360 matches
-
în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să facem dragoste în must în toamna goală și perversă. Și dezbrăcată să te gust și să-ți pătrund ca o aversă de ploaie-n sânii confiați și-n platonismul declarat. Iubita mea cu ochi mirați! De dorul tău s-au declanșat furtuni majore,-n epitet și în metafore ascunse. Nu mă-ntreba,o să te-aștept să-ți crească aripile smulse. Să emigrăm în stratosfere. Să luăm cu noi și
DRAGOSTE ÎN MUST de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1474481806.html [Corola-blog/BlogPost/384375_a_385704]
-
Alteritate, aceasta fiind natura Celuilalt. Conceptul se referă la cum și cine este celălalt și reprezintă starea de a fi diferit de identitatea Sinelui. Problema este complexă, s-au ocupat mulți de ea, unii susținând că este o abatere de la platonism care l-a antrenat pe Levinas în „orbita filozofiei anarhice postmoderniste”. Poetul, eseistul Ștefan Augustin Doinaș (1992-2002) a făcut o analiză profundă, la sfârșitul căreia se întreabă: „Cum să interpretăm alteritatea? Ca un blestem de neocolit al condiției umane sau
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
știință și religie, f., în natură ei, este interogativa și polimorfa, ceea ce implică o eternă revenire asupra obiectului și condițiilor posibilității ei. Filozofie creștină = ansamblu de idei filozofice dezvoltate în Evul Mediu pe baza sintezei dintre f. veche (în special, platonismul și neoplatonismul, aristotelismul și stoicismul) și ideile creștine, considerând revelația că indispensabilă pentru rațiune, deși, formal, acestea apar că distincte; p. ext. orice f. pentru care revelația și adevărurile teologiei creștine sunt inatacabile (filozofia lui Kierkegaard, existențialismul creștin, filozofia lui
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_ceremoniile_si_tendinte_stelian_gombos_1390466785.html [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > 6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului 6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ Timpul trecea și cursul avea să se încheie. Amiciția cu Zmeurica continua cu un platonism care doar prin romane se mai întâmplă. Matei nu îndrăznea să-i propună fetei contacte mai intime, datorită poveștii prin care trecuse fata. Într-o seară pe când se întorceau din oraș, fata s-a oprit și cu o voce și
6 ZMEURICA; NOAPTEA ALBĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1404509476.html [Corola-blog/BlogPost/374435_a_375764]
-
Eu pe-un fir de romaniță/ Voi cerca de mă iubești.. Și de-a soarelui căldură/ Voi fi roșie ca mărul,/ Ți-oi desface de-aur părul/ Să-ți astup cu dânsul gura”... Există o sfială a trecerii peste pragul platonismului, marcată prin modul condițional-optativ al formulării, ca semn al decenței, care sigila relațiile între îndrăgostiți: “De mi-i da o sărutare,/ Nime-n lume n-a s-o știe,/ Căci va fi sub pălărie -/Ș-apoi cine treabă are!” Manifestarea
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
formulare „Dubito ergo cogito” - Mă îndoiesc, deci gândesc, care l-a influențat hotărâtor pe Descartes) și apoi la neoplatonism, școala contemporană cu el. Firește că în aceste condiții propice enciclopedismului și necontenitei desăvârșiri spirituale, tânărul Augustin asimilează în primul rând platonismul și stoicismul din îmbelșugata filosofie antică greacă și, totodată, demonstrează că și-a însușit la perfecție logica aristotelică (în cele zece capitole ale micului tratat De dialectica, el face la tot pasul dovada că stăpânește atât formele logice - silogismul, judecata
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
sale duhovnicești este deci împărțirea oamenilor trupești, sufletești și duhovnicești (somatici, psihici, pnevmatici). În acest punct el se vrea ucenic fidel al Sfântului Apostol Pavel (I Corinteni 3, 3). Principiul celor trei căi: purificare, iluminare și unire, se găsește în platonism. Dar această diviziune a devenit faimoasă în Occident prin intermediul lui Dionisie Areopagitul care apropie aceste căi de triadele ierarhiei bisericești: diaconii purifică, preotul luminează, episcopul desăvârșește; inițiații sunt purificați, poporul sfânt este luminat, monahii sunt desăvârșiți. În secolul al X
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
versuri ce-am făcut, Dar pentru mine ce e drept Succesul lor a fost amar, Căci le-ai băgat în buzunar Și eu aștept! Se zice că scena s-a repetat, și noi ne-am ales din nou numai cu platonismul onorabil al unor admirațiuni pline de cea mai caldă sinceritate; însă ce aștepta judecătorul sunătorul nu sosea. Atunci, indignat și hotărât să-și continue partida cu orice preț, m-a somat să fiu mai precis, să pun punctele mai pe
PATRU EPIGRAME de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Patru_epigrame.html [Corola-blog/BlogPost/361462_a_362791]
-
