68 matches
-
poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o metaforă lărgită. Ea, metafora lărgită, are un plan figurativ, exterior, viu colorat uneori, pitoresc, care comunică însă cu universul ideilor, cu vocația și preocupările noastre speculative, cu convingerile filosofice sau religioase. Variate figuri de stil, cu funcții evocatoare sau plasticizante susțin, în cuprinsul parabolei, ideile pe care naratorul dorește să le acrediteze. Sunt idei care spun ceva esențial și profund despre neliniștile noastre subiective, dar și despre marile întrebări esențiale, care îi preocupă pe oamenii de pretutindeni. În fond, ideile
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
idei care spun ceva esențial și profund despre neliniștile noastre subiective, dar și despre marile întrebări esențiale, care îi preocupă pe oamenii de pretutindeni. În fond, ideile abstracte devin în parabole niște succesiuni, mai ample sau mai restrânse, de metafore plasticizante. Lucian Balga a dedicat acestui tip de metafore unul dintre cele mai profunde și mai atractive capitole din Trilogia culturii. Este un capitol care ne ajută să înțelegem mai bine marea forță de influențare a operei filosofice a lui Blaga
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic".\ (Rosario Assunto) Un adev?rât labirint arhitectural f? ure?te poetul În universul subacvatic de exemplu, transformându-1 Într-un peisaj fantastic de o for?? plasticizant? uimitoare: „ ?i În fundul m?rii aspre, de safir mandre palate Ridic bol?ile lor splenzizi, ?-a lor hale luminate, Stele de-aur ard În facle, pomi În floare se În?ir". (,Memento mori") Prin „por?i albastre", „sc?ri de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cald?. Stâlpii sclipesc, bol?ile-s str?lucite, ???? rite-s de pulbere mai alb? Ca-argintul cel de viu ". („Odin ?i poetul") Peisajele pe care Eminescu le f?ure?te În misteriosul mediu marin Încânt? prin viziunea original? ce „Ing?duie fanteziei plasticizante a artistului un joc arhitectonic de nobile Îndemn?ri Inso?ind o viziune de ??re?ie În profunzimile spa?iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i mari ? uvoaie-ap???toare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, str?lucitoare, Pe ni?te ziduri de metal" . Contemplând, iscodind „z?ri dep?rtate", mintea poetului creeaz? spa?îi „nesfâr?ițe", imagini ? i sugestii ce uimesc prin for?a lor plasticizant?. Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" ' se contureaz? pe de o parte la nivelul con? inutului imagistic -fantezia creatoare a artistului f?urind contururi de orizonturi ?i de spa? îi poetice impresionante -, dar ?i la nivelul expresiei poetice; În poezie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Blaga în condiția umană; acestea sînt determinate de două dimensiuni spre care spiritul uman aspiră, fără să le poată atinge: concretețea lumii și orizontul misterului. Tocmai acest deficit ontologic al omului e suplinit de cele două tipuri de metafore: cea plasticizanta și cea revelatorie, prima fiind menită să faciliteze calea spre concretul lumii, a doua fiind destinată revelării. Între aceste două energii ale spiritului se configurează statutul de ființă simbolizatoare al omului. În același studiu din Trilogia culturii 4, e evidență
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
ar fi să amintim decît domeniul cuantic, care reprezintă apoteoza impreciziei. Dintre gînditorii care au apăsat pe rolul metaforelor în cunoașterea științifică, Solomon Marcus pomenește doi fiziceni și un filosof: Maxwell, Niels Bohr și Lucian Blaga (a cărei distincție: metafore plasticizante - metafore revelatorii e analizată în detaliu de autor). Volumul e o pledoarie în favoarea rostului cultural pe care matematica îl poate avea în viață. Matematica nu doar te cultivă, dîndu-ți cunoștințe, dar mai ales te educă, împrumutîndu-ț i un anume mod
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
poată recunoaște nici una din persoanele înfățișate în poze. Celă- lalt text, al lui Ionel Narița (Metaforă și creație), este o pertinentă incursiune în cele două tipuri de metafore pe care Blaga le teoretizează în Geneza metaforii și sensul culturii: metafore plasticizante și revelatorii. În totul, Meridianul Blaga editat de filiala clujeană a USR este un colaj meritoriu despre figura filosofului din Lancrăm.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4596_a_5921]
