7 matches
-
de oameni, cât și diferența de temperatură dintre sala de cinema și exterior. - De la an la an contingentul românesc se mărește; vestea bună e că aici, românii nu se ocolesc, ci se strâng în special la barul australian din Potsdamer Plaz, faimos pentru al său happy-hour: regizorii și producătorii fraternizează cu criticii, actorii renunță la fițe. - Pentru critica străină, filmul lui Radu Jude a însemnat fie prohodul și fundatura “noului val”, fie o confirmare a vitalității cinema-ului românesc. E bine
Învăţăturile Berlinalei 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/1979/invataturile-berlinalei-2012 [Corola-blog/BlogPost/97119_a_98411]
-
Ioan și Ana, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Senica, Radosovce nr. 360. 57. Coste Teodor, născut la data de 17 august 1938 în localitatea Stirciu, județul Sălaj, fiul lui Coste Ana, domiciliat în prezent în Germania, 8500 Niirnberg, Unterer Bergauer plaz nr. 10. 58. Sandu George Adrian, născut la data de 22 mai 1985 în București, România, fiul lui Sandu Dumitru și Antonica-Silvia, domiciliat în prezent în București, str. Dreptății nr. 1, bl. E 3, se. 2, et. 4, ap. 40
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155157_a_156486]
-
În iarna dintre 2002-2003, Anna concertează la "Fever Club" din Atena, alături de Giannis Parios. În mai 2003, Vissi are reprezentații în colaborare cu Nikos Karvelas și Irini Merkouri la "Boom" din Salonic iar la 15 iulie 2003, concertează la "A Plaz Voulas/Apollonies Aktes" alături de invitatul special Nikos Karvelas, urmat în seprembrie de un concert în Cipru, pe stadionul Tzirion din Limassol la celebrarea a 30 ani de carieră. În același an este premiată pentru contribuțiile sale la Organizația Paralimpică Cipriotă
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
în germană "Burzen"), care se varsă în râul Olt. Bârsa Mare, formată de confluența a două brațe Bârsa Groșetului și Bârsa Tămașului, are printre afluenți și Bârsa Fierului și Bârsa lui Bucur. Bîrsă (bârsă) este o piesă braț care susține plazul plugului (var. bîrță) este cuvânt autohton De la Bîrsa, numele regiunii a cărei capitală este Brașovul (ambele nume având probabil aceeași origine ) a derivat bîrsan (bârsană) care desemnează lână lungă și aspră (țurcană) Geografic, este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic
Țara Bârsei () [Corola-website/Science/303218_a_304547]
-
însemnînd „tîrgul cerealelor“). Oricum, forma romînească, cu s, este anterioară formelor maghiară (Burcza) și germană (Burzenland), acestea fiind adaptări ale celei romînești (ca în sabie > săs. tsabien, magh. sîmbră > magh. czimbora). Apelativul romînesc regional bîrsă, bîrță („lopățica dintre grindeiul și plazul plugului“) nu este plauzibil onomasiologic drept bază a unui toponim de o asemenea răspîndire. Toponimul a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în limbile neoslave „deal, munte“) sau din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gurilor Dunării”. „Putem afirma, continuă Hasdeu, că-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este latină, dar avem (întâlnim) și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]