42 matches
-
mânăstirea lui Iordache, vornic de pe Cricov»" fusese închinată mitropoliei de către vel medelnicerul Stroe, nepotul lui Iordache. În vatra satului Valea Cucului (spre sud) s-a descoperit o așezare daco-romanică (sec. IV-V)însemnată prin aspectele culturale inedite, iar la Ferma Plavia din satul cu denumire arhaică, Străoști, o așezare străromânească (sec. V-VIII) importantă pentru confirmarea continuității în zonă (consemnăm și importantul depozit de seceri din bronz descoperit aici în iunie 1974). Hazardul face ca primele atestări documentare, pe care le
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
17/29 decembrie 1863 se votează «Legea Secularizării Averilor Mănăstirești», după care moșiile mănăstirii Vărbila trec în patrimoniul statului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Iordăcheanu făcea parte din plasa Cricov și era formată din satele Iordăcheanu, Mocești și Plavia, adică doar cele de pe malul stâng al Cricovului Sărat. Comuna avea în total 287 de case de locuit și 1.141 de locuitori. În 1864 fuseseră împroprietăriți din comună 136 de țărani. Comuna nu avea școală, copiii învățând la școala
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
1.141 de locuitori. În 1864 fuseseră împroprietăriți din comună 136 de țărani. Comuna nu avea școală, copiii învățând la școala din Urlați; în comună era câte o biserică în fiecare sat — cea din Mocești ridicată în 1694, cea din Plavia în 1814, iar cea din Iordăcheanu în 1864. Satele aflate pe malul drept al râului făceau parte, alături de alte sate, din comuna Hârsa, o comună ce avea în total 1.863 de locuitori, 5 biserici și o școală frecventată de
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea din secolele al IV-lea-al V-lea de la „Biserica Veche” din Valea Cucului; și așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea de la „Ferma Plavia” din satul Străoști. Un al treilea, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră (1826) din curtea bisericii din Plavia.
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
de la „Biserica Veche” din Valea Cucului; și așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea de la „Ferma Plavia” din satul Străoști. Un al treilea, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de piatră (1826) din curtea bisericii din Plavia.
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
în primul rând politice: denunțarea „dușmanilor țării și credințelor ei”, oprirea tendințelor de „anarhizare” și apărarea „comorilor de simțire strămoșești”. Într-un scurt apel publicat în primul număr, programul e definit ca „solidaritate a celor buni”. Discuțiile despre regionalism (Sandu Plavie și George Enescu, 3/1931) se poartă exclusiv din această perspectivă a unității morale și de neam. În numărul 10 din 1932, N. Iorga semnează articolul Încotro trebuie să mergem (ca să aibă un viitor, poporul „trebuie să se desfacă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
Com. Herța jud. Dorohoi. Șc. primară de băeți. Început de bibl. populară, cu cotizații. 6 Septemvrie 1908* Moș-Brebu cu nepotul său Mihai se duc într-o dimineață la undit. Peștele nu trage și ei stau mai mult de vorbă pe plavie. Din înțelepciunea bătrânului moș Brebu. A cetit Alexandria și Isopia. Despre pescuit... La crâșma satului lume multă. Moș-Brebu se întâlnește cu primarele și-l judecă, înțepându-l cu vorba. Ura veche a primarului care e sluga ciocoiului. Pândarul Halmului. Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lipsește din nici un tablou apocaliptic: „Vine marea cât de mare,/ Malin, malin verde!/ Da de mare țărmuri n-are./ Dar în undă ce mi-aduce?/ Duce lini și malini” (Ilteu - Banat), „Cetinele, cetioară dragă!/ Pruntu-i mic, marea-i venită,/ Dar plavie ce mi-aduce?/ Tot brazi mari, molifți verzi” (Coconi - Ilfov), „Marea de mare,/ Lerului,/ Marjine n’are,/ Marea de mare ce a venit,/ Dar în ea ce mi-ș aduce?/ Doi brazi nalți și’ncetoșați” (Limanscoe - Odesa), „Vine marea cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
2-3, Conprest Lugoj - A.S.U. Politehnica Timișoara 1-2, Albina - Banloc 3-1, Moravița - Sânpetru Mare 4-3, Jebel - Peciu Nou 4-1, Giarmata - Becicherecu Mic 2-0, Belinț - Deta 3-0. Ocupanta primului loc, F.C. Jimbolia, a promovat în Divizia C, iar ultimele două clasate, Plavii Delia Sânpetru Mare și Unirea Banloc, au retrogradat în campionatul județean. Duminică, 6 iunie l Selecționata feminină de handbal a României a obținut calificarea la turneul final al Campionatului European, ce se va desfășura în luna decembrie, în Ungaria. În
