1,791 matches
-
care ne poate face să o luăm de la început. Punctul este Suprema Glumă a Omenirii". Engelbert Jr. scrisese însă în cartea sa că Suprema Glumă ar fi ,Punctul și Virgula". În paginile ziarului Times New Roman sînt publicate acuzațiile de plagiat și se dezbate adevărata identitate a Supremei Glume: Punctul sau Punctul și Virgula? Lămuriți? Măcar amuzați? Căci acesta este, rezumat atît cît e posibil, Bestseller-ul lui Bogdan Mirică, ,certificatul de identitate culturală" apărut în colecția ,Rîsul lumii". Finalul cărții
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
să-i facem poză. Altele pe care cel mai probabil le-am ratat pe aici http://2020.ro/RomanianStencilArchive/index.htm Moisei și Ip? Originalul e a lui Banksy. Nu știu cât e de ok să dai modele care nu îți aparțin. Plagiat!
Iasi x 2 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82992_a_84317]
-
aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul că un străin se folosește de creierul lui. O parabolă posibilă a unei combinații inedite între plagiat și munca intelectuală cu negri (care e același lucru și nu e). Oricum, prin durere, personajul expiază. Iar apoi, pentru a treia oară, reîncepe. Și, pentru a treia oară, eșuează. Se îndrăgostește, însă nu de Portia (care nici n-ar
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
acel galben icusar,/ Ceasornic fără minutar./ Ce singur scrie când să moară/ Și ou și lume. Te-nfioară/ De ceasul galben, necesar... E drept că ideea Oului-monument ar fi putut să-i aparțină și lui Salvador Dali cu efectul suprarealist știut. Plagiatul nu e însă în firea lui Ion Barbu, - cred că ar fi și cronologic exclus. în orice caz, inspirația poetului român, cert originală, este desăvârșită într-un stil de baladă sublim incantatorie ce ar fi dat Construcției, ipotetice, un accent
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
acad. Șt. Ștefănescu face și combinații ciudate, introducîndu-l în rețetă și pe dl B. Murgescu. E a nu știu cîta oară cînd specialiști foarte serioși produc probe deplin credibile de folosire necuvenită a unor contribuții istorice, mai pe românește, de plagiat. De obicei n-a urmat nimic. Nici de data asta? în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC de pe 1 oct., dl Niculae Gheran semnează un studiu intitulat sugestiv Rebreanu - recurs în anulare. Dl Gheran este pentru Rebreanu ceea ce este G. Pienescu pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
psihologic al unora dintre autorii români, verva observațiilor critice. Continuată pe parcurs, asemenea lectură contribuie la permanentă revitalizare a literaturii, trimiteri convingătoare fiind făcute la proza lui Gală Galaction ori talentul lui N. Davidescu, până ce, în 1916, îl acuză de plagiat, ori la proza lui D. Anghel: "Cu mult timp înainte de G. Călinescu, Vinea susținea că proza lui D. Anghel este superioară poeziei sale". Marea noutate a volumului este strângerea între copertele sale a textelor politice, propriu-zise, adevărata proza cu personaje
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
dl Neagu însuși, buninteles). Astfel de aberații arată că dl Neagu nu ne-a citit niciodată revista (dar ce a citit dl Neagu? s-ar zice că nici macar Princepele lui Barbu, contra căruia a declanșat pe vremuri o campanie de plagiat, dar despre care recunoaște acum cu o candoare uriașă că a fost urmărea unei banale certe între prozatori și, atenție!, ca "dovezile" i le-a furnizat N. Stoicescu, masluindu-le!). Gruparea Manolescu ar fi alcătuit "plutoane de execuție", printre calai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu numai scriitorul se bucură de elogii, ci și omul, căruia i se prețuiesc în repetate rînduri voința și energia, fiind aparat de acuzațiile de franchism și plagiat. Așadar, s-ar putea susține, cu destule argumente, ideea că Umbral este de partea lui Cela, în ceea ce privește chestiunile importante (valoarea fundamentală a operei și a omului). Săgețile pamfletarului țintesc, cu precădere, faldurile din vesmîntul idolului, nefăcînd decît să sublinieze, în
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
publicat de Academia Română în anul 2002, în care se utilizează studii de peste patruzeci de ani vechime, în care se pune sub semnătura unor autori, fără știința și acordul acestora, texte care nu le aparțin, asupra căruia planează serioasa suspiciune de plagiat etc. etc.? Răspunsurile responsabililor tratatului la acuzațiile deosebit de grave care s-au adus sunt puerile, la nivelul replicii pe care a dat-o revista Contemporanul la articolul lui Maiorescu "Beția de cuvinte". Maiorescu a făcut o interpelare când modul în
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele ordinare dintr-o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
dicționarului... Aura de personaj a marelui critic clujean este o certitudine. Comportamentul său la catedră, duritatea sa și alte anecdote de felul acesta nu ar fi fost de ajuns pentru condiția de personaj. Zaciu este printre cei care au incriminat plagiatul lui Eugen Barbu, o lovitură incredibilă aplicată "tătucului" Săptămînii. Bineînțeles că după aceea revista cu pricina a avut grijă să-i dedice atacuri dintre cele mai dure. Celălalt personaj al lui Zaciu este cel din Jurnal, parcă mai puțin autentic
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]
-
vadă în Ceaușescu un produs al "negocierilor" dintre taberele bătrînilor, care se suspectau reciproc, decît un produs al lui Dej însuși. Tot în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o jumătate de pagină de revistă, învinuirii de plagiat aduse, într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe dl Papacostea, care n-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
