40 matches
-
își prăjise un timpan cu uscătorul de păr) și nici pentru a nu o mai auzi strigând "Băsescu și Stolojan/ Nu umblă după ciolan" în fața televizorului, ci doar pentru a verifica dacă era adevărată zicerea "Deux ex machina" din scrierea platoniană. După ce a reușit să iasă din autoturismul "Dacia 1100" cu îmbunătățiri, și a aruncat televizorul pe geam, femeia l-a convins... Din toată povestea Haralmpy, care nu e un tip ranchiunos, ci încearcă să acumuleze din orice noi cunoștințe utile
Recomadările lui Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12688_a_14013]
-
footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult, participarea, așa cum o concepe Sfântul Grigorie, este o formă de iubire sau dorință; pe alocuri, și în tradiția platoniană, participarea este concepută ca dorință<footnote Platon, Fedon, 74D-75B apud C. W. Macleod, „The Preface to Gregory of Nyssa's «Life of Moses»”, în Journal of Theological Studies, n. s. 33, 1982, p. 191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
191. footnote>; dar i-a rămas Sfântului Grigorie să extragă întreaga bogăție din ideea aceasta<footnote C. W. Macleod, op. cit., p. 191. footnote>. Este bine cunoscut faptul că Sfântul Părinte Grigorie insistă asupra marii diferențe dintre Creator și creatură. Noțiunea platoniană a participării (μετοχή, μετουσία) este cea care, mai presus de orice, în concepția Sfântului Grigorie, împiedică omul de a fi separat total de Dumnezeu<footnote În general, a se vedea David Balás, „Mετουσία Θεοῦ ...”; de asemenea, Maria Barbara von Stritzky
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
spuse de ei înșiși, vârcolacului și Licornului, ca și povestea perversei Aspide; zboară spre soare, vertical, călare pe Hipogrif; se întreține cu Iormorogul, cea mai veche creatură din rezervație, ființă cu două fețe, patru mâini, patru picioare, bisexuală asemenea androginului platonian care a supraviețuit potopului, fără a fi urcat în corabia lui Noe. Ambii străbătători ai grădinii mitice, bărbatul și femeia, intuiesc mutațiile suferite de specimenele zoologice, cândva năzdrăvane. Acestea au devenit propriile lor caricaturi, prin necredința în ele a oamenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aici, această impresie... Z.T.: Și nu doar impresie. Aveți cel puțin doi timpi în care vă mișcați... A.E.: Trei... Z.T.: Da, trei principali... În alt roman al dumneavoastră, "Stațiunea", totul pare că se petrece într-o anti-republică platoniană. O anti-utopie. A.E.: Poate fi socotită o utopie neagră. S-au făcut tot felul de interpretări. S-a scris mult despre această carte. Z.T.: Nu există dialoguri în "Stațiunea". Doar monolog lîngă monolog. Autism. Halucinant! A.E: Nu
Alexandru Ecovoiu: „Orice om caută, într-un fel sau altul, să-și schimbe destinul, atunci când nu-i este prielnic“ by Zoltan TERNER () [Corola-journal/Journalistic/6846_a_8171]
-
străzi, strigând că asta o să ducă la un dezastru. Și așa a fost. La fel ca Aristofan, el făcea parte din minoritatea antirăzboinică, și se opunea cu tărie deciziei majorității, pentru că democrația moare fără o asemenea opoziție. Totuși, în dialogurile platoniene târzii, Socrate susține o guvernare condusă de o clică de profesori universitari celibatari, care să utilizeze poliția militară pentru a-i stăpâni pe cei care produc, gratificându-i pe șefii poliției cu dreptul de a viola pe cine doresc - ceea ce
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
a deschide o perspectivă interioară a ideii. Universul poeziei barbiene este un univers abstract; poezie antimuzicală, tinzând să ucidă retorica, poezia d-lui Barbu, în aspectul ei cel mai izbitor, realizează o serie de tablouri mentale. Prin răcirea în sferele platoniene ale emoției, prin eliminarea ei aproape, se refugiază în aride peisagii cerebrale, în versurile mai ermetice, sau se colorează de o picturalitate a ideii, în vastele sale poeme, între care Domnișoara Hus reprezintă tipul cel mai caracteristic. Pompilui CONSTANTINESCU Modul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
amintit ceva uitat. Când citim un poem bun, să zicem „Castelui” de Alexandru Macedonski, gândim că și noi am fi putut să-l scriem după ce-am văzut Castelul Bran, deci acest poem preexista în noi. Astfel, ajungem la definiția platoniană a poeziei: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru”. Când poezia este ceva ce se simte, la fel și proza, și dacă cineva nu o simte, dacă nu aveți sentimentul frumosului, dacă o relatare nu vă stârnește dorința de a ști
FIECARE LECTURA A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363490_a_364819]
-
