35 matches
-
b) Pentru analiza cantitativă a fitoplanctonului se prelevă o cantitate de 1 litru de apă în recipiente din sticlă sau din material plastic. ... c) Pentru analiza cantitativă a zooplanctonului se prelevă un volum de 50-100 litri, prin trecere prin fileul planctonic. Volumul de apă care rămâne în paharul fileului planctonic se colectează într-un recipient ermetic închis. Se notează volumul inițial care a fost trecut prin fileul planctonic. Fileul planctonic trebuie să fie confecționat dintr-un material care să permită reținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
cantitate de 1 litru de apă în recipiente din sticlă sau din material plastic. ... c) Pentru analiza cantitativă a zooplanctonului se prelevă un volum de 50-100 litri, prin trecere prin fileul planctonic. Volumul de apă care rămâne în paharul fileului planctonic se colectează într-un recipient ermetic închis. Se notează volumul inițial care a fost trecut prin fileul planctonic. Fileul planctonic trebuie să fie confecționat dintr-un material care să permită reținerea organismelor de 60æ. ... d) Probele de apă sunt conservate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
a zooplanctonului se prelevă un volum de 50-100 litri, prin trecere prin fileul planctonic. Volumul de apă care rămâne în paharul fileului planctonic se colectează într-un recipient ermetic închis. Se notează volumul inițial care a fost trecut prin fileul planctonic. Fileul planctonic trebuie să fie confecționat dintr-un material care să permită reținerea organismelor de 60æ. ... d) Probele de apă sunt conservate cu aldehidă formică 40%, ce se adaugă probei, astfel încât concentrația finală să fie de 2-3%. ... 9. Ambalarea probelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
se prelevă un volum de 50-100 litri, prin trecere prin fileul planctonic. Volumul de apă care rămâne în paharul fileului planctonic se colectează într-un recipient ermetic închis. Se notează volumul inițial care a fost trecut prin fileul planctonic. Fileul planctonic trebuie să fie confecționat dintr-un material care să permită reținerea organismelor de 60æ. ... d) Probele de apă sunt conservate cu aldehidă formică 40%, ce se adaugă probei, astfel încât concentrația finală să fie de 2-3%. ... 9. Ambalarea probelor de animale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
în carne. Eșantionul trebuie să consiste din cel puțin 50 de indivizi. Faună bentonică Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea numărului de indivizi pe specii, a densității și a speciilor predominante. Faună planctonică Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea numărului de indivizi pe specii, a densității și a speciilor predominante. Floră Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea
jrc765as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85903_a_86690]
-
de eșantionare și de analiză Metode de măsurare de referință obligatorie facultativă Fauna bentonică Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea numărului de indivizi pe specie, a densității și a speciilor predominante Faună planctonică Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea numărului de indivizi pe specie, a densității și a speciilor predominante Floră Diversitate și abundență relativă 1 Selectare calitativă și cantitativă a speciilor reprezentative cu indicarea
jrc765as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85903_a_86690]
-
cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este totdeauna subțire. Corpul acoperit parțial
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
craniană, în care doar creierul și ochii sunt încălziți, are loc la "Gasterochisma", "Xiphiidae" și "Istiophoridae". Cele mai multe scombroide sunt răpitori activi, hrănindu-se cu o mare varietate de pești, calmari și crustacee, dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix") și lavracul vărgat ("Morone
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
Scombroidele sunt dioice (au sexele separate) și majoritatea au un dimorfism sexual slab sau absent în culoare. Cele mai multe specii depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în larve (alevini) planctonice. Populațiile mai multor specii s-au redus foarte mult datorită pescuitului intens și figurează pe lista roșie a IUCN ca specii amenințate: Multe specii de scombroide au o mare importanță economică ca pești comestibili - scrumbia albastră (macroul), macroul spaniol ("Scomberomorus
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură și la mișcare. Se cunosc circa 2 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de tuburi protectoare. Puține specii sunt parazite, unele la plante, altele la
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
ele (a) (din greaca "klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul. Icrele, sunt mici și au diametrul mare de 1,2 mm și un colorit auriu. Larve eclozează după 2 săptămâni, ele sunt planctonice și se hrănesc cu zooplancton. Peștele ventuză Candolle nu prezintă importanță din punct de vedere economic. A fost numit în 1810 de Risso în onoarea botanistului elvețian Augustin Pyrame de Candolle (1778 -1841).
