95 matches
-
DOREL SCHOR - ZICERI (109/110) REGELE FRANȚEI & CEL CARE UITĂ Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului REGELE FRANȚEI • Ești destul de bogat ca să-ți permiți să spui numai adevărul? • Munți de cuvinte, pleșuvi de idei... • Fiecare e expert în ceva pentru ceilalți. • Cine se întinde pierde din înălțime. • Toate frumusețile sunt trecătoare, dar nu toate trecătoarele sunt frumuseți. • Suferă de un complex de superioritate? Nu pare că suferă! • Omul modern nu se poate
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dorel_schor_1415108951.html [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
de la sfârșit - care dă și titlul volumului - îmi justifică zbaterile actuale, vii, puternice - aș zice disperate uneori - ale lui Shaul Carmel, cu care mai puteam discuta, până mai ieri: „Iubit-o!/ Pe vârful muntelui/ Din prejma casei/ Pe vârful lui pleșuv,/ Acolo unde Dumnezeu i sa arătat lui Mosche/ Prin Foc,/ Acolo unde nu va crește/ Nimic pentru om/ Niciodată,/ Acolo unde El/ Cel care a scris în piatră/ Legile Sale,/ Își va relua sufletul/ Imprumutat mie,/ Ca să-l dea altuia
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
distrugeți opoziția? Lăsați-o să ajungă la putere. • Cine e blazat ține foarte mult să se știe acest lucru. • Primitivii au fost primii. Nu toți cei care și-au dat toată silința, au primit-o vreodată înapoi. • Munți de cuvinte, pleșuvi de idei. • Și nu uita că nu orice superior ți-e superior... • Pentru cei din Honolulu, Europa este exotică. • Nu întotdeauna e bine să ai dreptate. • Prejudecată: Greșelile de tipar se „strecoară". • Binefăcătorii sunt întotdeauna suspectați. • Scuzele, explicațiile și pretextele
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1422276966.html [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
S. S.“, sinonimul perestroikăi / glasnostiului fiind de fapt distrugerea, cum s-a dovedit nu numai în Imperiul Sovietic, ci și în Cehoslovacia, România, Republica Moldova, Ukraina etc.; p. 27); iar ca o concluzie „la acest epigramatic set“: Fără confort, rămas pe zid / Pleșuv, haotic și vulgar, / Acest graffiti-i fără har, / Ca o comandă de partid.» (p. 41); (deteriorarea „coloanei vertebrale a spiritualității Valahimii, Coloana credinței fără sfârșit / Coloana infinitului, de Constantin Brâncuși, ca și a întregului complex sculptural-brâncușian de la Tâgu-Jiu, reparat „de
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
tare bune sarmale mai faci matale și vreau să mă îmbăt pentru ultima dată, vreau să mă fac mangă, mamă dragă, muică țară, că, dacă rămân treaz și de revelion, uit să mai plec; mai stau să-l ascult pe pleșuvul ăla cum își dă ultima suflare, să-l aud cum ne urează nouă să trăim bine, crăpa-i-ar neamu'! că nu-l mai satură dracu de avere și de preamărire! o să plec, măicuță, să nu fii supărată, ori cu
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ti_para_rau_george_safir_1386453638.html [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
predat mari cărturari (Alcuin, Eginhard, Pavel Diaconul).Viața sa a constituit un model pentru regii de mai târziu, a întruchipat astfel fuziunea dintre culturile germană, romană și creștină care a devenit baza civilizației europene. Împărțirea imperiului între urmașii săi (Carol Pleșuvul, Ludovic Germanicul Lothar), prin Tratatul de la Verdun (843) a însemnat și delimitarea noilor state occidentale ce vor evolua în Evul Mediu: Franța, Germania, Italia. Întemeietorul Franței medievale a fost Hugo Capet (secolul al X-lea), cu puteri, inițial reduse comparativ
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