Agenda2004-24-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282538_a_283867]
-
care au plus șase. Argentina a înscris opt goluri, dintre care șase în poarta Serbiei și a încasat doar un gol, surprinzător, de la Coasta de Fildeș. Serbia și Coasta de Fildeș vor vedea Mondialul doar din tribune sau în fața televizorului. „Plavii“, urmașii fostei Iugoslavii, au promis multe și înainte de turneu, la fel ca altă dată, însă nu au reușit nimic. Au terminat grupa pe ultimul loc. Coasta de Fildeș, una din echipele continentului negru care s-a ridicat semnificativ în ultimii
Agenda2006-25-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285073_a_286402]
-
-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între plavii, prin spumă se apropiau din nou copaci. Bulboanele îi roteau în loc și-i slobozeau drept către opust. De sus, țăranii sprijineau crengile în cațe și în căngi, mânându- le încet din argea. în bubuitura apei, cu sprinteneală, trunchiurile se strecurau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
a dus ! constată un glas de lângă el. Satisfăcut, răsună răspunsul unei blagoslovenii. De sus șuvoaiele se răreau, căci norii erau mai ușurați. Plini de glod ca niște draci, oamenilor le sclipeau dinții. - Păzea ! izbucniră deodată glasurile. Purtată de val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Plini de glod ca niște draci, oamenilor le sclipeau dinții. - Păzea ! izbucniră deodată glasurile. Purtată de val, o plavie aducea sub ea o babă groasă, adică, scurtă și fără crăci, o răchită. Se iscă zarvă și căngile mușcară grăbite în plavie. Sub vântul ce căzuse, ploaia curgea mai liniștită. Negurile se depărtau, lăsând în loc o lumină nelămurită. în josul stăvilarului gârla încă bubuia, dar șuvoaiele din cer, pe încetul, încetară. în cojoacele albe, sus pe punte se mișcau spinări încordate. De sub nori
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
frunzișul cenușiu. Soarele își pierduse din putere acum, trimițând rar argint de ninsoare, viețuitoarelor bălții. Era o frumusețe de nedescris să vezi cum soarele se luptă să mai rămână aici în priveliștea minunată a bălții. Iarba se oprise într-o plavie plutitoare, simbolul bălții, pe care dormea un mistreț sperios. Deodată, fâșâiri aspre de aripi anunțau încăierarea dintre o rață și o cioară. Cioara năzuise la cuibul raței, vrând să-i o-moare bobocii, dar rața se întorsese ca mișcată de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lui întâi și întâi semnul tăieturii. —Soldatule, zice, eu ți-l dau în palmă pe Dălcăuș. La Răzoare nu mai vine, dar îi cunosc alt culcuș. A mers și ea în barcă și a fost de față când au împresurat plavia de la Călan. S-a apropiat numai ea, într-o luntre cu Chiriță. A strigat de la mal: —Sandule! Dălcăuș a ieșit la glasul ei și părea înfricoșat. Atunci l-au pușcat. A căzut cu fața în jos. Ea s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Convorbiri literare”, „Almanahul muncii românești”, „România”, „Universul”, „Țara noastră”, la care e redactor, „Neamul românesc”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră” ș.a., dar îndeosebi în „Gândirea” (cu o colaborare neîntreruptă între 1931 și 1944). A mai semnat Nicolae Ancuța Rădoi, Andronic și Sandu Plavie. Abia după 1980 îi apar mai multe cărți de versuri, în care va fi antologată o producție lirică de aproape șase decenii: Poeme (1982), Sunet peste culmi (1985), Călătorie de taină (1988) ș.a. În tot ce a scris V. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Valea Cricovului Vărbila Mălăiești Valea Screzii Vitioara de Sus Mălăieștii de Jos Valea anei Măneciu Vistieru Măneciu Pământeni Zămbroaia Măneciu Ungureni Mănești Miroslăvești �� Mislea Moară Domneasca Moară Nouă �� Mocești Muru Nedelea �� Negoiești Nisipoasa Novăcești Odăile Ogretin Palanca Păulești Pietrișul Pietroșani Plavia Pleașa Bucov Ploieștori Plopeni Sat Plopu Podenii Noi Podenii Vechi Poiana Câmpina Poiana Copăceni Poiana Vărbilău Popești-Brazi Potigrafu Provița de Jos �� Puchenii Mari Puchenii Moșneni Răfov Românești Satu Nou Scorțeni Sfărleanca �� Siliște-Brebu Sroienești Stăncești Strejnicu Târgșorul Nou Târgșorul Vechi Tătărani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]