eliberează, așa credea von Harnack, pe omul modern de elementele filozofice și teologice și mai ales de credința în Fiul lui Dumnezeu și în Trinitate. Pentru von Harnack, ca pentru mulți contemporani, teologia era istorie și știință, iar sinteza dintre platonism (cartesianism) și empirism, atât de populară în zilele noastre, întărește această tendință. Știința se bazează pe raționalitatea matematică a materiei și pe experiment, care-i dă certitudinea valabilității experimentului. Acest concept din științele naturii este aplicat însă cu aceiași stringență
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
creștini, dar care nu vor mărturisi acestea ... și vor spune că nu există învierea morților ... să nu-i socotiți creștini ... Eu, însă, ca și toți aceia care sunt întru totul creștini dreptcredincioși, știm că va fi învierea trupului ... ”[147]. Combătând platonismul și stoicismul în privința nemuririi, Tațian Asirianul susține învierea morților pe care încearcă să o explice filosofic: „Se zice, că sufletul singur este nemuritor. Eu zic că el va împărtăși nemurirea cu trupul cu care este unit.”[148] Face și precizarea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_judec_stelian_gombos_1329222186.html [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
gustul omului autonom îmbuibat de sine. Pentru omul autonom mirajul răului este din abundență ispititor și atrăgător primindu-l cu entuziasm ca pe o ardere de tot. În aluatul rațiunii autonome s-au plămădit toate silogismele logice ale cunoașterii umaniste: platonismul, aristotelismul, arianismul, scolastica, papismul, protestantismul, relativismul, sionismul, marxismul, iluminismul, anarhismul, nihilismul, comunismul, ecumenismul cu toate derivatele lor în multe sfere ale gândirii. Ajungând „măsură a tuturor”, omul s-a întrupat în sine, uzurpând viața și întronizând moartea. „Rodul întregii activități
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
lui Plotin cu Platon. Un admirator respectuos, dar cu păreri personale. Mai relevant, totuși, ar fi să răspundem la întrebarea dacă această originalitate și contribuție deosebită a sa la teologie poate fi canalizată în încercarea sa de a-și remodela platonismul moștenit pentru a-l transforma într-un vehicul pentru exprimarea unei viziuni creștine. Sfântul Grigorie credea că acestea sunt probleme importante, demne de o atenție sporită. A-l trata doar ca pe un simplu scriitor spiritual înseamnă a uita că
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
a tradus în latină opere aristotelice și ,,Introducerea'' lui Porphirius la ,,Organon''-ul Stagiritului; el reușește să facă o sinteză a tradiției exegetice grecești din secolele III și IV dar fără originalitate,iar în lucrarea ,,Despre mângâierile filosofiei'', inspirată de platonism și de stoicism , Boethius găsește rosturile benefice ale filosofiei versus creștinism. O contribuție remarcabilă și-a adus acest logician și filosof medieval în ilustrarea raporturilor existente între judecățile A, E, I, O , fixandu-le într-o schemă logică, denumită pătratul
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Contributia_gandirii_medievale_la_dezvoltarea_logicii.html [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
episcop al Cezareei și Leon al VI-lea Filozoful (sau Înțeleptul) (866 - 912). Fotie a elaborat doctrina Trinității, în cadrul unei dispute privind purcederea Duhului Sfânt, folosindu-se de teoria substanței a lui Aristotel. Fotie era interesat de aristotelism și respingea platonismul. Arethas a scris lucrări de logică, ontologie și psihologie, realizând și importante ediții din Aristotel și Platon. În secolele XI și XII, studiile de filosofie s-au dezvoltat și datorită întemeierii Universității din Constantinopol. Dintre profesorii cunoscuți ai acestei Universități
Filozofia bizantină () [Corola-website/Science/305598_a_306927]
-
continuare a cunoscutei lupte dintre "ziloți" și "politici" sau a celei dintre călugări și clerul secular, cu câștig pentru primii. S-a mai spus, după opinia lui F. I. Uspenski, că "explozia" isihastă este și o continuare a luptei dintre Platonism și aristotelism. Conflictul fundamental a fost însă alimentat de disputa înverșunată dintre "palamiți" și "varlamiți". Două ipostaze l-au făcut celebru pe Varlaam: cea de inamic al lui Palamas și cea de profesor de greacă al lui Petrarca. Un gânditor
Isihasm () [Corola-website/Science/303314_a_304643]
-
lui Gutas vine să desființeze cea a lui Walbridge, a cărui părere - făcând referire la maniera în care textele eline i-au parvenit lui Suhrawardi este aceea că filosoful a cunoscut doar ,câteva oase, din marele dinozaur care se numea platonismul pitagorizantʼʼ. Pe de altă parte, Grete Tartler îl atașează neoplatonismului avicenian. Percepția sinelui joacă un rol crucial în trecerea care marchează etapa finală a inițierii, și accederea la o nouă etapă spirituală. Această renaștere spirituală presupune o conștientizare și o
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