pe tot ce mișcă, nimeni nu ne va putea atinge, iar zborul ne va da plăcerile intense ale măreției și apropierea de divinitate... Eee? A doua zi, din apa lipsită de orice vietate se înălțară tot felul de vulturi, care pleșuv, care hoitar și, mai ales, condori. Mai erau și alte specii consumatoare de purici, ploșnițe, furnici, sau bondari, dar ele nu prea erau luate în seamă. Proveneau dintre săracii planetei care nu avuseseră bani pentru alte forme mai acătării. Totuși
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Scenariu_bine_documentat_mihai_batog_bujenita_1337098662.html [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
România! Nu mai trec prin iarbă stelele din gânduri, Cănd răsare luna, lin, pește pământuri, Nu se mai prelinge harul, dintre nouri Inima jelește cu prelungi ecouri, Parcă nu-s pe dealuri turme, ca odata Suferă pădurea rasă, procustată, Muntele, pleșuvul însetat îmi pare, Stăncile, uscate, scrijelesc pe zare. Arde din înalturi soarele, ca focul, Pasărea-însetată nu-și găsește locul, Porțile închise stau sub lacăt, mute Nu mai are cine, doina, să te-asculte. Fluierul, la stana, stins mai lăcrimează, Și
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1470059824.html [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
Condorul de Anzi FALCONIFORMES spp.* (II) -105 Răpitoare diurne Pandionidae Pandion haliaetus (II) s Uligarul pescar Accipitridae Accipiter brevipes (II) Uliu cu picioare scurte (levantin) Accipiter gentiles (II) Uliu corsican Accipiter nisus (II) Uliu de Canare Aegypius monachus (II) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (II) Acvila de munte Aquila clanga (II) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I)=376 Acvila de câmp Aquila pomarina (II) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (II) Șorecarul comun Buteo lagopus (II) Șorecarul încălțat
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
Vultur gryphus (I) Condorul de Anzi Pandionidae Uligar pescar Pandion haliaetus (ÎI) Uligar pescar Accipitridae Șoimi, vulturi Accipiter brevipes (ÎI) Uliu cu picioare scurte (levantin) Accipiter gentilis (ÎI) Uliu corsican Accipiter nisus (ÎI) Uliu de Canare Aegypius monachus (ÎI) Vultur pleșuv Aquila adalberti (I) = 378 Acvila spaniolă Aquila chrysaetos (ÎI) Acvila de munte Aquila clanga (ÎI) Acvila țipătoare mare Aquila heliaca (I) Acvila de câmp Aquila pomarina (ÎI) Acvila țipătoare mică Buteo buteo (ÎI) Șorecarul comun Buteo lagopus (ÎI) Șorecarul încălțat
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
I de Capua. Din 877, el a fost asociat la domnie de către tatăl său, o practică ce se instituise odată cu dinastiile anterioare și caer va continua până la sfârșitul independenței salernitane, în 1078. Guaimar a venit în sprijinul împăratului Carol cel Pleșuv pentru a lupta contra sarazinilor în 877, însă acesta din urmă nu s-a implicat în luptă, ci a părăsit Italia. În schimb, sarazinii s-au instalat la Agropoli în 881, de unde constituiau o amenințare constantă pentru Salerno însuși. Pe lângă
Guaimar I de Salerno () [Corola-website/Science/324738_a_326067]
-
sprijinit pe Regele Ottokar al II-lea în conflictul său feroce cu Regele Rudolf al Germaniei în 1276, oferind mâncare și adăpost pentru trupele din Boemia. Când Ottokar a fost pus sub interdicție imperială, Ducele Boleslav al II-lea cel Pleșuv din Legnica a profitat de ocazie, l-a pus pe nepotul său să ocupe regiunea Jelcz și l-a închis în anul 1277. Din fericire pentru Henric, reacția închiderii sale a dus la indignare. Aliații lui Ottokar, Ducele Henric al
Henric al IV-lea cel Drept () [Corola-website/Science/330655_a_331984]
