10 matches
-
dedicat nepoatei mele Alexia - Teodora Pe coji de nucă sufletul mi-a stat Până să aflu Doamne vestea Și să croiesc apoi povestea Cu Teodora fiica din Bizanț! Și m-am rugat cu sârg și disperare La cerul tot, când plăzmuia o Floare Să-i picure lumină și culoare Din curcubeul care-l văd semeț în zare! Cu nori de îngrijorare răzvrătiți Ce se voiau în casa mea primiți M-am tot luptat o zi întreagă Până- am băgat furtuna în
VESTE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1429812764.html [Corola-blog/BlogPost/374881_a_376210]
-
îndrăgește pe Sofia Rotaru și chiar i-a preluat două dintre melodii, nu dintr-un capriciu al dezvoltării repertoriului său cu alte piese sublime, ci pentru că între cei doi artiștii chiar există un spirit care, deși intangibil în identitatea fiecăruia, plăzmuiește nu o despărțire, ci apropierea și fascinația. Cei doi cântăreți au asemănate duioșia din glas, melodicitatea cântecelor, rostirea textelor, într-o claritate care nu se atinge de cuvânt. Timbralitatea, vibrația melodică a interpretării, atât a lui Fuego, cât și a
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/_sofia_rotaru_cantecul_ram_aurel_v_zgheran_1375683295.html [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
mutat marginile emisiei vocale la văzduh! Ori, acolo unde ajunge cântecul interpretului Gheorghe Turda e undeva unde locul nu are înțeles, iar măreția nu e țel, ci asemenea! O voce fără înălțime nu e nimic în lume. Cele lirice, mângâietoare plăzmuiesc jos mătasea de mângâiere a inimii, și au înălțimea visului, pe când cele puternice, ca a cântărețului Gheorghe Turda confecționează zburătorii sufletești la care vulturii se prosternă. Ascultând cântecele interpretului Gheorghe Turda nu se poate lăsa loc unei cât de mici
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395870503.html [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
peste hotare, cu atât mai mult că competența lor profesională este atestată de grad științific. Nu l-am nominalizat pe primul doctor al prof. Mihail Popa - Pavel Macari, actualmente director al Liceului „C. Sibirschi” din Chișinău, unde, de asemenea, se plăzmuiesc viitoarele talente, viitorii matematicieni. În prezent, încă două persoane sub conducerea prof. M. Popa - Victor Orlov și Victor Pricop - finisează lucrul asupra pregătirii tezelor de doctorat. Prof. Mihail Popa a publicat 95 de lucrări științifice, inclusiv 2 monografii (1 în
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Mitrofan_ciobanu_svetlana_coj_tatiana_rotaru_1375429636.html [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
răsturna sensul termenului întrucât a sculpta presupune a elimina materie inutilă pentru a obține forma. Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul vieții rurale tematic
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
răsturna sensul termenului întrucât a sculpta presupune a elimina materie inutilă pentru a obține forma. Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul vieții rurale tematic
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
aici 929 de vase, dintre care cele mai multe <endnote id="(410)"/> au fost grecești <endnote id="(416, II, p. 150)"/>. „În zilele de Paști și adesea ori În alte zile de sărbătoare creștină - scria Elias Schwarzfeld În 1897 -, [grecii din Galați] plăzmuiau petreceri pe cât de absurde, pe atât de primejdioase. Norodul fanatizat și Întețit Întocmia câte o păpușă de paie sau de lemn, cu chip de evreu, o Îmbrăca cu haine evreiești și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri ni se presintă de asemenea sub două aspecturi: sub cel fluid, ca "cuvânt comun", obiect al lexiologiei, și sub cel condensat, ca "nume propriu", obiect al onomatologiei [14]. Raportul între cuvântul comun și numele propriu nu este și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1881/1984, pp. 37-39; cf., aici, supra, 2.7.3.). Notă de subsol nr. 20 din studiul lui Hașdeu este: "Bréal, Mélanges de Linguistique, Paris, 1877, pp. 295-322". 20 Justificarea este următoarea: "Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, care ni se presintă de asemenea sub două aspecturi: sub cel fluid, ca "cuvânt comun", obiect al lexiologiei, și sub cel condensat, ca "nume propriu", obiect al onomatologiei." (Hașdeu, 1882, p. 30). Este interesant că Hașdeu susține existența aceluiași
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cât de scurt - în priceperea unui lucru, pe când Dumnezeu nici această greutate nu o simte, ci după cum pietrele sunt mai grele decât penele cele mai ușoare ale păsărilor, pe atât mintea noastră este în urmă în ceea ce privește graba cu care Dumnezeu plăzmuiește zidirile. Ai admirat puterea Lui la facerea pământului? Acum gândește-te iarăși cum a făcut și cerul din ceea ce nu era, cum a făcut stelele cele nenumărate, cum a făcut soarele și luna, și toate acestea au fost făcute din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]