama că nu rezolvă nimic. Eu am afirmat odată, într-un salon, că Platon este mișcarea spiritului înlăuntrul eternității. Când gândim, toți suntem platonicieni. Dacă eu încerc să gândesc universul, trebuie să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
boi, car tot nu scot dintr-înșii. ISPAS: Cum să faci? Să te-nvăț eu. Boii tăi sunt mari și frumoși. Iaca, eu, gospodar de frunte în sat, precum bine știi, n-am avut niciodată așa o pereche mândră de plăvani. Tu fă așa: ia boii de funie și-i du la iarmaroc. Mușterii au să se găsească berechet. Vinde-i și cumpără alții mai mici și mai ieftini, iar cu banii rămași cumpără-ți un car, și gata, ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
însă ne-om abate pe acolo mai rar. Doar în zilele de iarmaroc... Odată cu ultimele cuvinte ale lui moș Dumitru, liniștea a căzut ca un polog între ei. Din când în când, se auzea doar glasul vreunui cărăuș îndemnându-și plăvanii. Târziu, când șirul carelor a ajuns la Fântâna cu răchiți, moș Dumitru a strigat: Hlibocene! Vino până la mine! Hliboceanu s-a întors repede și a venit fuguța la cei doi bătrâni. Poruncă, moș Dumitre! Nu-i o poruncă, băiete. Îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mingea începea să se învârtă, conta doar cum mânuiau instrumentele lăutarii din teren. Dacă Nae Manea avea chef să ciupă corzile viorii pe extrema stângă, dacă piticul Paraschiv se îndemna să bată la țambal în linia de mijloc sau dacă plăvanul ăla, Damaschin, trăgea de acordeon prin careu, se încingea un chef pe cinste, cu strigături. Câteodată însă, cântăreții erau obosiți, fiindcă erau și ei băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
băieți tineri, iar duminică dimineața urma după sâmbătă noaptea, când se făceau praștie, pulbere, mangă sau pilaf pe la tot felul de nunți, botezuri, chermeze, onomastici și cârciumi. Atunci era jale. Jale mare. Mii de bărbați, cei mai mulți tuciurii (mai tuciurii decât plăvanul ăla, Damaschin, care avea pielea de cacao), se simțeau deodată înșelați de iubita lor cu nume băiețos, Rapid, și începeau să fluiere, să înjure, să huiduie, să amenințe și să blesteme, încât mă temeam (eu, nu și tata) că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îl izbea deseori în creștet, nu decisiv, mai degrabă se ferea de ceea ce ar fi putut să se întâmple, decât să provoace fapte memorabile. Dodan Sorin, poreclit Șobolanu’, alintat Șobi, gâfâia ca o locomotivă cu aburi, se tot rotea în jurul plăvanului din fața lui, arunca o sumedenie de lovituri în gol, parcă ar fi prins muște, îndura țăcăneala aia de pumni primiți în cap și, câteodată, prindea un upercut la ficat, care-l îndoia pe Gigi, îi cobora fața la o înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
studiindu-i pe cei doi îi veni deodată ideea, că ar face foarte bine să i-l paseze Carminei, nu-i de familie bună fata, nu-i ruptă din soare dar e numai ambiție toată și-l poate împinge pe plăvan mai departe, nu l-ar lăsa în nici un caz să abandoneze, chiar de-ar fi să învețe ea cursurile în locul lui, chiar de-ar fi să repete de o mie de ori episodul trăit de ea în camera de hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
superbie că a fost insultat (nu, pe mine m-ai combătut). }ugurlan totuși îndeamnă țăranii să se c... în ea de politică. Ulterior, Niculae Moromete o va face, intrînd în partidul comunist. Frații se înjură între ei fără reținere (boule, plăvane, tîmpito, țestosule). Un blestem inedit e adresat lui Niculae de soră-sa: stare-ai bumben. Ilie însuși e siderat, precum Pirgu de Corcodușa, de expresia care îi este tradusă: să fie bolnav și să stea cu dosul în sus. Marin
