172 matches
-
închistate, încremenite în dogmă. Era retezată dintr-o dată înfumurarea unei arte care elimina ambiguitatea, dilema modernă și întreținea cultul corpului sănătos, un echilibru rudimentar, fără substanță. Ce probă de vitalitate oferă național-socialismul când stăpânul la care se închina "era un plebeu turbat și agramat", "un escroc al forței?" Sunt citate din cunoscutul pamflet Fratele Hitler (1938), prin care T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
femeia ușoară, aruncate de Revoluție în aceeași imundă celulă, "marginalii" și protectorii lor de la "Mayrose", "vardiștii" și victimele sînt variante echivalente ale aceluiași personaj. Un personaj nehotărît, derutat, trecînd din toiul evenimentelor importante care, la mulți ani o dată, dau voie "plebei" să-și scrie, întrucîtva, istoria, în inerția tipică simpozioanelor pe te miri ce teme, bune pretexte de causerie și de călătorii de plăcere. Romanul se încheie descriind aceeași "picoteală" întreruptă de cîte-o "contră" bene trovato de la începutul poveștii, din cancelaria
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
de la Kiev i-au obligat să voteze cum au făcut-o, ci propriile lor calcule și interese meschine. Prin urmare, să nu ne dăm de ceasul morții de grija celor ce nu se arată deloc îngijorați de viitorul statut de plebei ai lumii civilizate. În fond, fiecare țară are Ucraina pe care-o merită.
Litera portocalie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12200_a_13525]
-
fără însă a-i confunda: “Gore Pirgu, Tănase Scatiu, Dinu Păturică, Lukian Timofeievici Lebedev (din Idiotul, n.m.) constituie una din acele serii omenești despre care am vorbit. Este tiparul omenesc al turpitudinii, care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui cu al celeilalte parveniri - a plebeului cult”. Spre a fixa și mai exact profilul lui Ion al Glanetașului, expresie a ascensiunii materiale țărănești, însuflețit de o mare voință și energie, Vladimir Streinu
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
din Idiotul, n.m.) constituie una din acele serii omenești despre care am vorbit. Este tiparul omenesc al turpitudinii, care se află lipit de acela al parvenirii plebeului incult, după cum acesta e vecin la rândul lui cu al celeilalte parveniri - a plebeului cult”. Spre a fixa și mai exact profilul lui Ion al Glanetașului, expresie a ascensiunii materiale țărănești, însuflețit de o mare voință și energie, Vladimir Streinu simte nevoia să se raporteze la personaje ale lui Balzac, Zola și Reymont. Tipul
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
partid" etc. etc. Prima întrebare pe care mi-am pus-o a fost: ce l-o fi îndemnat spre asemenea deplasate extrapolări? Cine a spus că Basil Munteanu era "de stânga"? Cine a spus că era "democrat în înțeles ateu, plebeu și haotic", ca "în zilele noastre"? Las de o parte "gulagul", "regii" și "secretarii de partid"... 1. De aceea ne-am adresat textelor - adica mai întâi versiunii franceze a ceea ce s-a numit Panoramă de la littérature roumaine contemporaine (Ed. du
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
oglinzi și-au țesut zadarul la mine în tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu e duh să nu-i fi fost învățător și-acum sunt chemat - plebeu banal - să mor ...L-am pârât pe Crist la Inorog: mi-a șoptit ca viață să nu-mi rog... MAI RĂU DECÂT MINE am stricat cuiburi de stele am surprins nuditatea Lunii poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
exegeți sub semnul barocului sau al manierismului, adică al unei "exasperări stilistice", cu funcție compensatoare. E un discurs "îmbelșugat", asianic, săturat de figuri de stil, menit parcă a răscumpără insatisfacția, anostul, indigentă existențiala. Un lux expresiv elocvent, la care recurge plebeul. Că și, pe de altă parte, o abila pacificare a revoltei, prefirata printre ornamente, deviată în strălucirile verbului obsedat de sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată deseori, încît pagina constituită din materiile ostentative ale prețiozității, cu minuția
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
îndreptătire-a ramurei obscure" de-a răzbate la lumină, de-a vorbi nu doar în numele său, ci și oarecum exponențial, tipologic. Revoltă și tăgada să nu sînt exclusiv individualiste, înfățișînd un reziduu colectiv. La antipodul aristocratului din naștere, poetul e un plebeu din naștere. Biografia pare a-i fi favorizat conștientizarea unui asemenea profil. Copilăria și adolescență nescutite de traume, inca insuficient cunoscute, tinerețea aventuroasa, așezarea gospodăreasca tîrzie s-au conjugat cu o mentalitate de autodidact, înclinată spre circumspecție și demistificare. Desigur
