171 matches
-
carbapenemase. Relația genetică dintre tulpinile responsabile de focarele epidemice izbucnite într-o anume țară sau în mai multe atrage atenția asupra importanței controlului strict al infecțiilor, pentru prevenirea declanșării diseminării acestor tulpini. Aceste β-lactamase sunt codificate pe elemente genetice mobile, plasmide și transposomi, ceea ce explică răspândirea lor printre genurile gram-negative. În plus, acestea pot coexista cu alte gene ale rezistenței cum ar fi cea mai răspândită dintre ESBL (gena bla CTX-M-15), cu determinanții rezistenței la aminoglicozide și cu genele rezistenței (mediate
Revista Medicală Română by Cristiana Cristea () [Corola-journal/Journalistic/92274_a_92769]
-
Dintre β-lactamasele cu spectru larg, tipul-SHV și tipul-TEM circulă frecvent printre bacteriile dobândite în mediul intraspitalicesc. Tipul CTX-M-15 este cea mai răspândită dintre β-lactamse și este frecvent asociată cu clona uropatogenă de E. coli, cunoscută drept secvența tipului 131. Deseori plasmidele purtătoare ale genelor ESBL pot transmite și determinanții rezistenței. Infecțiile fluxului sanguin/bacteriemiile Similar cu regimul pentru pneumonia nozocomială pentru fl uoroquinolone. Pentru reducerea morbidității prin infecțiile urinare intraspitalicești și prevenirea diseminării BGN rezistente la antibiotice, trebuie respectate și aplicate
Revista Medicală Română by Cristiana Cristea () [Corola-journal/Journalistic/92274_a_92769]
-
numai la pacienții imunosupresați. În anul 1885, dr. Escherich, cel care a descris bacteria, a sugerat că aceasta poate produce atât infecții intestinale cât și urinare. E. Coli poate dobândi proprietăți ce-l fac virulent prin transferul de ADN via plasmide sau bacteriofagi. Se cunosc 6 clase de E. Coli care pot produce boli intestinale la om. Toți aceștia conțin factori virulenți ce afectează procesele celulare ale epiteliului intestinal al gazdei, favorizând aderența sau invadarea de către E. Coli a mucoasei. S-
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92059_a_92554]
-
întorsese în apartamentul lui, fusese incapabil să-și ducă la îndeplinire planurile. Cumpărase o grămadă de cărți despre genetică, dar toată chestia aia era prea complicată. Deschisese textele cele mai scurte și se uitase la unele dintre explicațiile pozelor: „O plasmidă care găzduiește un LoxP normal are puține șanse să rămână integrată într-un genom, într-o poziție similară cu LoxP, deoarece recombinaza Cre va elimina fragmentul ADN integrat ...“; „Vectorii lentivirali injectați în embrionii unei celule sau incubați cu embrionii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
organisme haploide), care conține toate genele esențiale pentru existența celulei bacteriene și este situat direct în zona centrală a citoplasmei, formând nucleoidul neacoperit de o membrană nucleară. Frecvent, celulele bacteriene conțin în structura lor genetică și unități ereditare extracromozomale sau plasmide, sub forma unor cromozomi miniaturali, separați fizic de cromozom. Plasmidele conțin la rândul lor informație genetică accesorie și pot fi transmise la alte bacterii, conferind celulelor procariote un grad important de flexibilitate genetică, datorită prezenței sau dispariției lor din celule
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
bacteriene și este situat direct în zona centrală a citoplasmei, formând nucleoidul neacoperit de o membrană nucleară. Frecvent, celulele bacteriene conțin în structura lor genetică și unități ereditare extracromozomale sau plasmide, sub forma unor cromozomi miniaturali, separați fizic de cromozom. Plasmidele conțin la rândul lor informație genetică accesorie și pot fi transmise la alte bacterii, conferind celulelor procariote un grad important de flexibilitate genetică, datorită prezenței sau dispariției lor din celule, și o mai bună posibilitate de adaptare la condițiile variabile
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
negative, lofotrihe și formează pe mediu nutritiv după 2-3 zile de la însămânțare colonii albicioase, mici, circulare și lucioase. Unele tulpini bacteriene produc o bacteriocină, numită agrocină. Virulența sau oncogenitatea unei tulpini este guvernată de gene care se află pe o plasmidă mare numită Ti (tumor inducing). Aceste gene pot fi potențate sau inhibate de factori externi ca temperatura și nutriția. Unele tulpini au un spectru larg de gazde, altele sunt specializate, fiind virulente numai față de plantele aparținând anumitor specii. Pe baza