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
și mersan: - Sunt Anghel al lui Șapte cai Crescut în puf, trai pe vătrai, Venii, nepotul să mi-l dai Prin apa din cazan. - Aha, pricep, dar tu ce dai, De unde ești și unde stai Te văd malac și cam plăvan Oi fi vre-un neam de Corsican? - Sunt Mondial, și sunt oltean Și am parai. Așa că spune cum îi vrei, În Euroi, Dolari sau Lei ? Te pui nănaș la puradel Să-l ții în brațe, doar nițel Și după ce-l
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
adică jurnalul poetei Constanța Buzea, din perioada 1969-1971, când era încă prima soție a lui Adrian Păunescu. Tare, tare frumos e scris. Dincolo de anecdotică, de povestea tristă a unei căsnicii nefericite între o femeie discretă, talentată și sensibilă și un plăvan gălăgios, egoist, cinic, veșnic îndrăgostit de alte femei și viitor mare poet, foarte tare mi-au plăcut tonul și scriitura. E ca și cum ar fi fost scris în șoaptă, în vârful picioarelor. Durerea și umilința femeii nefericite și desconsiderate, pe față
O carte foarte frumoasă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18735_a_20060]
-
după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
eu, răsad mai rău, Dintr-atîția, prin ce har? Mă brodisem șui, hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când Păresimi da prin lunci, Cu pietrișul de albine, Ne părea la toți mai bine: Țânci ursuzi, Desculți și uzi, Fetișcane Cozi plăvane Înfășate-n lungi zăvelci, O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăițe, melci... Era umed în bordei Și tuleam și eu cu ei. I Tot așa o dată, iar, La un sfânt prin Făurar Ori la sfinții Mucenici, Târla
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
credințe, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2009, 72 pag., 2 lei; (2) 93. Paschia, Gh., Dicționarul bunei-cuviințe creștine, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2010, 312 pag., 20 lei; 94. Picton, B., Firul evidenței, Iași, Editura Junimea, 1975, 270 pag., 5 lei; 95. Plăvan, Vasile, Boabe de lacrimi, București, Editura Carpathia, 2007, 40 pag., 5 lei; 96. Povestiri duhovnicești, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2011, vol. I, 268 pag., 14 lei; vol. II, 280 pag., 15 lei; (4) 97. Prohodul Maicii Domnului, Rm. Vâlcea
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
pe firele de iarbă, țăranii domnișani, plugari din tată în fiu, pornesc la aratul Țarinei și Muscelului. Vântul ușor le mângâie obrazul, pe când cântecul ciocârliei răsună în aer. Brăzdarele plugurilor se înșiră pe pământul reavăn, îngrășat de cu toamna. „Boi plăvani, în câte șase, trag, se opintesc în juguri, brațul gol apasă-n coarne, fierul trage brazde lungi (...) Semănătorii harnici, cu sacul subsuoară, pe culme, pe vâlcele se suie și se coboară, zvârlind în a lor cale sămânța după vânt”. În
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
se suie și se coboară, zvârlind în a lor cale sămânța după vânt”. În pacea amurgului, soarele scapătă-n asfințit, înghițit de pădurea cu stejărei a lui Mitică Sultanii. Plugarii domanișani se întorc de la arat, veseli, hăulind pe lângă juguri, îndemnând plăvanii care trag carele, unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
oul piciorului meu stâng: ‒ Cântă, boule, că ne ia somnul! O durere mai mare ca asta nu simți decât când te dor măselele sau când te lovește cineva la celelalte ouă bărbătești. Îmi venea să-l strâng de gât pe plăvan, dar m-am abținut. M-am gândit că eu am 67 de kilograme iar el 140 și că nu se face să-l omor la nervi?! Suntem oameni, ce Dumnezeu?! Și am citit iar: ‒„subiectul ne-a mai povestit că ascultă
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]