-
și mută capitala la Paris. Regiunea este creștinată masiv începând cu anul 630. În timpul lui Carol cel Mare valea râului Meuse este centrul Imperiului Carolingian. În urma Tratatului de la Verdun de la moartea acestuia, regiunea este împărțită între regatele lui Carol cel Pleșuv (comitatul Flandra) și Lothar de-a lungul râului Escaut. După incorporarea Lotaringiei în Sfântul Imperiu Romano-German, pe teritoriul actualei Belgii se dezvoltă fiefuri cvasi-independente: Ducatul Brabant, Ducatul Limburg, Ducatul Luxemburg, Comitatul Hainaut, Comitatul Namur și Principatul Liège. În vest, Comitatul
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]
-
Troyes de la 876 până la moarte. Robert a fost fiul contelui Odo I de Troyes cu Wandilmodis. Abatele laic de Saint-Loup îl menționează pentru prima dată pe Robert în 25 octombrie 874, atunci când apare într-o chartă a regelui Carol cel Pleșuv, care acordă Chaource, în Tonnerre, abației. Robert a succedat fratelui său Odo al II-lea între 876 și 880. Robert a fost ucis într-o acțiune împotriva vikingilor la răsărit de Paris și a fost succedat de către nepotul său de
Robert I de Troyes () [Corola-website/Science/328515_a_329844]
-
a scoate regatul din sfera de influență a Imperiului Romano-German luptă împotriva fratelui său mai mare Lothar, apoi, ca și fiul său, se aliază cu regii Italiei și cu ducii Bretaniei împotriva regilor francezi. Drept urmare, Carol al II-lea cel Pleșuv, rege al Franței cucerește regatul Aquitaniei, iar în 855 îl depune pe Pépin al II-lea atribuind regatul fiului său Carol. După moartea acestuia prematură, titlul este moștenit de fratele său Ludovic care alipește teritoriul Aquitaniei la domeniile regatului franc
Regatul Aquitaniei () [Corola-website/Science/299026_a_300355]
-
sudul Italiei. Ca urmare, familia lui Guy produsese actori importanți în politica din Italia începând din secolul al IX-lea. Deși în 876 Guy și fratele său mai mare, Lambert, devenit duce de Spoleto, fuseseră delegați de către împăratul Carol cel Pleșuv să îl însoțească pe papa Ioan al VIII-lea la Napoli pentru a pune capăt alianței pe care mulți dintre principii longobarzi din sudul Italiei o încheiaseră cu sarazinii, interesele familiei era în general ostile față de Papalitate, o politcă pe
Guido al III-lea de Spoleto () [Corola-website/Science/325194_a_326523]
-
Scoției continentale. Ei au fondat în Irlanda primele orașe comerciale: Dublin, Waterford, Wexford, Wicklow și Limerick, și au utilizat baza lor de pe coasta irlandeză pentru a lansa atacuri în Irlanda și în Marea Irlandei și în Anglia. Când regele Carol cel Pleșuv a început să apere Vestul Franciei mai energic în 862, fortificând orașe, mănăstiri, râuri și zonelor de coastă, forțele vikinge au început să se concentreze mai mult asupra Angliei decât Francia. În valul de atacuri vikinge în Anglia după 851
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice și aceasta intră treptat în componența Imperiului Carolingian. Judith, fiica lui Carol cel Pleșuv a primit regiunea care avea să devină Comitatul Flandra în 862. Acesta a fost divizat în secolul al XI-lea când o parte din vestul acestuia a devenit o posesie a Regatului Franței. În 1191 restul comitatului a intrat sub
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
frâiele guvernării. Cronicile care descriu vremea sa îl ilustrează în termenii unui despot și el nu pare să fi fost popular. El a renunțat la alianța cu sarazinii în favoarea unei strânse relații cu împăratul occidental, la vremea aceea Carol cel Pleșuv. Totuși, în 887 Guaifer s-a îndepărtat de suzeranul său și a prestat omagiu împăratului bizantin Leon al VI-lea, de la care a primit titlul de "patrikios". În 900 sau 901, fiul său Guaimar al II-lea l-a silit
