6 matches
-
nr. 47, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: Drum de pământ cu o lungime de 1.565 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2482, 2472 și asigură legătura între tarlaua «Pleașă» și tarlaua «După Biserică» aparținătoare satului Hopârta", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "10.700", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
cu o lungime de 3.067 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 1062, 1086, 1092/2, 2147 și asigură legătura între locurile numite « Calea Hopârții» și «Dealul Cisteiului», pe lângă pădure și pleașă (din DC 112 până la Frișca)", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "21.000", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
dealul Măgura. De asemenea agricultura și creșterea animalelor sunt o sursă importantă de venit. Pământurile Cuciulății sunt fertile, majoritatea terenului arabil aflându-se în lunca Oltului. Creșterea animalelor este facilitată de numeroasele pășuni din zona deluroasă, "Poiana Popii" și "După Pleașă" fiind două din cele mai importante. Apa potabilă este furnizată de pârâul Lupșa. Cuciulata are potențial turistic dar deocamdată activitățile turistice nu sunt promovate de autoritatea locală. Conform recensământului din 2002 satul Cuciulata era locuit de 1335 de persoane. Din
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
tîlvă, gîldău etc.), și nume ca Bălătruc, Iertăoiu, Clejia, Pleșița, Rătășelu, Stu pătura, Trăoașele, Zomanița etc. a căror proveniență din apelativele bălătruc, „bolovan mare“; iertăoi, „teren defrișat“; clejie „pămînt, proprietate a bisericii, pe care îl folosește preotul toată viața“, pleșiță < pleașă, „coastă golașă“ + -iță, rătășel < rît, „fîneț“ + -ășel; trăoaș, „fînaț îngrădit“; zomaniță, „groapă, alunecare de teren“, este recunoscută de specialiști în urma investigațiilor istorico geografice și lingvistice minuțioase. Raportînd numele proprii la substantivele corespondente, se observă că primele constituie un sistem de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de termeni precum pojorîtă, runc și pleașă. Înțelesul lor ridică însă unele întrebări. Runc înseamnă pășune, pleașă (sau pleș) înseamnă pleșuv, chel, pojorîtă e (iarbă) arsă. Așa dar nu de agricultură ar fi vorba, ci de creșterea vitelor. În rest, lucruri care merită a fi citite. În același număr al Vieții, dl Luca Pițu continuă a arunca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]