242 matches
-
umile care îl inspiră spre un efort de idealizare și plăsmuire fantasmatică a frumuseții trupului gol. La început, nudul este cumpărat de oamenii bogați, de nobili, deși adesea artistul amestecă în „surplusul”erotic al tablourilor atât elemente aristocratice cât și plebee, cu o intenție mereu ambiguă. Astfel, ne întrebăm în ce măsură o persoană pregătită pentru a poza nu este ea însăși un obiect estetic autonom, opera de artă neputând fi o transpunere perfectă, o clonă, ci un fel de imagine secundă, analogă
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_artistul_si_mod_dan_caragea_1376222209.html [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
Acasa > Redactia > Autori > GUSTURI PLEBEE Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Gusturi plebee... Simt mirosul de mere domnești, De fân proaspăt și păduri de foioase, Chiar de- mi spui dulci povești franțuzești, C- un "J' adore
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
Acasa > Redactia > Autori > GUSTURI PLEBEE Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Gusturi plebee... Simt mirosul de mere domnești, De fân proaspăt și păduri de foioase, Chiar de- mi spui dulci povești franțuzești, C- un "J' adore" și cu ii vaporoase, Diafane, albe, cochete, dăruite- n concediu, Niște zile, așa, făcute cadou, de bon
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
care- l rostesc în neuitate povești, Cu gutui si cu nuci, cu cireși parfumați, Cu furtună și tunet de Sfântul Ilie, Oriunde in lume, am fi o vreme, plecați, Tot acolo, în satul bunicii, într- o stea viorie, Cu gusturi plebee, mă- ntorc în umbrarul plin, Sub bolta de struguri și tufe de iasomie, La poarta bisericii, unde, în țintirim Cineva( nu spun cine!) mi- a menit de destin. Înțelegi de ce mi- e gândul captiv, acolo, în vie. Referință Bibliografică: Gusturi
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
mă- ntorc în umbrarul plin, Sub bolta de struguri și tufe de iasomie, La poarta bisericii, unde, în țintirim Cineva( nu spun cine!) mi- a menit de destin. Înțelegi de ce mi- e gândul captiv, acolo, în vie. Referință Bibliografică: Gusturi plebee / Dania Badea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dania Badea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/Dania_Badea.html [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
că este suficient ca lumea să te considere special în raport cu ceilalți, este ceva primitiv, lipsit de substanță. Esența nu este asemănătoare cu aparența. O societate bolnavă ajunge să nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
în raport cu ceilalți, este ceva primitiv, lipsit de substanță. Esența nu este asemănătoare cu aparența. O societate bolnavă ajunge să nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
nu disprețuiască ceva fără rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers, în care dialogul nu prea a contat, mașina oprește în parcarea unui restaurant aflat pe malul Dunării. Sunt la
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
rost. O societate bolnava ajunge să aibă "divinități plebee", cum a zis Ovidiu. O astfel de divinitate plebee este șoferul mașinii, tolerat de societate.... Oamenii se tem de Dumnezeu si atunci se inchină la aceste divinități plebee. Atunci, aceste divinități plebee le fură totul: casa, banii, timpul, buna dispoziție...Iar societatea se ruinează. După puțin timp de mers, în care dialogul nu prea a contat, mașina oprește în parcarea unui restaurant aflat pe malul Dunării. Sunt la mai puțin de zece
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1472763913.html [Corola-blog/BlogPost/378112_a_379441]
-
de George Astaloș în anul 2000, care conține integrala liricii lui Teodor Pâcă (mort la 16 iunie 1978, la București), arată un poet profund, în gust clasicizant, un răzvrătit cu gesturi uneori manieriste, ușor prețios dar fermecător prin atitudinea fals „plebee”, altfel orgolioasă, și prin iscusința prozodică: „Vă las în valea acestei scurte plângeri, -/ Orice sfârșit vestește-un început, -/ Mă duc eu primul - sunt mai priceput,/ Să pun din vreme șeile pe îngeri.// Zvântați cu zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
