592 matches
-
partea I, nr. 48 din 27 februarie 1938 sînt publicate: a) Actul de constatare a voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938, purtînd dată de 26 februarie 1938, întocmit de Înaltă Comisiune pentru totalizarea rezultatului plebiscitului; ... b) Cuvântul Regelui Carol al II-lea asupra rezultatului plebiscitului; ... c) Raportul nr. 458 din 27 februarie 1938 al Consiliului de Miniștri către Rege, prin care Constituția este supusă sancționării regale; ... d) Constituția, sancționată prin Înaltul Decret Regal nr. 1045
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
a) Actul de constatare a voturilor date de poporul român asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938, purtînd dată de 26 februarie 1938, întocmit de Înaltă Comisiune pentru totalizarea rezultatului plebiscitului; ... b) Cuvântul Regelui Carol al II-lea asupra rezultatului plebiscitului; ... c) Raportul nr. 458 din 27 februarie 1938 al Consiliului de Miniștri către Rege, prin care Constituția este supusă sancționării regale; ... d) Constituția, sancționată prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
urma în acest scop. După terminarea acestei operațiuni și a aducerii rezultatului ei la cunoștința Regelui de către Președintele Consiliului de Miniștri, Constituția de față va fi promulgată și intră în vigoare. ACT DE CONSTATAREA VOTURILOR DATE DE POPORUL ROMÂN ASUPRA PLEBISCITULUI PROPUS LA 20 FEBRUARIE 1938 Noi subscrișii: Alexandru N. Gane, Prim Președintele Consiliului Legislativ, Nicolae Badescu-Rosiori, Consilier la Înaltă Curte de Casație, Eugeniu P. Banescu, Consilier la Înaltă Curte de Casație, Gheorghe Drimba, Consilier la Înaltă Curte de Casație, Corneliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
Casație, Corneliu Gheorghian, Consilier la Înaltă Curte de Casație, care prin Decretul MAJESTĂȚII SALE CAROL AL II-LEA REGELE ROMÂNIEI, cu Nr. 902 din 20 Februarie 1938, suntem numiți Înaltă Comisiune pentru a cerceta votul dat de Poporul Român asupra plebiscitului ce s-a propus de MAJESTATEA SĂ prin proclamațiunea de la 20 Februarie 1938, ne-am adunat la Ministerul Justiției în zilele de 25 și 26 Februarie 1938 și am cercetat listele de votare din întreaga țară și din numărul total
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
întreaga țară și din numărul total de 4.303.064 (patru milioane trei sute trei mii sasezeci și patru) al votanților am constatat că 4.297.581 (patru milioane două sute nouăzeci și șapte mii cinci sute optzeci și unu) au primit plebiscitul propus de MAJESTATEA SĂ și numai 5.483 (cinci mii patru sute optzeci și trei) au votat împotrivă. Acestea am găsit și le mărturisim Înaintea Natiunei. Făcut la București Sâmbătă 26 Februarie anul una mie nouă sute treizeci și opt. Promulgam această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
Au fost difi¬cultăți În Sicilia, unde majoritatea populației era analfabeta. Ele au fost depășite prin asigurarea a două buletine de vot separate, unul pentru "da", celălalt pentru "nu" și două urne separate marcate de asemenea cu "da" sau "nu". Plebiscitul punea o singură Întrebare "Italia una Vittorio Emmanuele?" adică "ar trebui să fie Italia unită sub Victor Emmanuel?" Nu era nici o mențiune despre alipirea la Piemont, Victor Emmanuel nu era identificat drept rege al Piemontului, iar cuvântul "Italia", care fusese
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
Garibaldi În timpul luptelor, a complicat pur și simplu Întrebarea, pentru că majoritatea sicilienilor nu Înțelegeau ce Înseamnă. Ca urmare a pregătirilor atente făcute de către Piemont, voturile favorabile au fost covârșitoare. În părțile răsăritene și centrale ale Statelor Papale, ocupate de Piemont, plebiscitele au fost ținute În noiembrie 1860 și, din nou, s-a Înregistrat un număr enorm de voturi În favoarea alipirii. În martie 1861 a fost proclamat Regatul Italiei, deși nu cuprindea chiar Întreaga peninsula; Patrimoniul Sf.Petru, zona din jurul Romei, rămâne
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
aus¬triecilor În fața prusacilor la Sadova. Soluționarea problemei române se lovește Însă de inflexibilitatea lui Napoleon al III-lea. Dar pe fondul frământărilor interne din Franța În anul 1870, trupele italiene pătrund În Romă pe 20 septembrie. Este organizat un plebiscit și majoritatea populației se pronunță pentru unirea cu Italia. Victor Emmanuel nu intră În Romă Înainte de votarea, pe 13 mai 1871, a "legii de garanții", care precizează statutul Sfanțului Scaun. Papă rămâne suveran și își păstrează proprietatea asupra Pala¬telor
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
ocuparea Romei. Trupele papale s-au opus imediat, dar orașul a fost bombardat de artileria guvernamentală și s-a făcut o breșă în zidurile cetății. Pe 20 septembrie, armata lui Victor Emmanuel a intrat în Romă. S-a ținut un plebiscit în în octombrie. Romă a votat în umanimitate pentru unirea cu restul Italiei și a devenit capitala țării. Îl Risorgimento se încheiase triumfator: regatul Italiei era deplin unit. Regele se adresa primei sesiuni a Parlamentului, care avea să se țină
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
