1,060 matches
-
Funzioni e strategie onomastiche nella tradizione letterarie italiană, ETS, Pisa, 2012 (cap. XII, Îl 'grado zero' onomastica delle Città invisibili di Italo Calvino, pp. 195-217). 37 Cfr. șu questo anche della Colletta pp. 418-19, che riprende îl concetto di 'ripetizione platonica' di Deleuze: Venezia è l'originale di cui le altre città sono copia (o meglio 'simulacri' di una Venezia assente: ivi, pp. 422-23). 38 Cfr. șu questo A. Frasson-Marin, Structures, signes et images dans Leș villes invisibles de Italo Calvino
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
banii, apoi se desparte de soție, care nu îl mai suportă, apar și alte ghinioane care măresc dezechilibrul nervos. Una singură din terapiile încercate pare să aibă mai mult succes: căutarea primei iubiri și revenirea la acea lume de tandrețe platonica din adolescență. în sine, medievală căutare a iubirii pure, după aproape cinci decenii de mizerie existențiala, poate fi o poveste interesantă. Dar pentru că această poveste să nu devină monotona, pentru a aduce o perspectivă paralelă, Lodge l-a introdus pe
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
un viu. Dar doliul său se dovedește, după cum declară, și o formă de desfrâu în perceperea frumuseții: construcția și perfecțiunea acesteia fuseseră încununate de o moarte desăvârșită, la rându-i. În urma consumării modelului erotic de cunoaștere, Hadrian devine un necrofil platonic, care instituie un cult al Misterelor pentru Antinous proiectat ca un nou Osiris. Frumusețea doare ca o rană deschisă, frumusețea are tăiș ca un cuțit, aceasta este, cred, concluzia Memoriilor lui Hadrian.
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
poeticii" sale. "Eul creator" nu mai disociază raportul autor-operă, implicarea auctorială fiind acum totală. A nu se crea însă confuzia că autorul se substituie, își arogă prerogative demiurgice, dimpotrivă, el subliniază un tip de relație mult mai subtilă, în descendență platonică, aceea în care arta este doar reflexul la scară universală a adevărului divin, iar sticla se dovedește a fi un material foarte potrivit pentru astfel de reflecții. În contrapunct, ciclul de lucrări prezentate de Mihai Țopescu: Politicienii, Proștii, V.I.P. - uri
Sticla în muzeu by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/14071_a_15396]
-
fructuos între speculația filosofică și expertiza literară: cele două se întrepătrund mereu, într-o manieră elegant-sofisticată, și se află într-o relație de dependență reciprocă. Capitolele dedicate lui Platon și Hegel mi se par cele mai bune ale cărții. Abordarea platonică a jocului e văzută din mai multe perspective. Există, bunăoară, un element ludic în însăși forma dialogală a scrierilor platonice: „În stilul dialogic al lui Platon vedem ieșirea la suprafață a ludicului dionisiac, ceea ce trece apoi în folosirea de către el
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
o relație de dependență reciprocă. Capitolele dedicate lui Platon și Hegel mi se par cele mai bune ale cărții. Abordarea platonică a jocului e văzută din mai multe perspective. Există, bunăoară, un element ludic în însăși forma dialogală a scrierilor platonice: „În stilul dialogic al lui Platon vedem ieșirea la suprafață a ludicului dionisiac, ceea ce trece apoi în folosirea de către el a miturilor și diverselor deghizări; acestea ne sugerează existența, la Platon, a unei concepții diferite, mai puțin polarizate, asupra jocului
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
trece apoi în folosirea de către el a miturilor și diverselor deghizări; acestea ne sugerează existența, la Platon, a unei concepții diferite, mai puțin polarizate, asupra jocului.” Însa nu avem de-a face aici decât cu un prim nivel al jocului platonic. Mai există și altele. De exemplu, Mechthild Nagel vorbește în detaliu despre ceea ce a fost numit theologia ludens: anume, toate acele considerații dezvoltate în jurul tezei platonice, propusă în Legile, cum că menirea omului este “să fie obiectul de joacă al