murdăria” din spațiul nostru civilizat, deși știm prea bine că zadarnică ne e zbaterea. Cu greu își stabilește prin forțe plăpânde firava Românie aseptică câte o insuliță minusculă în oceanul gâlgâind la cheremul naturii, lighioană neîmblânzită, matrice glorioasă din cernoziom plebeu, statornic. De te-ntrebi, față cu efortul cvasi-supranatural, cum Doamne iartă-mă pot ține curat alții, dar noi nu? Doar la hărnicie nu ne-ntrece nimeni, la răstimpuri, când ne hotărâm să punem osul la treabă! Taman când îți vine
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1365139568.html [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
O trăsătură principală a întregii opera a lui Caragiale, plină de semnificație și pentru excepționala forță a realismului său și pentru poziția scriitorului, este felul cum se împarte ea, după cum zugrăvește societatea românească, împărțită în politicieni coruți, negustori necinstiți și plebeea înșelată. În “Răsplata jertfei patriotice “ îl vedem pe Nea Niță, participant la complotul reacționar care l-a răsturnat pe cuza, răspunzând cu mâna la pungă, atunci când șeful le cere “complotiștilor “ să se jertfească pentru cauză. Dar Nea Niță, om înțelept
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui.html [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > STILET ONEST Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului strălucește pe firmament utopia orașului-cetaceu mă descalț atât de onest de sufletul meu plebeu ca de haina cuvintelor destrămate pânză țesută subtil înc-o data și înc-o dată singurătatea își bea ceaiul din cupe de porțelan chinezesc mi-e sete de tine pe stradă tu simți zidul șerpesc mirosul de cărți calde ce se vând
STILET ONEST de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1414525926.html [Corola-blog/BlogPost/347034_a_348363]
-
termen nelimitat”. Reformist în sens strict unidirecțional al consolidării propriului său eșafod de conducător absolut, generalul roman Sulla nu a făcut decât să dubleze, prin binecunoscutele Leges Corneliae, numărul senatorilor, de la 300 la 600, reducând, astfel, la tăcere cuvântul tribunilor plebei și sporind, deopotrivă, în acest mod puterea temutei oligarhii senatoriale a vremii. În anul 78, el s-a retras în Campania, unde si-a scris cele 22 de volume de memorii intitulate simplu „Comentarii”, izvorul funciar de mai târziu, practic
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1423239707.html [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Romei a crescut din cauză că Ancus folosea diplomație pentru a alătura pe calea pașnică orașele mai mici din înconjurul Romei, într-o alianță. Folosind această metodă, a completat cucerirea latinilor și restabilirea așezării lor pe Dealul Aventin, formând astfel clasa de plebei a Romei. Avea să moară din cauze naturale, la fel ca și bunicul său înaintea sa, după 37 de ani ca rege și avea să fie amintit ca cel mai mare Pontif al Romei. Lucius Tarquinius Priscus nu era doar
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
a fi simbolul lăcomiei gargantuale și a lipsei desimț practic a moldoveanului de rând. Cu toate că, în sine, afacerea nu este neapărat o idee proastă și în cele din urmă reușește, regizorul o tratează derizoriu, ca ilustrare a faptului că afacerile plebei sunt sortite eșecului și ca pretext de a dovedi blazarea intrinseca a poporului. ”- Cum ne e noua acum? - Rău. - Și cum o să ne fie mai încolo? - Și mai rău.”, cugeta cei doi, gândindu-se că urmează să se scumpească benzină
Afacerea Est () [Corola-website/Science/296157_a_297486]
-
pierde. 63.i.Hr - Candidează iar dar pierde și nu mai are voie să candideze. - Organizează altă conspirație prin care vrea să-i ucidă pe toți de la conducere și să instaureze un regim de putere personală. Alături de el au fost plebeii nevoiași, nobili scăpatați, fosști soldați ai lui Marius, proscriptori ai lui Sula și plebea societății. - Pe 21 octombrie i.Hr. Cicero descoperă planul lui Catilina. Senatul îi acordă lui Cicero puteri discreționale pentru menținerea ordinii ("senatus consultum ultimum"). - În noaptea de
Conspirația lui Catilina () [Corola-website/Science/333955_a_335284]
-