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Timp îndelungat PIT-ul a constituit o enigmă, fiind considerat fie un virus, fie un metabolit bacterian sau o fracțiune a ADN etc. Odată cu dezvoltarea posibilităților de investigare a materiei vii, s-a constatat că de fapt PIT este o plasmidă a bacteriei, purtătoare la rândul ei de gene care codifică tumorogeneza, fiind denumită plasmida Ti. Această plasmidă este purtătoare și a altor gene care controlează diferite funcții fenotipice. Ultima fază a transformării tumorale este proliferarea tumorală. Celulele tumorale au un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un metabolit bacterian sau o fracțiune a ADN etc. Odată cu dezvoltarea posibilităților de investigare a materiei vii, s-a constatat că de fapt PIT este o plasmidă a bacteriei, purtătoare la rândul ei de gene care codifică tumorogeneza, fiind denumită plasmida Ti. Această plasmidă este purtătoare și a altor gene care controlează diferite funcții fenotipice. Ultima fază a transformării tumorale este proliferarea tumorală. Celulele tumorale au un metabolism diferit de al plantei gazdă, prezentând o dublă autonomie de creștere în raport cu bacteria
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau o fracțiune a ADN etc. Odată cu dezvoltarea posibilităților de investigare a materiei vii, s-a constatat că de fapt PIT este o plasmidă a bacteriei, purtătoare la rândul ei de gene care codifică tumorogeneza, fiind denumită plasmida Ti. Această plasmidă este purtătoare și a altor gene care controlează diferite funcții fenotipice. Ultima fază a transformării tumorale este proliferarea tumorală. Celulele tumorale au un metabolism diferit de al plantei gazdă, prezentând o dublă autonomie de creștere în raport cu bacteria incitantă (procesul oncogen
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Bacteria Agrabacterium radiobacter p.v. tumefaciens poate induce tumori la plante aparținând unui număr foarte mare de specii, genuri și familii. Cu toate acestea, bacteria se caracterizează printr-o specificitate îngustă , determinată de plasmida Ti. Prevenire și combatere. Măsurile profilactice sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
25 kg/t tuberculi pentru plantat; Validacin 3 S-3 % pentru tratamentul tuberculilor de plantat în loturile semincere. Cercetătorii japonezi au realizat în 1984 preimunizarea plantelor cu sușe de Rhizoctonia solani hipovirulente la care s-au pus în evidență o plasmidă lineară de ADN care nu este prezentă la sușele virulente. Cercetările mai recente indică faptul că sușele de Rhizoctonia binucleate (raportate la specia Rh. violacea) sunt avirulente și capabile să protejeze plantele de atacul de Rh. solani. PREVENIREA ȘI COMBATEREA
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
exercită efectul printr-o mare varietate de mecanisme. Antibioterapia a revoluționat practica medicinei, dar ea reprezintă o sabie cu două tăișuri, antibioticele alterând flora normală a pacientului. Excesiva lor utilizare poate selecta tulpini bacteriene a căror rezistență se transmite prin plasmide. Este important de înțeles că ele reprezintă doar un adjuvant terapeutic în chirurgie. Scopul folosirii lor este, în mare, același cu al gestului chirurgical: controlul sau eradicarea infecției declarate preoperator și prevenirea infecției postoperatorii. 5.6.2.1. Principiile antibioticoterapiei
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
rezistente la vancomicină, chlamidiile și PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 48 mycoplasmele sunt rezistente la betalactamine. Mecanismele rezistenței genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
producerea unei β-lactamaze conduce la liza inelului βlactam din structura antibioticelor β-lactamice. Genele care codifică secreția β-lactamazelor pot fi dobândite cromozomial sau extracromozomial, atât de bacterii gram pozitive cât și negative. Unele β-lactamine noi (ceftriaxona, cefepima) sunt stabile în prezența plasmidelor care mediază βlactamazele. Apariția βlactamazelor cu spectru extins (ESBL) este explicată de dezvoltarea de către bacteriile gram negative a unor elemente genetice mobile (Klebsiella pneumoniae, E. coli). Al doilea mecanism de rezistență este alterarea PBP urilor, adică a proteinelor bacteriene de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
structural PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 49 (denumite porine), împiedicând acțiunea βlactaminei (rezistența Enterobacteriaceaelor la unele cefalosporine, rezistența Pseudomonas aeruginosa la piperacilină). Alte mecanisme de rezistență sunt specifice anumitor clase de antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
antibiotice. Rezistența la Vancomicină este transmisă genetic prin plasmide și transpozomi, alterând peretele petidoglicanic. Descrisă inițial la enterococi, rezistența la Vancomicină s-a extins și la stafilococi, prin intermediul genei vanA. Rezistența la aminoglicozide se manifestă prin intermediul unor enzime codate de plasmide, care inactivează antibioticul prin hidroxilare și scăzându-i afinitatea pentru ținta ribozomală. Un alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei bacteriene. Rezistența la macrolide, ketolide, lincosamide și streptogramine este dezvoltată de bacteriile gram pozitive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
