9 matches
-
numește osmoză. În cazul în care concentrația soluției din afara celulei este mai mica decât în celulă, apa părăsește celula. În acest caz, volumul vacuolelor, parțial al citoplasmei, se micșorează și citoplasma parietală se îndepartează de membrană. Acest fenomen este numit plasmoliză. Dacă celula plasmolizată este pusă în apă, aceasta va pătrunde în celulă, restabilind volumul ei inițial. Fenomenul este numit deplasmoliză.
TranSport membranar () [Corola-website/Science/333360_a_334689]
-
tratatul lui Morat și Doyon (1904), în cel al lui H. Winterstein (1911), precum și în "Tratatul de Chimie fizicală și Medicină" scris de Koranyi și Richter. Prima cercetare realizată de Călugăreanu după revenirea sa în țară a privit fenomenele de plasmoliză observate în celula cartilaginoasă. Studiul fost efectuat în laboratorul de fiziologie al Școlii de Medicină Veterinară din București, fiind publicat în 1903. În această lucrare se arată că celula cartilaginoasă, spre deosebire de alte celule animale, se comportă în privința rezistenței membranei sale
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
osmometre. Introducând o celulă într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a lichidului celular, adică într-o soluție hipertonică (mai concentrată), se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește, în final având loc plasmoliza. Acest fenomen este datorat difuziei apei din interiorul celulei spre soluția hipertonică. Dacă celula este introdusă însă într-o soluție mai diluată decât lichidul celular, adică într o soluție hipotonică, celula se umflă (fenomen numit turgescență) și poate crăpa, din cauza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a sucului celular, adică într-o soluție hipertonică, se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește. Acest fenomen numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mai diluată, apa pătrunde în eritrocit și se produce turgescența. Dacă membrana eritrocitară nu este suficient de rezistentă, aceasta se poate distruge și iese hemoglobina. Dacă soluția este hipertonică, apa intracelulară tinde să părăsească celula, ceeace duce la fenomenul de plasmoliză. In cazul hematiilor, acest fenomen se numește ratatinare. Din punct de vedere al adaptării la mediu organismele pot fi: ♦ Homeoosmotice (mențin aceeași presiunea osmotică) ♦ Poikilosmotice La animalele marine nevertebrate, (poikilosmotice) echilibrul osmotic variază după condițiile exterioare. Pe măsura urcării pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a sucului celular, adică într-o soluție hipertonică, se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește. Acest fenomen numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
și funcționează ca adevărate osmometre. Introducând celula într-o soluție a cărei presiune osmotică este mai mare decât cea a sucului celular, adică într-o soluție hipertonică, se observă cum celula se contractă și apoi se zbârcește. Acest fenomen numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de apa, în fabricile de zahăr se folosește în procesul de difuzie și apă, condensată din stația de evaporare, și de la condensatorul barometric, acestea în amestec cu apa de la presele de borhot. Temperatura. Temperatura de difuzie, este importantă pentru realizarea plasmolizei celulelor tăiețeilor și creșterea difuziei zahărului. La temperatură ridicată se realizează pasteurizarea/sterilizarea zemii de difuzie. Temperatura normală într-o instalație de difuzie este 70...74 o C, dar plasmoliza se realizează complet la 80 o C. Temperaturi > 74 o
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de borhot. Temperatura. Temperatura de difuzie, este importantă pentru realizarea plasmolizei celulelor tăiețeilor și creșterea difuziei zahărului. La temperatură ridicată se realizează pasteurizarea/sterilizarea zemii de difuzie. Temperatura normală într-o instalație de difuzie este 70...74 o C, dar plasmoliza se realizează complet la 80 o C. Temperaturi > 74 o C, favorizează trecerea substanțelor pectice în zeama de difuzie, înmuierea și tasarea tăiețeilor, ceea ce conduce la încetinirea circulației zemii. Durata de difuzie. Durata de difuzie este de 60...100 minute
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]