145 matches
-
din cadrul protozoarelor. Astfel Neusina agassizi ajunge până la 19 cm diametru. Cele mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea are câteva sute de Å . Aspectul fizic. Are o refringenta mai
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea are câteva sute de Å . Aspectul fizic. Are o refringenta mai mare decît a apei și o structură coloidala. Citoplasma prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc în principal
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
ajunge oriunde este nevoie. Enzimele din RE neted ajută la detoxifierea drogurilor și otrăvurilor prin adăugarea unei grupări de hidroxil la substanțe, astfel încât ele devin mai solubile și mai ușor de eliminat din corp. Prezinta un sistem canalicular, care leaga plasmalema (membrana celulară) de citoplasmă. Totodata, se poate observa și o rețea de intermembrane cu aspect diferit, în funcție de specializarea care o ocupă. În sistemul circulator intacitoplasmatic și unul important în metabolismul glicogenului (un glucid care se află în cea mai mare
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
atomilor sau a moleculelor este mai mică în regiunea unde concentrația lor este mai mare. Acest transport solicită consum de energie și este realizat de proteine-transportatoare speciale. Moleculele de dimensiuni mari (proteinele, lipidele, acizii nucleici) nu pot trece direct prin plasmalemă, transportul lor realizându-se pe calea endocitozei. Endocitoza particulelor solide este numita fagocitoză, iar a lichidelor - pinocitoză. Evacuarea particulelor solide este o fagocitoză negativă, iar a lichidelor - pinocitoză negativă. Acest procedeu este numit exocitoză. Transportul pasiv se realizează după gradientul
TranSport membranar () [Corola-website/Science/333360_a_334689]
-
Membrana celulară (de asemenea numită și "membrană plasmatică" sau "plasmalemă") este o structură celulară ce delimitează și compartimentează conținutul celular. Constituie o barieră selectivă pentru pasajul moleculelor și ionilor. Este o structură bidimensională continuă cu grosimea de 6-9 nm și cu proprietăți caracteristice de permeabilitate selectivă, ce conferă individualitate celulei
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
prezintă membrana celulară ca un model fluid mozaicat, unde numeroasele componente structurale se pot deplasa liber. La suprafața membranei celulei animale se află proteine periferice și glucide sub formă de glicolipide și glicoproteine. Setul de proteine și glucide (de pe suprafata plasmalemei fiecărei celule animale) se numește glicocalix și este specific, constituind “buletinul de identitate” al acesteia. Membrana celulei vegetale este protejată de un perete celular rigid. Acesta este format din celuloză și este permeabil pentru apă, precum și pentru unele molecule organice
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
unor artefacte produse de metoda de fixare prin glutaraldehidă, prin care pot rezulta aspecte de obliterare a unor spații extracelulare. Inițial, sinapsele electrice au fost caracterizate de către Bennet (1963) și Pappas și Purpura (1972) drept zone în care cele două plasmaleme sunt fuzionate, rezultând ocluzia spațiului extracelular. Totuși, prin utilizarea unor markeri de tipul lanthanum sau a peroxidazei (Brightman și Reese, 1969) a fost identificat un spațiu de aproximativ 20 Å între cele două plasmaleme. Aceste zone au fost etichetate drept
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
drept zone în care cele două plasmaleme sunt fuzionate, rezultând ocluzia spațiului extracelular. Totuși, prin utilizarea unor markeri de tipul lanthanum sau a peroxidazei (Brightman și Reese, 1969) a fost identificat un spațiu de aproximativ 20 Å între cele două plasmaleme. Aceste zone au fost etichetate drept joncțiuni gap sau nexus. Privit din față acest spațiu nu este continuu, ci este străbătut de niște canale dispuse într-o rețea poligonală, care asigură comunicarea dintre cele două zone pre- și postsinaptică. În
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La produsele climacterice, maturarea este un proces care are loc atât la produsele separate de plante cât și la cele nedetașate, care rămân pe plante. Principalii factori care favorizează apariția climacteriului sunt: a) modificarea pH-ului, care determină creșterea permeabilității plasmalemei, favorizează trecerea fructozei din vacuole în citoplasmă și sporește astfel cantitatea disponibilă ca substrat respirator (fructoza 1,6-difosfat); b) sinteza etilenei, în măsură să determine creșterea permeabilității membranelor celulare, ceea ce favorizează contactul enzime-substrat; c) descompunerea clorofilei, cauzează creșterea cantității de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
-ul, sistemul enzimatic etc.), dar și de starea lor de integritate. Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se face greu. Dereglările interioare continuă prin modificarea punctului izoelectric și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pragul pentru deschiderea canalelor voltaj dependente rapide sau lente. Acest fenomen este absolut similar cu propagarea potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și ET2 decât pentru ET3, iar al doilea (ETB; B
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pragul pentru deschiderea canalelor voltaj dependente rapide sau lente. Acest fenomen este absolut similar cu propagarea potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază neutră asociată cu plasmalema), rezultând ET1. Receptorii pentru ET fac parte din familia receptorilor cuplați cu proteine G și prezintă două tipuri. Primul (ETA; A de la aortă) are o afinitate mai mare pentru ET1 și ET2 decât pentru ET3, iar al doilea (ETB; B
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în cazul moleculelor mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
organismelor presupune formarea zigotului (celulă-ou) prin fuziunea gameților, celulele reproducătoare specializate, ce rezultă prin meioză și au jumătate din numărul de cromozomi (haploide). 2. Organitele celulare Celula este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Componenta principală a membranei celulare este plasmalema, un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice și integrale, la care se adaugă la exterior glicokalixul (cu compoziție predominant glicoproteică), iar la interior specializări citoplasmatice submembranre (citoscheletul submembranar, reticulul endoplasmic superficial, etc.). Citoplasma e compartimentată prin sistemul de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a plasmalemei. Organitele, microtubulii și microfilamentele par a fi suspendate de rețeaua microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale prezintă evaginări membranare filiforme ale plasmalemei numite cili, ce pot fi mobili prin prezența unei diferențieri citoscheletice specifice. In timpul mitozei microtubulii formează fusul de diviziune, ce asigură migrarea către polii celulei a materialului genetic (cromatide în cazul mitozei sau cromozomi în cazul meiozei). 2.2
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
lichidului extracelular. K+ și PO43sunt prezenți în cantități mai mari înăuntru decât în afară, în vreme ce Na+, Ca++, Clsunt mult mai abundenți în afara celulei. Aceasta se datorează funcționării diverselor mecanisme intracelulare, dintre care de departe cele mai importante sunt cele membranare. Plasmalema păstrează aceste diferențe prin crearea unei bariere de permeabilitate în jurul citosolului. In mod necesar, aceasta prezintă permeabilitate selectivă, pentru a-și realiza funcțiile multiple: primirea nutrienților și eliminarea cataboliților, primirea și trimiterea informației sub formă de hormoni, factori de creștere
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]