15,513 matches
-
ispita revoluției, sosise la întâlnirea cu T.M cu o experiență pe frontul de luptă, parcursese faze de extremă implicare. T.M. fusese impresionat de martiriul pe care îl traversase junele oaspete. La vârsta sa, nu mult peste adolescență, acesta cutreierase planeta în lung și lat, verificase pe propria piele diferite forme ale răzmeriței. Se raliase partidului comunist, încrezător în utopia dreptății și a prefacerilor radicale. A dezertat după ce a asistat în anii războiului civil din Spania la înveninarea atmosferei pe baricada
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot ce-am văzut, la temă, pun deoparte, pentru acum, două cărți (dacă Bucureștiul interbelic n-ar fi o altă planetă, mai c-aș spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a lui Dan C. Mihăilescu, publicată în Biblioteca Ziarului de Duminică. Ce să fie, ce să
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
frumos ca, bunăoară, Iașiul. Asta e... Sigur că vanitatea nu-i putea ocoli pe scriitori, care-au dat, chiar dacă altminteri nu erau Arghezi, pagini frumoase despre București. Gheorghe Parusi îi ia alfabetic și-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al reveriei" despre cum nu te plictisești în Capitală. Urmează Constantin Bacalbașa, cu amintirile lui de brăilean care-a tras pe uscat, autorul unei duioase istorii despre orașul care nu
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
au creat, nici de facto, nici de jure, niciunul dintre acele atât de necesare suporturi de încredere care să facă posibilă ieșirea din omniprezentă lor conflictualitate endogena, care macină de secole resursele, oamenii și viața celor mai importante civilizații ale planetei aflate în acest imens spațiu euro-asiatic. Cele două războaie mondiale desfășurate dramatic între Est și Vest n-au adus nici pacea, nici unitatea, nici liniștea cuiva, ci, dimpotrivă, îndeosebi prin Războiul Rece, tot un război de talie mondială, al cărui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de ogive nucleare active, cu vectori dintre cei mai performanți - rachete balistice intercontinentale, rachete de croazieră, submarine nucleare, aviație de bombardament strategic, alte mijloace (unele, probabil, complet necunoscute de lumea obișnuită) etc. -, care, odată declanșate, pot aduce iarnă nucleară pe planetă Pământ și distruge complet biosferă. La aceste arme și la acesti vectori, se adăuga proiectile de tot felul cu încărcătură nucleară, arme de mare precizie, sisteme bazate pe amplificarea undelor etc. Să luăm, spre exemplu, programul HAARP (High Frequency Active
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de mai mulți kilometri, putând descoperi inclusiv submarinele în imersiune. De aceea, mulți cercetători apreciază acest program, dincolo de utilitățile lui științifice deosebite, si ca pe o teribilă armă. O armă în folosul cui o are, dar și în cel al planetei Pământ. Ceea ce, desigur, este foarte adevărat. Fără a intra în detalii, trebuie să spunem doar că întreaga lume - dar îndeosebi marile puteri - se înarmează. Peste zece mii de ogive nucleare sunt gata de lansare, iar spațiul cibernetic și sistemele care folosesc
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe foc în relația tensionată Est-Vest. În loc de concluzii: Quo vadis? 1. Estul și Vestul nu au ajuns nici la unitate, nici la vreo înțelegere benefică durabilă și rațională, nici la acea conciliere minimă, atât de necesară conviețuirii în liniște pe planetă Pământ. Dimpotrivă, ambii poli (Rusia și SUA) s-au reînarmat și, într-un fel, au redeschis politicile și strategiile de confruntare. Această pare a fi realitatea îngrijorătoare a acestui început de secol. Desigur, dacă liderii de la Washington și de la Moscova
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dreptul omului de a fi la adăpost de stres, trebuie precizat că există o legătură directă, intrinseca, între ființă umană, civilizația umană în ansamblu și integritatea, calitatea ecosferei în totalitatea să. Omul nu este o ființă separată de natură, de planeta pe care trăiește și nu poate susține un model de civilizație opus naturii, bazat exclusiv pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe cultul tehnologizării și al artificialului. Reîntoarcerea omului către natură, conștientizarea să că ființă făcând parte integrantă din ecosfera, ceea ce ii dezvolta o calitate juridică și etică specifică, de ființă responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau grav, catre generațiile viitoare, reprezintă responsabilități de primă importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special, al noilor forme de războaie, cum ar fi războaiele meteorologice, economice, având un impact negativ direct asupra calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra și politicile și măsurile adoptate pentru gestionarea stresului negativ excesiv apărut asupra ființelor umane ca urmare a acestor confruntări ne-convenționale (războaiele meteorologice, războaiele economice)24 pentru controlul resurselor planetei (apă, resurse strategice, petrol, aur, metale rare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