amintit ceva uitat. Când citim un poem bun, să zicem “Castelui “ de Alexandru Macedonski, gândim că și noi am fi putut să-l scriem după ce-am văzut Castelul Bran, deci acest poem preexista în noi. Astfel, ajungem la definiția platoniană a poeziei:” Acest lucru gingaș, înaripat și sacru “. Când poezia este ceva ce se simte, la fel și proza, și dacă cineva nu o simte, dacă nu aveți sentimentul frumosului, dacă o relatare nu vă stârnește dorința de a ști
FIECARE LECTURĂ A UNEI CĂRŢI REÎNOIEŞTE TEXTUL ÎN IMAGINAŢIA NOASTRĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363228_a_364557]
-
și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se adaugă dansul, personaje harice (Pitihar) personaje mitice, zeița Cobra, Uranus, Atena, arhetipurile peșterii (mitul peșterii platoniene), a drumului către înțelepciune, toate aceste ingrediente înrămând povestirea în consemnul teoretic al fantasticului. Și în povestirea Globul de cristal, personajul Ion Fănușan, conducătorul unui cenaclu literar, convoacă mai mulți scriitori la o cafenea-ceainărie unde: „Erau atrași de un glob
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
an, ne dezvăluie alte descoperiri și ne demonstrează că la fel ca Einstein a făcut descoperiri pentru că este curios, si in acelasi timp ne arată că orice limite pot fi depășite pentru că spiritul este întotdeauna înaintea materiei. INTRODUCERE Aplicând sintagma Platoniana de accedere în Academia să, - Să nu intre cine nu este geometru!, profesorul Smarandache ar fi avut un loc central, el fiind un remarcabil filozof, estetician, matematician, fizician, poet, scriitor, jurnalist, chiar si inițiatorul unui curent în literatura, Paradoxismul. Pe
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
este realitatea experienței suprasenzoriale, lumea ideilor, a formelor pure, o extensie a lumii materiale, de unde prin analiza apriori, aflam adevărul despre lumea sensibilă. Aceasta realitate este formată din spațiu, timp și categorii (conceptele pure ale înțelegerii, precum ideile prototipice simple platoniene asupra lucrurilor, însă fără să fie veșnice, ci au apărut la nașterea lumii materiale, fiind elementele care stau la baza existenței materiale și a cunoașterii). Raportarea la acest nivel de cunoaștere se face prin rațiune. Ambele nivele de cunoaștere (sensibilă
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Ecouri > DESPRE CONCURSURILE DE POEZIE (SAU: UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru.” (definiția platoniană a poeziei) Din revista Fereastra, nr.99-100, XI-XII, octombrie - noiembrie 2015, pag.36 și următoarele, aflăm: FESTIVALUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ „AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” - EDIȚIA A IX-A, 2015. Juriul Festivalului a fost format din: -Nicolae Băciuț (om de cultură, editor
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
luminii"adică în căutarea lui Hyperion, ce se patentează în actele unei drame-tragedii, în "procesul"contemplării sinelui dar și în starea de grație, ieșirea din grație, orgoliul luciferic, eșuarea, integrarea în mister, urmând dinamica ideilor gotheene și nu statistica celor platoniene. În plus, la Coșbuc Zeii par a avea o poziție privilegiată ca urmare a unui "contract"care, nemaifiind respectat, se denunță. Din versurile coșbuciene se desprinde o valoare morală, în care omul este ridicat la rang de divinitate, prin măreția
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
ȘI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului CU DURERE ȘI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN MOTTO: „Acest lucru gingaș, înaripat și sacru.” (definiția platoniană a poeziei, ce poate fi extinsă asupra artei, în general) „Șerpi sub piele”, „venin”, ”holograme”, „Sexy” (cu majusculă), „Extraterestru” (cu majusculă), „sinucigaș”, „epileptic”, „coșmar”, „nitroglicerină”, „aragazul vechi din beci”, „boschetar”, „sens giratoriu”, „sadic”, „monștrii”, „kim basinger” (cu minuscule), „tokio” (cu
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau întîlnire speculațiile mai ales asupra Logosului lui Heraclit, asupra ideii platoniene și, nu în ultimul rînd ca importanță și exploatare cronologică, cele asupra identității Ătman = Brahman din gîndirea upanisadică, îndeosebi a lui Bhagavad-gītă. Adevărata cheie, așadar, a tuturor sistemelor de gîndire "idealiste" s-ar părea că trebuie căutată în conceptul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Numai o înțelegere greșită a relației lui Platon cu mitul mai poate da ocazia reluării dezbaterilor în ton hegelian asupra relevanței părții mitice a dialogurilor. Aceste critici au toate un cadru comun: au căzut pradă asocierii rău plasate între realismul platonian și realismul naiv. Înțelegerea importanței conceptului platonian de eikôn nu se poate opri, în opinia noastră, la constatarea critică a faptului că prejudecata de proveniență aristotelică (potrivit căreia ideile dublează inutil lucrurile) este o absurditate. Rafinări ale dezbaterilor pe această