critică cosmopolitismul clasei nobiliare, viciile societății parazitare. De atunci datează cea mai mare parte a fabulelor sale. Satirizând privilegiile nobilimii, Krîlov revendică egalitatea socială pentru toți cetățenii, îndeplinirea cinstită a datoriei cetățenești fața de stat, indiferent de originea nobilă sau plebee : Trăind în ultima perioadă a vieții izolat de frământările politice și sociale ale epocii, el lucrează, începând din 1812 și aproape până la moarte - 9 noiembrie 1844 - ca modest arhivar la Biblioteca publică din Petersburg, deși deținea înaltul titlu de membru
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
î.e.n. o populație eterogenă din punct de vedere etnic: latini, sabini și liguri, alături de care trebuie să se fi aflat și o populație de origine etruscă. Din punct de vedere social, populația era împărțită în două mari categorii: patricienii și plebeii. Patricienii se numeau "„populus romanus”" și formau o castă socială închisă. Erau patricieni membrii triburilor fondatoare și urmașii acestora. Plebea era formată din populațiile vecine supuse de către romani, la care, cu timpul, s-au adăugat meseriașii și comercianții primitivi care
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
membrii triburilor fondatoare și urmașii acestora. Plebea era formată din populațiile vecine supuse de către romani, la care, cu timpul, s-au adăugat meseriașii și comercianții primitivi care au venit la Roma. Societatea era condusă de patricieni care luau toate hotărârile. Plebeii erau siliți să respecte aceste hotărâri, deși nu participau la procesul decizional. Astfel, între patricieni și plebei a existat o luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice. În epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
și politice. Senatorii purtau toga "laticlava" - cu banda lata de purpura, inelul de aur, pantofii "calcei", aveau un cal și locuri rezervate la spectacolele de teatru și circ. Magistrații care dețineau "imperium" (responsabilitate) - consulii, pretorii, magisteri equitum, interrex și tribunii plebei - puteau convoca senatul. Ședințele senatoriale se desfășurau într-un "templum", un loc desemnat de magistrații care convocau senatul, fie în Curia Calabra pe Capitoliu, fie în Comitium sau în alte temple ori teatre. Ședințele durau o zi, dar se puteau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
controlului reciproc din partea participanților la o magistratură egală că prestigiu și putere. Magistrații români se împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul de recrutare și comandă militară, atribuții administrative, civile și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
din partea participanților la o magistratură egală că prestigiu și putere. Magistrații români se împărțeau în: Din perspectiva prestigiului, existau două categorii de magistrați-curuli: cei care ședeau pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul de recrutare și comandă militară, atribuții administrative, civile și juridice. Cei
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
pe scaunul curul-consulii, pretorii, edilii curul, dictatorii, magister equitum; și necuruli-chestorii, edilii plebei, tribunii plebei. Din punct de vedere al puterii deținute, erau magistrați care dețineau imperium-consulii, pretorii, dictatorii, magister equitum; și cei fără "imperium"-chestorii, censorii, edilii sau tribunii plebei. Imperium reprezenta dreptul de recrutare și comandă militară, atribuții administrative, civile și juridice. Cei care dispuneau de imperium puteau avea drept de arestare a nesupusilor și de "vocațio", dreptul de a constrânge înfățișarea acuzaților în fața instanței. Puteau convoca comitia centuriada
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în afara Romei. Consulii, în număr de doi, erau cei mai importanți magistrați. Erau aleși pentru un an, erau deținători de imperium, aleși de comitia centuriada. Erau aleși numai dintre patricieni, dar abia după secolul IV î.Hr., după impunerea legilor licino-sextiene, plebeii vor avea acces la consulat. Aveau atribuții juridice și civile, convocau și conduceau senatul, comițiile curiate și centuriade, dispuneau de imunitate pe timpul mandatului, coordonau strângerea impozitelor și puneau în aplicare legile votate de comiții. Recrutau și comandau o armată. Erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]