-
destul de repede, sub ochii noștri, într-o celebrare în toată regula. Un bizar aer festiv se întinde peste tărâmul de apoi. El nu provine însă, ca la autorul Artei Popescu, din ilogismul substanțial al lumii, ci mai degrabă din forța plasticizantă a poeziei, elogiată și ea în fel și chip de-a lungul întregului volum. Într-atât de expresivi sunt tropii lui Radu Vancu, încât ei reușesc să transpună viața de dincolo într-„ un musical cu un cimitir” sau, tot vorba
Cel mai iubit dintre morți by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4546_a_5871]
-
blajine tot ce atinge? Judecat din perspectiva trilogiilor, Blaga e un spirit uns cu toate alifiile, prea versat pentru a nu ști să ocolească romanțele retrospective. Și atunci cum se poate ca un spirit atît de tăios în analiza „metaforelor plasticizante” și „revelatorii” să fie atît de moale în cercetarea propriei vieți? Răspunsul stă în fatidica unilateralitate a oricărui creator. Blaga are cu precădere o natură teoretică, de aleasă aplecare spre dezvoltarea mitică a unor detalii prozaice, dar o natură căreia
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită să configureze pregnant sensul și poetul se angajează la echivalări și apropieri de elemente la nivelul abstract al limbajului, forțând „metaforă”, expresia plasticizanta. Inconsistentei din primul caz îi corespunde, la acest nivel, o presiune ontica a poematicului. Aici poetul trăiește sub presiunea sensului. Marian Barbu a presimțit-o și poate din cauza asta, mult mai ascunsă și insidioasa, a amânat ieșirea în „arena”. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de N. N. Negulescu. Eroul liric negulescian se încearcă - ori, mai exact spus (cu semantism relevat mai întâi de C. Noica), se ’cearcă - întru o nuntire în Logos, încordările lui venind (după cum s-a mai observat) dinspre câmpuri estetice expresioniste / neoexpresioniste, plasticizante, revelatorii, catachrezice etc., și îndreptându-se către sinestezice câmpuri estetic-paradoxiste de tip stănescian, unde Materia decurge din Cuvânt (ca „deziderat absolut“); fără îndoială, actul său creator este de „geneză“, dar pornindu-se de la «pământul de gânduri, / alunecând prin duminica limpede
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
vers cuvântului, /câinele pământului... // Foicica macului, /să ne ducem dracului!» (SÂrg, 66). II. Treapta a doua, a relevării cailor „cu ochii deschiși, de piatră “: Sensul iubirii (1960). Poemele lui Nichita Stănescu, din Sensul iubirii, se remarcă printr-o autentică forță plasticizantă și revelatorie a câmpurilor lirice, traversate cu superbie adolescentină, ori de cavaler danubian - modelul „declarat “mai târziu, fiind Toma Alimoș (Salymos/ „al Soarelui-Moș “): Pe câmpu-nghețat caii mureau, câte unul, /în picioare, cu ochii deschiși, de piatră.» (Pe câmpul de piatră
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
introspectează starea, o detaliază apelând adesea la lirismul subiectiv, majoritatea poeziilor fiind transmise direct dinspre eul liric, la persoana I, mărturisiri curate, inocente, dar cu atat mai sugestive poetic. Metafora ei este una revelatorie dar nu-i lipsește nici cea plasticizantă. “Din colțul/ neatins de frică/ simt trăirea zilei/ și... tresar!/ Îmi amintesc/ sunetul’...(sunetul) sau “din agenda de bord/ repetă/ partitura compusă/ de fluturii lunii /în gama orbului/ pe pagini de florar/ dansează (Agendă copilului pentru nu știu cât timp) Uneori ne
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
seducătoare prin forța ei poetică și interpretativă, ne conduce spre ideea revenirii la acest curent încă nefinisat, care este postmodernismul, curent al respirației profunde poetice, care se realizează printr-o cosmogonie reală, în creier , suflet și inimă. Covorul de lexeme plasticizante, așternut pe filă, este dovadă a integrității majestuoase a poeticului cu trăirea în sine. "mă opresc în taina ce trece dincolo de mine aud ecoul gândurilor într-un colț de redacție mă opresc sun „te doresc - iubita mea în cercul de
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
păr; / Brâu curcubeu / ca ploaia de vară. / Soare-mpărat / lucind peste țară. // Timp petrecut / pe-o dungă de vară, / cântec arzând / pe-o verde chitară. Triluri doinite / de privighetori, / cămăși țesute, / minuni printre flori...”). Poezie originală, totuși, cu mari puteri plasticizante. Versuri cu efect instantaneu, impresionante. „Apa țâșnește / din uger de stâncă, / Lacrimi de înger / spre valea adâncă”. Și mult idealism. „Răscruci de vânturi / Sus printre creste, / [...] // Crâmpei de codru / Suiș pe-o potecă, / [...] // Toate se-adună / Ca-ntr-o poveste