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Însa nu avem de-a face aici decât cu un prim nivel al jocului platonic. Mai există și altele. De exemplu, Mechthild Nagel vorbește în detaliu despre ceea ce a fost numit theologia ludens: anume, toate acele considerații dezvoltate în jurul tezei platonice, propusă în Legile, cum că menirea omului este “să fie obiectul de joacă al Zeului, și acest lucru, la drept vorbind, este cea mai bună parte din el.” Într-un mod similar, filosofia lui Hegel este abordată din perspectiva curioasei
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
Rica, Rica, Rica ...”; numele Ricăi, scris din ce în ce mai mare, până ajungea să ocupe singur o pagină de caiet. A urmat o corespondență care, la un moment dat, s-a întrerupt. Pentru Eliade, Profira Botez a rămas întotdeauna enigmatica R, marea iubire platonică, inspiratoare a Gaudeamusului și despre care a scris în Șantier și în fragmentul Mansarda din memorii. Nici pentru Profira nu a fost doar o prietenie intelectuală, ci un sentiment superior, o iubire stranie care n-a părăsit-o niciodată. Povești
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
nud e un simplism/ și-n drumul dur spre alt seism/ se cere-o muzicală climă". Rimele rare în desăvârșirea lor ( ex.: să fim/ Elohim) nu evită dificultatea convocării în comuniune a unor pilde, figuranți sau figuri retorice din filosofia platonică, Biblie sau eresul românesc, și nici omagierea aproape idolatră a geniilor tutelare ale poeziei române, de la Goga, Eminescu și Arghezi, la prietenii săi Nichita, Fănuș Neagu, Grigore Hagiu ș.a. Corespondează cu textele acestora, dar și cu un întreg trecut epopeic
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
două, trei minute ca să mă liniștesc. Încă adormit pe jumătate, repetam: Da, da, Sfântă Fecioară Maria, cred Inima îmi bătea cu putere. Aș adăuga că visul acesta avea un oarecare caracter erotic. Firește că erotismul se mențnea în limitele iubirii platonice. Dar poate că dacă visul s-ar fi prelungit, castitatea ar fi putut dispărea, lăsând locul adevăratei dorințe? Nu știu. Mă simțeam pur și simplu vrăjit, emoțonat, extaziat. Senzațe pe care am avut-o de nenumărate ori de-a lungul
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
-și poate găsi, ca formă intuitivă de înțelegere a lumii, o optică pe măsură. Augustin simțea creștinește, dar gîndea grecește. Ochii cu care privea lumea nu erau ochii unui creștin, ci ai unui filozof. Intuițiile îi rămăseseră la stadiul reprezentărilor platonice despre lume. Augustin e cazul tipic de filozof la care sentimentul o ia înainte gîndirii. Și cum gîndirea în forma ei spontană și firească este intuitivă și nu discursivă, Augustin avea să acuze simptomele unei defazări interioare de tip ideativ
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
credința sa religioasă. Augustin va porni aproape orbește la drum, neștiind decît că intuițiile de pînă acum fuseseră greșite și că, în locul lor, trebuia să pună altele. Nu avea drept ghid decît cuvintele Bibliei, credința în Hristos și subtilitățile filozofiei platonice. Rezultatul va fi o operă la care posteritatea creștină se va raporta ca la un monument de sclipire impresionantă și deopotrivă ambiguă, dovadă că Augustin este studiat în aceeași măsură de teologi și de filozofi. Și mai este un amănunt
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
acceptat ca redactor la revista pe care o conducea, L'Armement. Atmosfera din redacție era călduroasă. Revenit dintr-o misiune de câteva zile la Lyon, i-am povestit prietenosului meu inginer general una și alta, amuzându-l cu admirația mea platonică pentru două tinere lioneze: o doamnă bas-bleu (excelentă gospodină) ușor iritabilă, și o grațioasă actriță. Surpriză: generalul politehnician, a scris o poezioară pe acest subiect, datată 03.12.1992! Un voyage ŕ Lyon Quelle audace! Oh! Dace éperdu, Dace perdu
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
infatigabil corespondent reușește o performanță paradoxală: aceea de a pleda simultan pentru dreptul cuvintelor considerate la vremea respectivă (pentru unii și astăzi) însăși expresia trivialității de a face parte din marea literatură, dar și de a aduce un elogiu iubirii platonice. De altfel, în doar trei-patru scrisori, Emil Brumaru reușește să creioneze unul dintre cele mai fascinante portrete feminine din literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Celesta Tenzi, misterioasa absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, repartizată într-
