20 matches
-
Marmotele (Marmota) sunt un gen de mamifere rozătoare plantigrade galericole din familia sciuride ("Sciuridae") de talie relativ mare (30-60 cm lungime și o greutate de 3-7,5 kg), cu corp greoi, membre scurte, coada ușor comprimată și acoperită de peri lungi. Au un cap masiv, urechile mici și rotunjite
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
le (Cercopithecidae) (din greceaca "kerkos" = coada (unui animal) + "pithēkos" = maimuță) este o familie de maimuțe catariniene patrupede, plantigrade, arboricole și terestre cu coadă neprehensilă, lungă sau rudimentară, cuprinzând cercopitecul, macacul, pavianul, magotul etc. le se împart în două subfamilii: cercopitecine ("Cercopithecinae") și colobine ("Colobinae"). Au o talia mijlocie. Blana este bogată, dar mai puțin deasă decât la platirinieni
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
este bogată, dar mai puțin deasă decât la platirinieni. Fața aproape lipsită de păr. Musculatura feței nu permite mimică. Coada este lungă, subțire, dar poate lipsi de multe ori și niciodată nu este prehensilă. Toate cercopitecidele sunt animale patrupede și plantigrade, fie arboricole (trăiesc pe arbori), fie terestre (trăiesc pe pământ). Membrele anterioare nu sunt mai lungi decât cele posterioare. Toate cercopitecidele au calozități fesiere de cele mai multe ori viu și divers colorate, hipertrofiindu-se mai ales în perioada premergătoare ovulației. Dentiția
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
le (Procyonidae) este o familie de mamifere carnivore plantigrade sau semiplantigrade, care seamănă ca înfățișare generală cu urșii, însă au coada lungă. Au un număr mic de specii, restrânse astăzi numai în continentul american. Prin strămoșii lor se înrudesc cu ursidele și canidele. Sunt carnivore zvelte, mai mici decât
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
Nasua"), este semiprehensilă, cu rol în menținerea echilibrului. Picioarele, relativ scurte, au câte cinci degete, al treilea fiind cel mai lung. Ghearele sunt scurte, comprimate, curbate, iar la unele genuri semiretractile. Tălpile sunt păroase la câteva genuri. Procionidele sunt carnivore plantigrade, călcând pe toată talpa, iar călcâiul atinge întotdeauna pământul sau semiplantigrade, călcând parțial pe talpă și parțial pe degete. Mersul este de obicei asemănător cu cel al urșilor. Dentiția procionidelor se aseamănă cu a ursidelor, de care se deosebește prin
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
se deplasează cu ajutorul picioarelor, cele inferioare fiind mai scurte decât cele posterioare la cele care se deplasează prin salturi. Cangurul, mamifer inferior, se deplasează prin salturi mari, folosindu-și coada grea ca o contragreutate. Alte animale se deplasează prin mers plantigrad (exp. cârtița) sau mers digitigrad (exp. câinele). Felinele africane, tigrul, leul, ghepardul, cita, etc, au corpul ușor și fără surplusuri de grăsime, atingând rapid viteze de până la 70 km/h atunci când își aleargă prada. Puținele mamifere exclusiv acvatice (cele mai
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
de regulă, ascunsă între perii blănii, cu cap rotund, bot alungit și, de obicei, trunchiat, gât scurt și gros, urechi scurte și ochi relativ mici. Labele au câte cinci degete prevăzute cu gheare puternice, încovoiate și neretractile. Mersul lor este plantigrad. Urșii sunt carnivore de talie mare, voluminoase, masive și greoaie. Ursul malaiez ("Helarctos malayanus") este cel mai mic reprezentant al familiei: lungimea corpului 1,2-1,5 m, greutatea 27-70 kg). Ursul brun are o lungime de 2 m și o
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
se creadă că urșii se mișcă încet, greoi și neîndemânatic. În realitate, față de masivitatea evidentă a corpului, ei aleargă repede și sunt rezistenți, iar în mișcări sunt atenți și preciși. Urșii au un mers târșâit, călcând pe toată talpa (sunt plantigrazi) și ating pământul cu călcâiul. Ei pot umbla și pe picioarele posterioare, se pot cățăra pe arbori, îndeosebi speciile de talie mai mică și înoată bine. Dintre simțuri, cel mai bine dezvoltat este mirosul, apoi auzul, văzul este cel mai
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
Kamciatka), o înălțime la greabăn de până spre 1,5 m și o greutate maximă de 600 kg (aceleași subspecii). Ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură și până la 50 de ani în captivitate. Este un animal plantigrad, iar ghearele nu sunt retractile, imprimându-se în mers odată cu talpă și degetele. Ursul brun are o blană deasa, mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul și puful. Deși culoarea de bază este cea brun-cafenie, variațiile sunt deosebit de mari
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