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
textiliste, strungari, ucenici precoci, inși cu reală candoare sub coaja lor suspectă. Cineva care îți rade una peste buci și atît. Rămîi și tu și el cu atît. Foarte mult, nu, foarte chic pentru o damă sofisticată. Iar pentru un plebeu, cu labele lui groase de pinguin, ce satisfacție, ce glorie!". Că o palmă peste fund, pe stradă, e de preferat unui viol, nu s-ar putea pune la îndoială. Dar că o femeie rafinată ar putea găsi asta "chic" e
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
dezlegarea limbii. Urletul este răspunsul la ceea ce pretinde să afle torționarul: confesiunea, trădarea, secretul aflat undeva în mintea și trupul supliciatului. Acesta este secretul, ca o piatră filosofală, pe care vrea să-l extragă schingiuitorul: dar el este un alchimist plebeu și exterminator, fiindcă nu extrage, ci distruge. Limba pe care o vorbește victima are o soră vitregă în anti-limba torționarului, deoarece schingiuitorii nu mai vorbesc omenește, ci urlă și zbiară, schimonosindu-se. Tortura este înfăptuită fie într-o limbă bestială
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
romanului” propriei vieți. Nu acela închipuit, ci acela real. Scrupulos din fire, pare că exersează în vederea obținerii „formulei finale”. Voi relua lectura cât mai curând, ca să pot restitui manuscrisul, încât să am mulțumirea de a mă fi ținut de promisiune. Plebeu din fire, nu am perceput niciodată subtilitatea sentenței galice: „Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois!” (A promite este nobil, a ține promisiunea este burghez). 11 aprilie 2006 După ce am parcurs câteva pagini alese la întâmplare din caietul P.H.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dacă, să zicem, consistența epică ține de talent, de forța brută a prozatorului, construcția unui asemenea roman ar fi imposibilă fără o inteligență artistică pe măsură. I s-a creat, în timp, lui Radu Aldulescu o imagine falsă: aceea de plebeu nu numai al lumii noastre culturale, ci și al literaturii pe care o scrie, un talent robust, fără instrucție, un romancier punându-și experiențele și viscerele pe masă. Că lucrurile nu stau nicidecum așa, o dovedește faptul că absolut toate
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
am lucrat, poți zice, o viață de om la Fabrica de cărămidă. Să nu crezi că Epa, dacă primea distincții de la stat în ultimii ani, era mult agreat în oraș sau în județ. Sau că era păsuit de viața de plebeu. Îl decorau de formă, ca să fie ei, ofițerii ăia mari, promovați, adică cei care-l propuneau. Era și aici o șmecherie. Epa le făcea jocul. Îl propuneau din prostie. Acuma n-am ce mai pierde, Pruncu. Ar fi păcat să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
discret printr-un facelift care-i ridicase ușor linia farurilor. Nu ați fost, așadar, acolo să vedeți figura Înspăimântată a Annei când au apărut imaginile de arhivă cu Volkswagen T. Guevara, iar ea, până atunci atât de mândră În fața mașinetului plebeu, aidoma unui ou Fabergé silit să stea Într-un cofraj alături de banale produse galinacee, s-a ridicat În picioare și, tremurând, cu degetul ațintit În direcția ecranului, a spus: „E mașina mea!“ Pentru că, da!, liderul mișcării motorizate, denumit acum pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
schimb, lipsa regelui înseamnă dispariția valorilor pe care sprijină o națiune: autoritatea sacră a unei persoane, unitatea care ia naștere în jurul ei, și tradiția din care a apărut acea persoană. Orice monarhie cere, din partea regelui, harismă suprapersonală (divină), iar din partea plebei, fiorul demnității sacre, trăsături cu neputință de găsit în regimul republican. Cînd ajunge la republică, Fărcășanu este fără măsură. Nimic nu i se pare mai dăunător în privința degradării firii omenești decît republica. O societate fără monarh este un organism acefal
Rex sacrorum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6819_a_8144]
-
-i ofere o tribună", fiind avantajat și de calitățile lui înnăscute: „Dotat cu un intelect redutabil, von Braun avea și instinctele unuipopulist: știa exact cum să-și ajusteze mesajul în funcție de auditoriu și nu pregeta să împărtășească idei complexe unor simpli plebei. A fost ajutat de un număr de alți entuziaști ai spațiului care se pricepeau să se adreseze mulțimii, printre care Arthur C. Clarke, a cărui Explorare a spațiului din 1951 descria în termeni optimiști calea de urmat." Sunt amintiți și
