30 matches
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
mediul intracelular, situat între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi, precum și organite specifice, așa cum sunt plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl, corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile intracelulare. O masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei (cu mai multe
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
Această orientare este posibilă datorită stigmei, un organit celular prezent la mai multe alge. În afara de luminozitate, euglena poate, de asemenea, percepe temperatura. Ca structură, acestea prezintă un perete celular, protoplasmă, un singur nucleu, flageli, pirenoid, vacuole contractile, stigmă, precum și plastide. Vacuolele controlează nivelul de salinitate a celulei euglenei Euglenele se pot găsi în ape sărate, dulci (cel mai des), precum și în orice mediu umed bogat în substanțe organice. Algele constituie un grup diversificat, în care intră algele propriu-zise — verzi, roșii
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie - mitoză - mutație - neuron - neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton - plantă - plasmidă - plastidă - polenizare - polipeptidă - populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
infuzori de talie mică, este de 16 n. Important este faptul că gradul de poliploidie nu este corelat cu poziția sistematică a acestor animale. În prezent este demonstrată prezența ADN și ARN și în alți constituenți celulari în afara cromozomilor. Astfel, plastidele din celula vegetală (cloroplaste — când conțin clorofilă, leucoplaste — când sunt lipsite de acest pigment), mitocondriile, kinetosomii conțin atât ARN cât și ADN. Se cunoaște, de asemenea, că cel puțin organitele amintite au capacitatea de autoreproducere prin diviziune. Este, deci, firesc
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea, că acest caracter se transmite mai ales pe linia maternă pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari ale plastidelor, ele rareori pot trece prin tubul polinic și, din această cauză, caracterul mitocondric rareori se poate transmite și pe linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea, că acest caracter se transmite mai ales pe linia maternă pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari ale plastidelor, ele rareori pot trece prin tubul polinic și, din această cauză, caracterul mitocondric rareori se poate transmite și pe linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate de la porumb a scos la iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
albinoși), care mor odată cu epuizarea rezervelor nutritive din sămânță, fiind incapabile de fotosinteză. La plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
plantele cu frutize pătate însă, capacitatea de sinteză a clorofilei este pierdută doar de către unele celule și aceasta datorită mutației plastidice. Prin urmare, sinteza clorofilei din plastide este controlată atât de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora și la alte microorganisme au fost descrise mutații care apar, indiscutabil, la nivelul mitocondriilor
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se închid parțial sau total, plastidele se modifică ca număr și structură. Numărul mitocondriilor din celule se reduce, iar la unele specii se reduce și numărul ribozomilor. Spațiile intercelulare se măresc, urmare a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
enzimele ribonucleaza și proteinaza cu rol în sinteza proteinelor. 4. lizozomii sunt particule microscopice cu aspect de granule sau vezicule ce conțin enzime: hidrolaze, fosfataze, proteaze, ribonucleaza etc. Enzimele trec in hialoplasma prin distrugerea membranelor plasmatice ale acestora (liza). 5. plastidele sunt prezente numai la plante. Ele prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hialoplasma prin distrugerea membranelor plasmatice ale acestora (liza). 5. plastidele sunt prezente numai la plante. Ele prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde, cu pigmenți clorofilieni, cu rol în fotosinteză • cromoplaste de culoare galbenă, portocalie sau roșie, datorită pigmenților xantofilă, α și Îcaroten și licopen, și sunt prezente în flori. Funcția lor este atragerea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de molecule minerale simple, apă și dioxid de carbon, datorită utilizării și transformării energiei luminoase). Dar, fotosinteza introduce o nouă necesitate pentru a fi eficace: organismul vegetal trebuie să realizeze maximum de suprafață pentru a capta energia solară, atât În interiorul plastidelor, cât și la nivelul celulei, atât la nivelul organismului pluricelular cât și la nivelul populațiilor. Evoluția vegetală apare, deci, ca o strategie de explorare și de ocupare a spațiului. De la extensia membranelor clorofiliene la desfășurarea frunzelor și la realizarea unui
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dată a fost favorizată captarea de fotoni. Dar iată și reversul: o asemenea morfogeneză extensivă creează obstacole mecanice, dintre care fixarea și ancorarea În sol sunt corolarele. La scară celulară, 3 compartimente contribuie la optimizarea condițiilor de captare a luminii: plastidele, bineînțeles, dar și vacuola, a cărei dezvoltare face să crească considerabil volumul celular pentru un consum metabolic minim și peretele, care rezolvă problemele de schimb și de suport. Peretele asigură susținerea și permite dezvoltarea de organisme aeriene erecte de talie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
două treimi din biomasa elaborată la suprafața globului În fiecare an. Acesta este un cost energetic considerabil, astfel Încât nu este deloc exagerat dacă spunem că această celulă este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, a căror origine este În plastidă și rezultatul În perete. Tocmai În proprietățile și cooperarea acestui complex ternar - plastidă-perete-vacuolă - rezidă originalitatea vegetală . 1. Strategii evolutive la nivel celular Peretele celular. Este o formațiune structurală proprie celulei vegetale. Este peretele un compartiment obligatoriu al vieții celulei sau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
proprietățile și cooperarea acestui complex ternar - plastidă-perete-vacuolă - rezidă originalitatea vegetală . 1. Strategii evolutive la nivel celular Peretele celular. Este o formațiune structurală proprie celulei vegetale. Este peretele un compartiment obligatoriu al vieții celulei sau derivă din elemente preexistente, precum nucleul, plastidele sau mitocondriile ? Izolarea protoplaștilor permite a răspunde negativ la această dublă Întrebare: pe de o parte, este posibil a-i menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]