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
iubire și lumină.” (Întruparea iubirii”), p. 10) În ciclurile “Natura, farmec și suferință” și “Fascinația țărmurilor, de la Marea Neagră la Marea Adriatică” autoarea practică o poezie peisagistică de o anume expresivitate, o bună parte din poemele de această factură relevând convingător virtuțile plasticizante ale unui discurs liric ce se finalizează în stampe naturiste ce se rețin grație “desenului” și cromaticii lor sugestive și, mai ales, datorită simplității, firescului și sensibilității cu care sunt încorporate în tușele descriptive cu relief expresiv-pregnant trăirile și stările
NORI ÎN SOARE DE ELENA TRIFAN de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369741_a_371070]
-
în versuri moderne care permit controlarea experienței, vizualizarea ideilor: "Când deschid piatra/ cu flacăra privirilor/ Pământu-mi spune alergând:/ Până și în aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele!" (Sufletul exilat). Toate versurile sculptate în idei plasticizante sunt niște frumoase euritmii: S-a aprins altarul stâncii/ din deschiderea adâncii/ miresme de curcubeu/ aurit în ochiul meu/ sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale,/ meteori, punți, galaxii,/ cresc prin ramii inimii." (Euritmii) Autorul se dovedește un maestru redutabil care
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
în versuri moderne care permit controlarea experienței, vizualizarea ideilor: "Când deschid piatra/ cu flacăra privirilor/ Pământu-mi spune alergând:/ Până și în aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele!" (Sufletul exilat). Toate versurile sculptate în idei plasticizante sunt niște frumoase euritmii: S-a aprins altarul stâncii/ din deschiderea adâncii/ miresme de curcubeu/ aurit în ochiul meu/ sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale,/ meteori, punți, galaxii,/ cresc prin ramii inimii." (Euritmii) Autorul se dovedește un maestru iredutabil care
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
la terminologie de Blaga, le lieu du mystère, de la minus-connaissance, puisque le tiret est identique au signe minus des mathématiques. " Notre traduction.) V. aussi Idem, p. 139 : " [...] semnul de pauză desemnează locul și timpul unui salt al spiritului de la metaforă plasticizanta la metaforă revelatorie. [...] Semnul "-" primește o a doua funcție, cea de a marca o sincopa între metaforă plasticizanta și cea revelatorie. Le tiret désigne le lieu et le temps d'un saut de l'esprit de la métaphore plasticisante vers la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des mathématiques. " Notre traduction.) V. aussi Idem, p. 139 : " [...] semnul de pauză desemnează locul și timpul unui salt al spiritului de la metaforă plasticizanta la metaforă revelatorie. [...] Semnul "-" primește o a doua funcție, cea de a marca o sincopa între metaforă plasticizanta și cea revelatorie. Le tiret désigne le lieu et le temps d'un saut de l'esprit de la métaphore plasticisante vers la métaphore révélatrice. [...] Le tiret reçoit ainsi une deuxième fonction, celle de marquer une syncope entre la métaphore plasticisante
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul calitativ de la metafora „plasticizantă” la metafora „revelatorie”, iar de la ea, la simbol și la un fel de „mit personal”. Cărțile care îl reprezintă sunt Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986), Bolta cuvântului (1997) și Întâmplarea mirării (1998). Eroul său liric trăiește până la „sângerarea
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
o socotește (cu dreptate, cred) mai potrivită să apară înainte. Ea cuprinde 11 mari imnuri și se numește Nopțile migratoare. Poezia lui Dan Verona e aproape fără metafore, cum a fost totdeauna marea poezie; rarele ei metafore nu sunt niciodată „plasticizante”, cum zicea Blaga, și deci nu sunt ca atare de vreun „efect”, nu reprezintă în ele însele nimic deosebit; ele au o motivare pur funcțională, adică „revelatorie” în contextul general al poemului, care nu poate fi segmentat, ci trebuie recitat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]