alt mecanism, identificat la tulpini de Pseudomonas aeruginosa, constă în alterarea membranei celulei bacteriene. Rezistența la macrolide, ketolide, lincosamide și streptogramine este dezvoltată de bacteriile gram pozitive, care constituie principalele indicații de utilizare ale acestor clase de antibiotice. Transmisă prin plasmide, rezistența este cauzată de modificarea ARN ribozomal, față de care aceste antibiotice își pierd afinitatea. Mecanisme similare de rezistență sunt întâlnite în cazul cloramfenicolului. Rezistența la tetracicline și tigecyclină este transmisă plasmidic și se exprimă prin activarea pompelor de eflux ale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
vivo a ADN plasmidial a fost ulterior studiată în legătură cu posibilitatea sintezei insulinei, în abordările de terapie genică, la animalele vii (Dobensky, 1985). Cercetări elegante, efectuate de Jon Wolff (1990), de la Universitatea din Wisconsin, au evidențiat expresia pe termen lung a plasmidelor injectate in vivo. Cercetările au permis să se susțină ideea că acizii nucleici purificați pot fi direct injectați în organismul animal și pe baza lor se sintetizează proteine care pot fi imunogenice. În anul 1992, Tang și Johnston au raportat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
utilizând doze a 100µg de ADN plasmidial, s-a indus un răspuns imun umoral specific, precum și un răspuns imun celular, care au conferit protecția antivirală. Harriet Robinson și colaboratorii săi, de la Universitatea Masachussetts, au utilizat « pistolul » genetic pentru a introduce plasmide cu gene virale în celule, in vivo. Doze de ADN de ordinul nanogramelor, depuse pe particule de aur, cu care se împușcă tegumentul animalului, induc răspunsul imun umoral și celular, protector față de infecția virală a șoarecelui. Weiner (1998) a raportat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celule, in vivo. Doze de ADN de ordinul nanogramelor, depuse pe particule de aur, cu care se împușcă tegumentul animalului, induc răspunsul imun umoral și celular, protector față de infecția virală a șoarecelui. Weiner (1998) a raportat că injectarea directă de plasmide care conțin genele codificatoare ale proteinelor regiunii centrale, gena rev și gena învelișului HIV-1, a indus răspunsul imun umoral și celular specific anti-HIV. Prin utilizarea unor metode variate de introducere a ADN și realizarea constructelor de expresie corespunzătoare, s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
HTLV-1 poate fi asigurată doar de răspunsul imun umoral, dar și cel celular poate juca un rol important în protecție. Un vaccin ADN plasmidial, ce exprimă glicoproteina învelișului HTLV-1 este util pentru stimularea răspunsului imun protector. S-au construit numeroase plasmide recombinante, utilizate ca vaccinuri genetice față de acest virus (fig. 32.4). Era vaccinurilor ADN a început în anii ’90 ai secolului al XX-lea și se așteaptă ca ea să revoluționeze medicina, oferind instrumente eficiente, arme de luptă contra neoplaziilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transferul plasmidic, care au dat rezultate remarcabile la vița de vie. Tulpina K84 posedă un plasmid de 48 kb, desemnat pAgK84 care codifică pentru producția antibioticului agrocina 84 ce conferă imunitate față de liniile de A. tumefaciens în care se află plasmide Ti de tip nopalină. Această tulpină produce și alte antibiotice - agrocină 434 și ALS84 cu efect bactericid față de A. tumefaciens, deși sunt și unele forme rezistente. A. tumefaciens are cel mai îngust spectru de gazde dintre toate bacteriile patogene la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
induc starea de transformare malignă a celulei gazdă, precum și o serie de gene care asigură sinteza unor derivați ai argininei numiți opine. După tipul de plasmid Ti și tipul de opină produs, Agrobacterium se încadrează în patru grupe: 1) cu plasmide nopalină care asigură sinteza în tumori a nopalinei, acestea diferențiindu-se în lăstari cu structuri anormale, numite teratoame analoage unor tumori ale mamiferelor; teratoamele păstrează capacitatea de a se diferenția în structuri embrionare timpurii; 2) cu plasmide octopină care induc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
grupe: 1) cu plasmide nopalină care asigură sinteza în tumori a nopalinei, acestea diferențiindu-se în lăstari cu structuri anormale, numite teratoame analoage unor tumori ale mamiferelor; teratoamele păstrează capacitatea de a se diferenția în structuri embrionare timpurii; 2) cu plasmide octopină care induc tumori nediferențiate și nu formează ramuri cu teratoame; 3) cu plasmide agropină care poartă gene pentru sinteza agropinei și care produc tumori ce nu se diferențiază, se dezvoltă slab și mor de timpuriu; 4) cu plasmide Ri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]