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Platon cu mitul mai poate da ocazia reluării dezbaterilor în ton hegelian asupra relevanței părții mitice a dialogurilor. Aceste critici au toate un cadru comun: au căzut pradă asocierii rău plasate între realismul platonian și realismul naiv. Înțelegerea importanței conceptului platonian de eikôn nu se poate opri, în opinia noastră, la constatarea critică a faptului că prejudecata de proveniență aristotelică (potrivit căreia ideile dublează inutil lucrurile) este o absurditate. Rafinări ale dezbaterilor pe această temă pot fi găsite la diverși autori
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
edizione) 2005, p. 200 Distincția a fost pusă în circulație de Henri Corbin, a se vedea En Islam iranien, II. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, trad. B. Ghiu, Ed. Univers, București, 1991, p. 38. V. Muscă, op.cit., p. 73, „Realismul platonian nu este de confundat cu realismul naiv, care își face cel mai puternic aliat al său din vizualitate: conform acestuia, este adevărat, adică real în ordinea existenței, numai ceea ce se vede și întrucât se vede. Un asemenea realism termină în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale unui cărturar modern în care s-a întrupat un înțelept din Hellada. Gânditorul se exprimă sacerdotal, frazele au o cadență gravă, unele sunt versete, tonul general este poematic, dialogurile - căci uneori P. își ordonează ideile în chip de dialoguri platoniene - au o maiestate de missa solemnis. Dacă geniul lui N. Iorga era viforos sau șăgalnic, acela al lui V. Pârvan era muzical și solemn. Când, după câteva clipe de așteptare, studenții priveau spre ușa ce se deschidea, apărea în fața lor
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
corectă, adevărată. Adevărul nu era considerat un produs al efortului de cunoaștere acumulată în timp. Modelul ei era înțelepciunea. Distincția dintre rațional și nerațional era trasată într-o perspectivă complet atemporală. Ea distingea, de exemplu, cetatea greacă actuală de republica platoniană. În filosofia modernă, raționalitatea începe să fie concepută după modelul științelor naturii, care se constituie în timp, printr-un proces treptat de acumulare a cunoștințelor. Omenirea progresează în mod infinit în cunoaștere. Ar fi absurd să credem că ea ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
implicită meditație asupra fenomenologiei actului creator. Piesele ce compun volumul se integrează, prin convergența semnificațiilor, într-o viziune totalizantă, întocmesc, de fapt, un singur poem, în care este celebrat miracolul nașterii Poemului. Beatitudinea extatică provocată de ceea ce estetica de sursă platoniană numește „inspirație” e omologată cu ceremonialul unor nupții nepământești, poeta imaginându-se mireasă a unui personaj fabulos, un fel de demon „pe care nimeni / Nu l-a văzut decât în somn” și care, pentru ca să existe, trebuie creat prin cuvânt, rămânând
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
manevre de preluare și conservare a puterii. În sens platonic termenul politică ne face să credem că sunt posibile conceperea și construcția unei politici ideale, a unei comunități sociale În conformitate cu idealul de dreptate și raționalitate, iar În sens machiavelic interpretarea platoniană ne face să credem că acest ideal este utopic nu numai inutilă dar și dăunătoare pentru Înaintarea efectivă În progres a comunității sociale. În sens curent termenul politică este utilizat pentru a defini arta de a conduce o comunitate sau
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte să justifice definitiv eficiența simplificării (suprasolicitarea principiului parcimoniei, până la suficiența monadelor), Modelul (idealitatea Formei platoniene și echilibrul formelor perfecte), Mecanismul (universul ca ceasornic a cărui înțelegere oferă posibilitatea ocolirii răspunsului dramatic despre cine a creat ceasornicul) și Sinteza (saltul calitativ al înțelegerii formei ideale, ca abstracțiune) sunt trepte ale instrumentării cunoașterii și ale edificării modelelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
platonismul. În timp ce Nietzsche, care disprețuiește istoria, dar, în același timp, trăiește obsedat de timp și moarte, respinge retorica lui Platon, considerând-o "capcană cea mai mare și de cea mai rea-credință în transcendență intelectuală platonica", la Cioran apar toate dualitățile platoniene, uneori, abordate cu ușoară ironie: antagonismele timp-veșnicie, minte-corp, spirit-materie, ființa umană-existența, fără a se ști dacă fac parte din codul sau estetic sau doar ca o terapie morală. Spune Ionel Necula în Cioran, Scepticul nemântuit: "De departe, Cioran se ipostaziază
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]