o lungimea cap + trunchi cuprinsă între 10,5 și 44,5 cm; coada = 1-32,5 cm; greutatea = 15-1400 g. Picioarele sunt scurte, cu câte cinci degete la fiecare picior. Degetele sunt terminate cu gheare simple, neadaptate pentru săpat. Au mers plantigrad, călcând pe toată talpa piciorului. Ochii sunt mici, iar urechile mari. Botul este în general ascuțit, alungit moderat sau foarte mult. Bulele timpanice sunt incomplet dezvoltate, reprezentate doar prin oase de formă inelară. Arcurile zigomatice sunt largi și masive, însă
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
le (Cercopithecinae) sunt o subfamilie de maimuțe catariniene patrupede, plantigrade, arboricole sau terestre cu coadă neprehensilă, din familia cercopitecide. Au o talia mijlocie. Lungimea capului + trunchiului variază de la 35 cm până la 75 cm, iar lungimea cozii variază de la aproape zero la 86 cm, în funcție de specie. Greutatea corpului variază de la 1
Cercopitecine () [Corola-website/Science/332998_a_334327]
-
de păr. În creștetul craniului au o creastă longitudinală. Toate au buzunare bucale și stomac simplu. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Toate cercopitecinele sunt animale patrupede și plantigrade, majoritatea sunt arboricole (trăiesc pe arbori), unele sunt terestre (trăiesc pe pământ). Sunt răspândite mai ales în Africa la sud de Sahara, iar macaci în Asia și Asia de Sud-Est între cele două tropice. Trăiesc în cete conduse de masculi mai bătrâni
Cercopitecine () [Corola-website/Science/332998_a_334327]
-
le (Hyracoidea), damanii sau hiracșii, sunt un ordin puțin numeros de mamifere ungulate erbivore primitive, cățărătoare și plantigrade, care au numeroase caractere primitive, semănând cu niște marmote (niște rozătoare), înrudite mai mult cu elefanții decât cu alte ungulate. Sunt mamifere mici cu o lungime de 44-54 cm (cât un iepure de casă) și o greutate de 1,8-5
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
îi sunt mamifere marsupiale specifice Australiei. ul este un mamifer marsupial, având înălțimea de la 0,9 m până la 3 m și masa de la 3 kg până la 150 kg, în funcție de specie și de sex. Cangurii sunt animale plantigrade. Mai sunt denumiți "macropozi", ceea ce înseamnă „picior mare”, din cauza dimensiunilor picioarelor. Astfel, ei folosesc sincronizat ambele membre inferioare pentru a parcurge o distanta terestră mare. Blană cangurilor poate fi de mai multe culori în funcție de specie: cenușie, bruna, brună-roșietică, brună-gălbuie, albastră-deschisă
Cangur () [Corola-website/Science/302974_a_304303]
-
o poziție fundamentală sau derivate ale acesteia. Poziție fundamentală este o poziție a corpului stabilită în mod convențional după natura reazemului acestuia față de sol sau aparat. Pozițiile fundamentale sunt: stând, așezat, culcat, sprijin și atârnat. Stând. Poziție ortostatică bipedă și plantigradă cu călcâiele apropiate, vârfurile depărtate (o lungime de talpă), genunchii întinși, pieptul ușor ridicat, brațele jos cu palmele orientate spre coapsă, capul drept, privirea înainte. Așezat. Corpul se sprijină pe șezută, cu picioarele întinse pe sol sau pe un aparat
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sub acțiunea greutății corpului, tendonul exercită acțiunea de tracțiune asupra ghearei, aceasta ia o poziție care asigură suspendarea pasivă. Astfel unii lilieci rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2.1. Tegumentul Este alcătuit din epidermă și dermă. Tegumentul are o remarcabilă întindere, în comparație cu volumul corpului (datorită dezvoltării foițelor nazale, a urechilor și a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
acțiunea greutății corpului, tendonul exercită ac acțiunea de tracțiune asupra ghearei, aceasta ia o poziție care asigură suspendarea pasivă. Astfel unii lilieci rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele l liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
aceasta ia o poziție care asigură suspendarea pasivă. Astfel unii lilieci rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele l liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul ș și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
rămân suspendați și după ce mor. Când merg, liliecii se sprijină pe toată fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele l liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul ș și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2.1. Tegumentul Este alcătuit din epidermă și dermă. Tegumentul are o
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
fața plantară realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele l liliecilor sunt adaptate la dou realizând astfel un sprijin plantigrad. Membrele liliecilor sunt adaptate la două funcții: zborul ș și agățatul pasiv. 1.2. Anatomie 1.2.1. Tegumentul Este alcătuit din epidermă și dermă. Tegumentul are o remarcabilă întindere, în comparație cu volumul corpului (datorită dezvoltării foițelor nazale, a urechilor și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]