Saltul uriaș spre nicăieri by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6129_a_7454]
-
în 1826, în plină și contradictorie Restaurație, cu o tot mai vie opoziție republicană. Fascinat de Napoleon, Julien Sorel e nevoit să-și ascundă sentimentele ca să-și poată realiza ambițiile. Inteligent, abil și capabil de perfectă disimulare, are orgoliul unui plebeu, care îi disprețuiește însă deopotrivă și pe bogați, și pe săraci. Râvnește la o glorie pentru care e gata de orice sacrificiu. Traduce totul în termeni militari: poartă bătălii, asediază, pune la cale tactici și strategii, învinge, biruiește, pe scurt
Recitindu-l pe Stendhal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4724_a_6049]
-
adversari care aparțineau deopotrivă unei elite. Această legătură de sânge intelectual a dispărut o dată cu atacul fățiș la adresa noțiunii înseși de elită, declanșat, cu un deceniu în urmă, de tineri care și-au făcut un titlu de onoare din a aparține plebei intelectuale. Șiau pierdut rațiunea de a fi, atât cordialitatea, cât și principiile fundamentale ale confruntării intelectuale. Îmi place totuși să cred că, în focul luptelor de ei înșiși purtate, anti-elitiștii n-au măsurat consecințele grave ale atitudinii lor și, nu
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
ai secolului. Rămas în străinătate pe la finele anilor ’70, el a dispărut, ca mulți alții, din orizontul nostru. Avea un aer extrem de british, adevărat lord-muzician, iar tonalitatea arcușului său trecea drept unică. Ne surâde astăzi șansa unui nou Radu Aldulescu, plebeu strălucit, opus prin toate detaliile (psihice, fizice și vestimentare) îndepărtatului său precursor muzician; el compune din cuvinte o muzică insuportabilă, mereu de mare forță” (p. 177). Cum Mihai Zamfir are în lucru o istorie (una scurtă, adică exigentă, din care
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
autorul volumului Noaptea Valahiei își desenează un semnificativ autoportret moral: "Eu nu sunt om de cafenea. Nici de restaurant..." "Eu sunt om de tavernă populară sau de ŤGrădinițať (o cunoscută bodegă a epocii, n.m.). Acolo mă veți găsi cu permanenții plebei, cu clienții, cu pictorii, cu poeții blestemați și cu sculptorii vânjos-rafinați." Unii adversari îl credeau evreu, alții, antisemit și el ripostează ferm, declinându-și originea etnică (regională) și profilul social: "Nu sunt antisemit. N-am fost niciodată, fiind oltean și
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
voi ține de cuvânt cu două, fiindcă prima, cea cu Ursei, a declanșat-o făr' de veste pe cealaltă, a lui Ionică, ambele tot despre prietenii mei dulăii. Dar ce diferență între ei! Ursei era aristocratul semeț și izolat, Ionică - plebeul cu suflet mare. Către mijlocul anilor '50, când eu aveam vreo 10-11 ani, mătușa mea Pata-Mata m-a luat cu ea în vizită la o amică a ei, tot cincuagenară și cu coc la ceafă, tot amabilă și singuratecă, tot
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
de Sînge. Spurcat, ce ofilește tot ce-atinge. Rar, rar de tot - oh, dare-ar Dumnezeu să deie! - Ajungem în Cîmpia Elizee, În care ne așteaptă Venus Calipige, Înveșmîntată doar cu piele-ai roz, meninge Pe care să ne-nscriem runele plebeie. Scriind, uităm ce-am vrut să spunem, adormim Înfășurați în Pielea-Univers... Apoi se naște Celălalt, în care Semnul îl căutăm cu-nfrigurare: Că nu murim de tot, cînd Elohim Cu mîna Sa, fruntea ne va fi șters. Cartoon ("Cunoști tu
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
în Forma care Ar trebui să-nceapă. Sus, pe scut, Nu stă Eroul lumilor visate, Ci un Cadavru, ce începe să miroase, Cu plete lungi, cărunte, vag slinoase, Pe care-l mai arată în Cetate Din simplu calcul: sufletele de plebei, Care trăiesc și vor să mai trăiască, Vor sta cuminți. Dintr-o preaomenească Teama de Purtătorii Semnelor, de semizei. Eu, însă, știu: homunculi și mașini decid acum acolo Unde cîndva era stăpîn singur Apollo.
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
Prim-ministru mai în vară într-un interviu, de asemenea televizat. Ne gândim deja cu spaimă ce procent de îmbolnăviri vor fi în prima parte a anului 2006... Că la scumpirile de după 1 ianuarie, rar cine va mai scăpa (dintre plebei) sănătos la cap, iar despre cei care vor reuși performanța, vom vedea reportaje tv cu inși adulmecând prin preajma containerelor. Amen! Doar așa, ca să-l contrazică pe Domnul Prim-ministru care a spus la un ,Jurnal" că românii trăiesc din ce în ce mai bine
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]