Yedidia Ha'alexandroni"), (n. 15/10 î.Hr. - d. c. 54 d.Hr.) a fost un filozof mistic evreu de limbă greacă din Egipt, unul dintre cei mai mari filozofi elenistici din rândul evreilor. A încercat să combine religia iudaică cu platonismul, pitagorismul și stoicismul. A recurs în acest scop la interpretări alegorice ale dogmelor religioase tradiționale în spiritul acestor concepții filozofice. Concepțiile sale au avut un rol important în formarea teologiei creștine. Detaliile biografice sunt în număr mic și le regăsim
Philon din Alexandria () [Corola-website/Science/312564_a_313893]
-
subsumează sub numele lui Orfeu curentele idealiste în filosofie, pe care le combate ca „apolinice”. Socrate își găsește sfârșitul ca un „nou Orfeu” datorită forțelor dionisiace cărora li se împotrivise. Aceste forțe au dat naștere în perioada de supremație a platonismului la diverse culte secrete, printre altele și orfismului. Ca simulacre ale forței vitale, acestea au putut fi integrate în idealismul metafizic. Nu Orfeu, ci Dionis este de aceea la Nietzsche reprezentantul muzicii. Atitudinea depreciativă față de Orfeu și orfism devine evidentă
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
multe puncte de vedere. Ei aveau un sistem de gândire care a rivalizat cu creștinismul, motiv pentru care ei pot fi considerați reprezentanți ai unui curent independent. Mai trebuie spus și că doctrinele gnostice se dezvoltă în același context cu platonismul mediu, apelând la surse compatibile și rivalizând adesea. Gânditorii la care creștinii se raportau cu apelativul „eretici” puteau include la fel de bine platonicieni (în sensul platonismului mediu și chiar neoplatonismului) sau gnostici, fără ca cele două curente să se confunde. Miezul filosofiilor
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
curent independent. Mai trebuie spus și că doctrinele gnostice se dezvoltă în același context cu platonismul mediu, apelând la surse compatibile și rivalizând adesea. Gânditorii la care creștinii se raportau cu apelativul „eretici” puteau include la fel de bine platonicieni (în sensul platonismului mediu și chiar neoplatonismului) sau gnostici, fără ca cele două curente să se confunde. Miezul filosofiilor neoplatonice stătea pe doctrina emanației (indiferent de particularitățile acesteia, de la Plotin la Proclus, de pildă), în vreme ce gnosticii trebuie reperați prin cosmologia lor dualistă. Cu toate
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
se foloseasc în nici un fel de filozofie. El se pronunță cu hotărâre împotriva sofiștilor și împotriva hedoniștilor din școala lui Epicur. Deși el se exprimă, în general, nefavorabil cu privire la filozofia stoică, el respectă cu adevărat acel amestec de stoicism și platonism care caracterizează gândirea religioasă și etică a clasei educate din vremea lui. Acest lucru explică valorile fixate de Clement în "gnoză". Pentru a fi sigur, el atacă în mod constant conceptul de "gnoză" așa cum este el definit de gnostici. Credința
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
Prima sa convingere, totuși, este aceea că Logica constituie instrumentul indispensabil al Teologiei. Acest lucru trebuie însă înțeles numai ținând cont de cultura și textele la care avusese acces Abélard; el nu alege nominalismul și logica sau dialectica în detrimentul unui platonism sau al unui realism per se. Prin educație, Abélard este un dialectician care se opune realiștilor contemporani cu el și de aceea, în măsura în care respinge realismul, o face cu scopul de a respinge pozițiile unor oponenți ca Guillelmus din Champeaux sau
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale. În unele dialoguri, cel mai remarcabil, în "Republica", Socrate inversează intuiția oamenilor despre ce se poate cunoaște și ce este realitate. În timp ce
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
împiedica ducerea până la ultimele consecințe a eliminării răului? Schnädelbach lasă oarecum în suspensie răspunsul la această importantă întrebare, dar se-nțelege din text că el este negativ. Al șaselea defect al creștinismului, după Schnädelbach, este rodul efortului de a integra platonismul. Ca urmare a acestei infuzii de filosofie platonică, a fost introdusă o separare radicală între suflet și corp, între lumea de aici și lumea de dincolo. Rezultatul este un dispreț pentru lumea pământească. Al șaptelea defect originar al creștinismului ține
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
special de muzicalitatea versurilor, folosind aliterația și un ritm bazat pe cele trei axe accentuale ale endecasilabului. Folosește într-un mod asiduu epitetul, cu intenția de a crea o lume idealizată, în care obiectele sunt arhetipizate și stilizate, la modul platonismului. Pe de altă parte, este foarte abil în descrierea a ceea ce este fugitiv și fugace; lirica sa produce o senzație vivace a timpului și este impregnată de melancolia datorată trecerii timpului, pe care el a numit-o „dureroasa simțire” : <poem
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]