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
din această recoltă provine de la ocean și jumătate din ferme de algocultură. Cultivarea algelor marine s-a extins rapid, în special datorită cererii de pe piață care a depășit furnizarea disponibilă în resurse naturale. Algele cultivate sunt microalge (fitoplancton, sau alge planctonice), precum și macroalge denumite și „iarbă de mare”, genurile cele mai populare sunt Laminaria, Porphyra, Undaria și Gracilaria. Algele marine constituie o importantă resursă naturală valorificabilă în economia umană. Sunt folosite în alimentație, ca îngrășăminte organice, materie primă pentru obținerea coloranților
Algocultură () [Corola-website/Science/324340_a_325669]
-
prin oceanele lumii. Ca și țâșnitorile de mare, larvaceii se hrănesc prin filtrare. Spre deosebire de alte urocordate, larvaceii trăiesc în zona pelagică, adică partea cea mai de sus a mării, unde ajung razele soarelui, dar uneori și mai adânc. Sunt animale planctonice transparente, de obicei mai scurte decât un centimetru (fără coadă). Forma corpului este similară cu cea a larvei altor urocordate, ca un mormoloc. La fel ca acestea, larvaceii au un cap și trunchi distinct. În timp ce cresc, larvaceii nu își schimbă
Larvacea () [Corola-website/Science/333027_a_334356]
-
mm. Din această cauză, nu au fost cunoscute decât după descoperirea microscopului. Se cunosc circa 1 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de tuburi protectoare. Puține specii sunt parazite, unele la plante, altele la
Lista alfabetică a rotiferelor din România () [Corola-website/Science/329970_a_331299]
-
450 m adâncime și sunt uneori comune în apele de coastă de mică adâncime. Sunt înotători rapizi și prădători voraci. Se hrănesc cu pești, calmari și crustacee. Juvenilii și peștii imaturi se hrănesc în mare parte cu krilli ("Euphausiacea"), crustacee planctonice mici și pești mici. Icrele și alevini sunt pelagici. Au importanța economică. Se ridica noaptea aproape de suprafața apei și mai multe specii sunt obiectul unui pescuit local comercial cu paragatele și traulul. Carnea lor este foarte gustoasă, dar puțin abundentă
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte, testele se depun la fund și formează malurile cu globigerine. Acantarii se remarcă prin dispunerea radiara a spiculilor de sulfat de stronțiu care constituie scheletul. Pot fi găsiți de la suprafața până la 1000 m adâncime. Radiolarii
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
și sunt folosite pentru detectarea curenților care favorizează răspândirea peștilor. Polichetele erante fac parte din plancton, cele sedentare și tubicole fiind bentonice. Unele specii bentonice prezintă fenomenul de epitochie: o parte a corpului, care conține ouăle, se detașează și devine planctonica. În largul insulelor Șamoa și Fidgi, aceste părți planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafață la apusul soarelui în cantități uriașe iar băștinașii le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
peștilor. Polichetele erante fac parte din plancton, cele sedentare și tubicole fiind bentonice. Unele specii bentonice prezintă fenomenul de epitochie: o parte a corpului, care conține ouăle, se detașează și devine planctonica. În largul insulelor Șamoa și Fidgi, aceste părți planctonice (ale speciei Eunice palolo) apar la suprafață la apusul soarelui în cantități uriașe iar băștinașii le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lună plină, cu anelide din genul Nereis. Moluștele
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
ale speciei Eunice palolo) apar la suprafață la apusul soarelui în cantități uriașe iar băștinașii le colectează pentru hrană. Un fenomen asemănător are loc în apele scandinave de NE, în aprilie, la lună plină, cu anelide din genul Nereis. Moluștele planctonice fac parte din grupul pteropodelor. Dintre acestea, tecosomele au o cochilie. Se hrănesc cu fitoplancton pe care-l aglutinează cu ajutorul mucusului secretat. Sunt răspândite ain apele tropicale. Heteropodele sunt gasteropode adaptate la viață pelagica, piciorul este aplatizat. Se deplasează în
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
sunt foarte periculoase pentru om. Physaliile aparțin celenteratelor sifonofore și sunt animale coloniale. Filamentele lor foarte lungi, pline de cnidoblaste, sunt foarte periculoase. Ele fac parte din așa numitul pleuston, grupul de animale care trăiește la suprafață mării. Alte celenterate planctonice sunt speciile de Velella și Porpita, care au un flotor discoidal sau triunghiular. Ctenoforele formează o încrengătura diferită de cea a celenteratelor. Au șiruri lungi de cili și le lipsesc nematociștii, în locul acestora fiind prevăzute cu coloblaste sau celule adezive
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
studiate din punct de vedere biologic, chiar din momentul umplerii (Claudiu Tudorancea; 1998). - pe baza a 348 de probe biologice cantitative, recoltate din lac și afluenți, s-au realizat observații detaliate asupra instalării și a etapelor de formare a biocenozei planctonice cu începere din primul an de existență a lacului (1993). - toate datele obținute constituie o premieră absolută atât pentru lacul BEZID cât și pentru afluenții săi. - au fost identificate (în lac și afluenți) 191 de unități taxonomice fito și zoo-planctonice
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
foloasele economice, sociale și turistice ale unui astfel de ecosistem se pot menține pe termen lung doar prin decizii extrem de bine fundamentate din punct de vedere ecologic și economic. /3./ Teză de doctorat: „Instalarea și etapele de formare a biocenozei planctonice în lacul de acumulare Bezid, jud. Mureș”; conducător științific Acad. Nicolae Botnariuc - Univ. București. Lacul de acumulare - analiza biologica; Ed. University Press, ISBN 973-85602-1-7 „Starea ecologică a lacului de acumuluare Bezid”; Simpozionul: Környezetünk Értékeiért - Sângeorgiu de Pădure. Proiect I.S.P.I.F. București
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
ouă, dispuse pe un singur rând și păzită de către ambele sexe. Ouăle (icrele) de culoare galben-aurie aderă la substrat și au o formă semielipsoidală, lungi de 1,8 mm. Larvele eclozează după 2 săptămâni și duc la început o viață planctonică. Din punct de vedere economic, nu prezintă importanță.
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]