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
aripi poate fi identificată în toată literatura creștină timpurie, iar un studiu al conceptului relevă cadrul multifațetat al utilizării sintagmei. Conceptul de πτερóω, „furnizarea aripilor”, poate fi identificat frecvent în rândul scriitorilor creștini din trecut, și este considerat de origine platonică. Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Hrisostom și Sfântul Chiril al Alexandriei utilizează cu toții expresia πτέρυξ (aripi) în descrierea lor asupra ascensiunii spirituale. Legătura cu Platon poate fi identificată prin Phaedrus și Symposium. Phaedrus vorbește de sufletul căruia
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
de către filosofia creștină emergentă, evidentă în secolele al IV-lea și al V-lea, a fost facilitată de imaginile păsărilor și zborului care erau evidente în simbolismul credinței creștine însăși. Imaginile iudaice și siriene au influențat această asimilare împreună cu conceptul platonic al sufletului înaripat. Imaginile de păsări din iudaism sunt în principal acelea ale vulturului ca simbol al adorației, regalității, al puterii și dispoziției supranaturale 15, și a lui Dumnezeu în forma unui vultur aducând Israelul la El. E. R. Goodenough
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
inima mea”27. Conceptul de furnizare a aripilor este evident în creștinismul timpuriu sirian, reprezentând noțiunea de putere și protecție în călătoria sufletului, portretizată de vulturul care se află în planul superior. Tabloul vulturului în zbor poate reprezenta asimilarea concepției platonice a împuternicirii sufletului prin contemplarea frumuseții, a împuternicirii sufletului prin contemplarea iubirii și grației divine care conduc la înțelegerea creștină a „Fugii din fața Lumii”28. Sfântul Macarie percepe acest zbor ca depinzând de harul lui Dumnezeu, pe fondul unei vieți
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
străduință. H. F. Cherniss este de părere că Sfântul Grigorie utilizează Phaedrus ca fundament pentru expresiile legate de zborul sufletului dincolo de fenomenul pământesc și spre frumusețea care se află dincolo de ceruri, într-o manieră care este, după cum afirmă Cherniss, prea platonică pentru a fi trecută cu vederea 48. Totuși, Sfântul Grigorie instilează o înțelegere creștină a zborului sufletului, fondând zborul sufletului către Dumnezeu pe atracția celor asemănătoare: „Sufletul crește prin 41 Collection II, 8.3. Sfântul Macarie nu enumeră pașii. 42
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
ideea de iubire și faptul că ceilalți ne iubesc și pentru a nu iubi alții în locul nostru, iubim și ceea ce ne seamănă în ceilalți dar și alteritatea lor, iubim și pentru o viață, iubim și în mod repetat, iubim și platonic, numai cu mintea sau numai cu sufletul, și iubim și pervers cu tot erotismul de care corpul nostru e în stare... Nu știu de care model ontologic anume depinde acest melanj de atitudini amoroase sau dacă ține de alienarea ,sfârșitului
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
să-ți aducă trofee? Sau un polițist adevărat, care să te apere și de propriii tăi parteneri, nu numai de tîlharii cunoscuți? Cît costă un artist trimis în lume, care să fie dotat nu numai cu un talent anonim și platonic, ci și cu un spirit de colecționar de informații sau de Ťdateť? Ce buget i se alocă unui politician loial sau unui adevărat șef de stat, gata să-și tragă nu numai toată țara pe turta lui, dar să se
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
De altfel Sfântul Grigorie utilizează mai des noțiunea de διανοία, ce definește mai degrabă facultatea noetică a spiritului, decât noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme ale gândirii platonice și neoplatonice în care extazul este o permanentă uniune cu divinul. El se bazează pe Filipeni 3, 12-14<footnote „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
el însuși și dobândește simțirea prezenței lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 104. footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]