calității mediului înconjurător și asupra distribuției resurselor planetei), se vor număra și politicile și măsurile adoptate pentru gestionarea stresului negativ excesiv apărut asupra ființelor umane ca urmare a acestor confruntări ne-convenționale (războaiele meteorologice, războaiele economice)24 pentru controlul resurselor planetei (apă, resurse strategice, petrol, aur, metale rare, pământ arabil etc.). Stresul negativ excesiv se poate dezvolta atât datorită izbucnirii unor crize alimentare sau de apă potabilă (la nivel regional, internațional sau local), afectând nu doar indivizii în sine, ci și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunități sau popoare întregi, dar poate apărea și în condițiile folosirii armelor meteorologice de influențare artificială a vremii, de modificare a climei 25, ceea ce duce la un impact negativ major atât asupra indivizilor ca atare, asupra colectivităților, dar și asupra planetei că ecosfera aflată într-un echilibru dinamic fragil. De aceea, în sec. XXI, pentru a da un conținut concret conceptului de "dezvoltare durabilă" și dreptului omului la a fi la adăpost de stres, se pot dezvolta forme instituționale (comisii, organizații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
meteorologice). Probleme care interesează direct conceptul (și politicile naționale, regionale și internaționale dezvoltate din acestă) de "dezvoltare durabilă", precum efectele exploziei demografice din anumite regiuni ale globului și presiunea realizată de acest fenomen asupra distribuției și împărțirii echitabile a resurselor planetei (de unde se nasc raporturile economice și sociale inegale dintre Nord și Sud) ori lipsa unui model universal-valabil de dezvoltare 26, se conectează și cu protecția efectivă oferită de un drept al omului la a fi la adăpost de stres. Astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adăpost, alimentație, apa, educație, servicii de sănătate), omul postmodern este confruntat cu un stres negativ excesiv care îi afectează grav și direct beneficiul real al celorlaltor drepturi fundamentale ale omului, precum și calitatea vieții sale. La fel, distribuția inechitabila a resurselor planetei, modelul societății de consum și capitaliste, bazate pe obținere de profit fără adăugarea dimensiunii responsabile față de mediu, etice și sociale, duc la dezechilibre directe între condiția umană, calitatea vieții, respectarea reală a drepturilor omului și politicile pro-corporatiste, pro-consumiste, nepreocupate de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atât dreptul la dezvoltare, cât și satisfacerea nevoilor fundamentale de existență; a unui mediu global politic pașnic și sigur; a unui mediu global apt să asigure starea de armonie și de fericire a ființelor umane și a popoarelor; a unei planete bogate în resurse, capabilă să susțină avântul tehnologic și civilizațional din viitor și deci, dreptul la dezvoltare al generațiilor viitoare etc. Printre aceste drepturi ale omului (din generația a V-a, categoria drepturilor generațiilor viitoare), considerăm că se înscrie și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
distrugere în masă etc.); - criză apei potabile (afectând Sudul subdezvoltat). Accentuarea inegalităților economic,e sociale între Nord și Sud, precum și a termenilor de schimb comercial dintre Nord și Sud32 - criză de combustibil, criza de energie neregenerabilă; - epuizarea resurselor strategice ale planetei (capabile să susțină o civilizație umană de un anume tip - de pildă, cea bazată pe petrol și aur -, de unde și căderea modelului de societate bazate pe conceptul de "bani"); - un mediu global politic haotic, caracterizat de nesiguranță, războaie, conflicte de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
paliere ale lumii (infra-național, național, regional, internațional); - poluarea ireversibilă a mediului înconjurător, afectarea gravă a biodiversității, încălzirea climatică, modificările grave sau ireversibile ale mediului, subțierea păturii de ozon; - folosirea războaielor meteorologice, cu efecte grave, ireparabile, asupra echilibrului natural fragil al planetei 33; - prelungirea folosirii modelului societății consumiste și extinderea să la nivel global, fără dezvoltarea unor dimensiuni de echilibrare (etice, de reciclare a deșeurilor, de transparentizare a informațiilor privind produsele și serviciile de pe piață, de responsabilizare a corporațiilor și guvernelor în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
omului se încadrează, în opinia noastră, necesității de a oferi un nivel de protecție juridică permanent îmbunătățit, drepturilor omului și, în consecință, de a oferi șansă de dezvoltare și prosperitate, de pace și siguranța pentru umanitatea de mâine, pe această planetă. În loc de concluzii La începutul secolului XXI, dreptul internațional este nevoit să se extindă și să se îmbunătățească, sub presiunile provocărilor aduse de o societate gobală, ale avansului tehnologic și științific, cărora le trebuie o dimensiune etică, ecologică și juridică (prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Multimesc pentru site. Are niște statistici foarte frumoase, sugestive și interesante. Uite ceva asemanator numai că are mai multe informații http://go.surl.ro/be Interesant ceea ce prezintă site-ul dar, din păcate, nu putem face nimic pentru a schimba planeta noastră. 6,5 miliarde de oameni trăiesc pe planeta asta.