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
Lahngau și frate mai mare al lui Berengar I de Neustria. El și fratele său au primit poziții importante în Marca de Neustria atât ca urmare a relației de rudenie cu seneșalul Adalard cît și favorurilor din partea regelui Carol cel Pleșuv. Alături de frații săi, Berengar și abatele Waldo de Sfanțul Maximin din Trier, Odo a luat parte la revoltă din 861 a lui Carloman de Bavaria, care este posibil să fi fost vărul sau prin alianță matrimoniala, împotriva regelui Ludovic Germanul
Udo de Neustria () [Corola-website/Science/328522_a_329851]
-
-i ca sarcină apărarea papei. În 16 iulie, la Ponthion, Carol a confirmat donația unei largi părți din teritoriul spoletan către papalitate, însă Lambert rămânea cel mai puternic senior din Italia centrală și practic principe independent. În 877, Carol "cel Pleșuv" a murit, iar Lambert a acordat sprijinul lui Carloman de Bavaria împotriva moștenitorului lui Carol, Ludovic "cel Bâlbâit", pentru luarea titlului de rege al Italiei și a celui imperial. Lambert însuși a intrat în Roma cu intenția de a se
Lambert I de Spoleto () [Corola-website/Science/324878_a_326207]
-
de Mijloc, aproxmiativ de-a lungul râului Saône. Se formează astfel două Burgundii, "Burgundia Inferioară" și "Burgundia Jurană". În urma dezintegrării Franciei de Mijloc în 870, sudul acesteia, inclusiv Burgundia, intră sub influența lui Boson, un apropiat al lui Carol cel Pleșuv. La moartea lui Ludovic al II-lea, doi ani după moartea tatălui său Caro, Boson aspiră la tronul regatului Franc, dar este învins de către Ludovic al III-lea. Drept recunoștință pentru sprijinul acordat, fratele lui Boson, Richard Justițiarul, este recompensat
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]
-
IX-lea Irlanda era o parte din Scoția, numită „Scotia Major”, deci Scotus Eriugena trebuia să însemne „Scoțianul irlandez” sau „Scoțianul născut în Irlanda”. În jurul anului 851 sosește la Paris, trăind o perioadă în Franța, la curtea lui Carol cel Pleșuv, inițial ca profesor de gramatică și dialectică, aceasta fiind perioada sa activă și, de altfel, cea mai cunoscută. Eriugena era cunoscător de limbă greacă, astfel încât a tradus cu pricepere din Pseudo-Dionisie Areopagitul și alte texte, fiind influențat de gândirea greacă
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
855-863. La moartea lui Carol, regatul este împărțit între frații acestuia, Lothar și Ludovic al II-lea. Acesta din urmă preia și titlul de Rege de Provența dar moare în 875 și teritoriile sale intră în posesia lui Carol cel Pleșuv. În urma dezintegrării teritoriilor după moartea acestuia în 877, regiunea intră sub stăpânirea lui Boson. Acesta se încoronează Rege de Burgundia în 879, fiind încoronat pe 15 octombrie la Lyon. Boson devine astfel primul non-franc ales rege pe teritoriile fostului Imperiu
Regatul Burgundiei () [Corola-website/Science/315042_a_316371]
-
932 îl cedează lui Rudolf al II-lea de Burgundia, regele Burgundiei Transjurane, în schimbul renunțării de către acesta la pretențiile asupra coroanei Italiei. La moartea regelui Lotharingiei Lothar II, teritoriul acestuia este împărțit între frații săi Ludovic Germanul și Carol cel Pleșuv. La moartea fiilor și urmașilor lui Carol cel Pleșuv, domeniile acesora intră în posesia lui Carol al III-lea, fiul lui Ludovic, însă unitatea domeniilor este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie
Regatul Burgundiei () [Corola-website/Science/315042_a_316371]