nu a avut intenția să i-o tăgăduiască" ar fi putut fi identificate. Uimitor răspuns! Așadar, păgubitul putea evita hoția, dacă admitea să colaboreze cu hoțul! Cît despre lamentația Biroului academic de presă cu privire la faptul că, în dezbaterea provocată de plagiat, n-a fost loc să se observe și "calitățile evidente ale Tratatului" este de o naivitate înduioșătoare. Secrete În Cetatea culturală de la Cluj, în numărul de pe martie, dl D. Bălăeț publică un grupaj de poezii în stil pașoptist în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
la Humanitas Veronika se hotărăște să moară și, în martie a.c., Diavolul și domnișoara Prym. Povestea Străinului care tentează un sat sărac, în mod dürrenmattian (atât de vizibil dürrenmattian, încât, pentru a nu fi învinuit - probabil - de un soi de plagiat, autorul face el însuși referire, în mod postmodernist, la "unul Dürrenmatt") cu aur în schimbul unei morți este, din punct de vedere al lui Coelho, o reabilitare a șarpelui (care tentează prin cunoaștere: în zadar desfătările Raiului; oamenii vor fi egali
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
democratică din Romînia. Nota din Timpul îl citează pe dl. C. Stănescu din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida Academiei, Univers Enciclopedic în 2001, este copiat în mare parte după un studiu al d-sale din 1982. Dl. Papacostea prezintă dovezile. Nu dă și numele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
general, nu face decît să confirme ceea ce bănuiam de mult: departe de detașarea științifică obligatorie în cazul unui asemenea for înalt, Academia Română pare mai degrabă un instrument de propagandă revanșard. Girul acordat unei lucrări de istorie cu tentă naționalistă sau plagiatele scăpate neglijent sub egida sa nu susțin poziția de autoritate pe care și-o arogă respectiva instituție, dar merg pe aceeași linie cu ceea ce aș numi gafa ortografică. Deși se știe, e bine de reamintit în context că, la vremea
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
să exprime, cu gravitatea instituționalizării, adevăruri indenegabile. Sancțiunea n-ar fi avut decît un efect în planul ethosului: ""Comitetul de onoare" ar avea dreptul să dezavueze din punct de vedere etic - așa cum a fost cazul lui Eugen Barbu, acuzat de plagiat - scriitorii care au slujit regimul comunist, au promovat "cultul personalității", au fost "poeți de curte" (ultimul sosit: Petru Dumitriu) sau agenți de influență de la "Centrele culturale" din străinătate". Așadar nici o grozăvie care să amenințe libertatea sau viața colaboraționiștilor, spre radicala
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
cu trudă și sînge de strămoși". A.L.A. reproduce și un portret al dlui Baboi scris cu un mare elan de iubire de către dl Tudor Ghideanu din Iași (profesor de filosofie la Universitatea "Al. I. Cuza", cu niscai suspiciuni de plagiat prin anii '70-'80), tot în revista EST. Dl Baboi e prezentat ca un Mare Scriitor și Mare Inchizitor. Delirul paranoic din articolul dlui Baboi e aproape întrecut de acela din portretul făcut de dl Ghideanu, unde cuvintele care nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
a fost mie rușine de rușinea lor. Dar oare, procedând în acest fel, nu m-am făcut și eu complice la faptele lor? Pe de altă parte, să recunoaștem că și o undă de simpatie se poate propaga de la cel plagiat spre cel care-l plagiază, acțiunea acestuia din urmă putând fi interpretată ca un act de admirație față de cel dintâi. Nici "dispariția autorului", nici "întoarcerea autorului" nu intervin aici, ci un transfer al acestuia sau, dacă vreți, o multiplicare, o
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
mai sus, pot afirma că dintre ei nu lipsesc profesori bine pregătiți, care pun mult suflet în acțiunea pedagogică. Lucrurile nu trebuie văzute în alb și negru; "x plagiază" nu este un predicat binar. Recent, o revistă americană a divulgat plagiatul unei celebrități în materie de cultură științifică, J. Casti. Cu acest prilej, s-a discutat diferența dintre furtul de texte și furtul de idei, acestuia din urmă atribuindu-i-se o gravitate mai mare. De altfel, textele științifice prezintă o
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
scenariul pe care-l construiește fiecare autor îi este propriu. Dar în materie de furt de idei logica binară intră în criză. Timp de decenii, problemele de acest fel nu și-au găsit un cadru normal și adecvat de discuție. Plagiatul a fost, pe de o parte, eludat, tolerat și stimulat, pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm în normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
de discuție. Plagiatul a fost, pe de o parte, eludat, tolerat și stimulat, pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm în normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă în formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă. Acest lucru nu s-a prea făcut până acum și molima plagiatului a putut să se propage în voie. De la discuția unor cazuri punctuale, să trecem la analiza rădăcinilor fenomenului, pentru a-l putea eradica sau cel puțin diminua.
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
așa ceva? Poate Delumeau? Cum îi pot fi atribuite Animicștiutorului (ce mai nume!) „numeroase vorbe de înțelepciune"? Hasmațuchi, se știe bine, e un ingredient culinar francez. Ce vrea să insinueze autorul? Iar în ceea ce privește descrierea Tărâmului Celălalt de sub arcul carpatin, bănuiesc un plagiat după Jules Verne (Călătorie spre centrul Pământului, Ed. Ion Creangă, p. 314, traducere de Gellu Naum). Pretinsul savant se sprijină pe comunicările congresului internațional cu tema „Zmeul, contemporanul nostru" de la Zimnicea, din 1983 (recent, spune el, ignorând valul de pasiuni
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]