Lumea şi ce respiră ea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82776_a_84101]
-
și interesante. Uite ceva asemanator numai că are mai multe informații http://go.surl.ro/be Interesant ceea ce prezintă site-ul dar, din păcate, nu putem face nimic pentru a schimba planeta noastră. 6,5 miliarde de oameni trăiesc pe planeta asta.
Lumea şi ce respiră ea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82776_a_84101]
-
că nu îi cert pe cei care aruncă gunoaie din mașini și care nu-și pun centura și înnebunesc atunci când văd bebeluși în brațele mamei care stă pe scaunul din dreapta zâmbitoare și nepăsătoare și că nu facem destule pt că planeta asta să nu se duca de râpă și că mor copii de foame în Africa și România și alte țări și că există crimă organizată și ....așa mai departe... pe de altă parte și eu mi-aș dori să nu
Anger management by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82778_a_84103]
-
aprins niște lumânări kitschoase SaraBlu de care demult voiam să scap și m-am relaxat. Mi-am odihnit ochii miopi și m-am împrietenit cu mama, de care demult nu mai aveam timp suficient. Și ea voia să lase salvarea planetei în seamă altora, dar până la urmă s-a gândit că nu ne-ar strică o oră împreună. Ce dacă ceilalți sunt ignoranți și nepăsători și consumă și aruncă în derizoriu chestia asta cu Ora Pământului. Oricum n-aș vrea să
Mâine se dă stingerea by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82876_a_84201]
-
umăr pe mustăciosul din fața ta care a aruncat pachetul gol de țigări pe jos. Nu cred că ecologia trebuie să fie o stare de chin, în care să ne stoarcem creierii ca să descoperim noi și exccentrice moduri de salvare a planetei, ci una de normalitate și bun simț. bine zis, bravo dragoș! @giuco - referitor la tomberonul ăla special, se numește lada pentru compost și e practic un butoi (sau lada) fără fund, care stă direct pe pământ în curte pentru a
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
acea oră în Sydney ar fi menținută pe tot parcursul anului ar echivala cu scoaterea a 48.616 mașini din circulație timp de un an. Anul acesta, pe 29 martie peste 50 milioane de oameni au demonstrat că țin la planeta noastră și au stins luminile timp de o oră. 370 orașe, din 35 de țări, pe 18 fuse orare și aparținând de 7 continente. Vă imaginați efectul, dacă toată lumea ar stinge lumina timp de o oră? Arătați planetei că va
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
țin la planeta noastră și au stins luminile timp de o oră. 370 orașe, din 35 de țări, pe 18 fuse orare și aparținând de 7 continente. Vă imaginați efectul, dacă toată lumea ar stinge lumina timp de o oră? Arătați planetei că va păsa. Împreună putem face diferența. Oră Pământului unește oamenii, iti economisește bani și poate ajuta planetă. Așa că pregătiți-vă de ceea ce va fi cea mai importantă oră din istoria planetei. ORĂ PĂMÂNTULUI 2009 - SÂMBĂTĂ 28 MARTIE 2009 8
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]