cîștigase. Romă avea să fie capitala întregii Italii. În ziua de douăzeci, la răsăritul soarelui, artileria italiană a pornit focul. După mai puțin de cinci ore, steagul alb a fluturat pe domul Sfintului Petru. În octombrie a avut loc un plebiscit în toate statele papale. Au fost 132 681 de voturi în favoarea unirii cu Republică Ita¬liana și numai 1 505 împotriva. În primăvara anului 1871, par¬lamentul italian a acordat suveranitatea papei asupra unei lumi reduse, alcătuită din Vatican, Laterano
Victor Emanuel al II-lea al Italiei () [Corola-website/Science/314713_a_316042]
-
inimă pentru populația ucraineană din Galicia, dintre care mulți s-au amărât prin incorporarea lor într-un stat polonez. [7] În 1922, în urma războiului polono-sovietic și a războiului polono-lituaniană, Polonia, de asemenea, în mod oficial, anexat Centrală Lituania în urma unui plebiscit, care nu a fost niciodata recunoscută de către Lituania. Polonia renăscuta s-a confruntat cu o serie de provocări descurajatoare: pagubele de război extinse, o economie răvășita, o populație de o treime compus din minoritățile naționale, precaut, o economie în mare
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
public autentic și nu există surse obiective care să poată indica poziția reală a majorității poporului român sau a diferitelor pături sociale față de hotărârea de a intra în război. În toată perioada regimului antonescian s-au organizat două simulacre de plebiscit. Primul a avut loc între 2-5 martie 1941, după rebeliune și abrogarea „statului național-legionar” („Pentru aprobarea chipului cum Generalul Ion Antonescu a condus Țara de la 6 septembrie 1940”), la care a înregistrat pe țară 2.960.298 voturi „da” și
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
după rebeliune și abrogarea „statului național-legionar” („Pentru aprobarea chipului cum Generalul Ion Antonescu a condus Țara de la 6 septembrie 1940”), la care a înregistrat pe țară 2.960.298 voturi „da” și 2.996 voturi „nu”. Al doilea și utimul plebiscit a fost organizat după eliberarea Basarabiei, la 9-15 noiembrie 1941. Prin decretul-lege nr. 3052 din 5 noiembrie, „Națiunea Română este chemată în Adunarea Obștească Plebiscitară, Duminică, 9 noiembrie 1941, pentru a-și exprima aprobarea sau dezaprobarea asupra guvernării dezrobitoare a
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
economice și administrative. Exact după un an de la lovitura sa de stat și la 48 de ani de la încoronarea unchiului său Bonaparte este uns Napoleon al III-lea pe data de 2 decembrie 1852 ca împărat al francezilor, în urma unui plebiscit. Prins de obligațiile care decurgeau din angajamentul pentru "Théâtre français" și de frecventarea societății boeme, în care ajunsese să facă cunoștință cu jurnalistul Jules Janin, cel mai redutabil critic de teatru parizian și viitorul său adversar, Offenbach a prezentat de-
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
Țelurile aliaților s-au schimbat de-a lungul conflictului: nu numai că trebuiau să-l oprească pe Bonaparte, dar în Franța trebuia restaurată monarhia. Senatul francez (prin "sénatus-consulte") a proclamat Imperiul Francez pe 18 mai 1804, validat ulterior printr-un plebiscit. Napoleon s-a autoîncoronat împărat la Notre-Dame pe 2 decembrie. Napoleon a plănuit o invazie a Insulelor Britanice și a masat 180.000 de soldați la Boulogne. Pentru a reuși în tentativa sa de invazie, el avea nevoie să câștige
Războaiele Napoleoniene () [Corola-website/Science/304489_a_305818]
-
un armistițiul la Trier. În conformitate cu termenii armistițiului și mai târziu Tratatul de la Versailles. Polonia a inclus aproape toată Polonia Mare. Conflictul polono-cehoslovac a a început la 23 ianuarie 1919, cu atacul asupra Sileziei. Inițial în Cieszyn Silezia a fost planificat plebiscit, dar în cele din urmă la 28 iulie 1920 litigiul s-a soluționat prin arbitrajul aliaților (Conferința Ambasadorilor). Polonia a primit 44% din teritoriu (1002 km² - 139.600 locuitori) și Cehoslovacia 1280 km², cu 295.200 locuitori. inclusiv 150.000
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
reușit să învingă categoric armata napolitană de aproximativ 25.000 de soldați. Doar sosirea armatei piemonteze care traversase teritoriile papale Marche și Umbria, a obligat ultima forță a Bourbonilor să se cantoneze în Gaeta. După câteva zile (21 octombrie) un plebiscit a confirmat anexarea Regatului celor Două Sicilii la Regatul Sardiniei cu o majoritate covârșitoare (deși un asemeneea referendum ar avea minimă semnificație astăzi, votul nefiind secret și fiind permis chiar și soldaților piemontezi). Sfârșitul expediției este considerat a fi celebra
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
știa. Vestea a ajuns împreună cu ordinul de evacuare. Guvernul peruan vânduse întreg satul companiei Manhattan Minerals Corporation. Acum veți fi cu toții milionari, li s-a spus. Dar nimeni nu s-a supus. Pe 3 iunie 2002 s-a aflat rezultatul plebiscitului: locuitorii din Tambogrande au hotărât să continue să trăiască din avocado, mango, lămâi și alte fructe ale pământului pe care, cu sudoarea frunții, îl cuceriseră deșertului. Oamenii știu prea bine că aurul blesteamă toate locurile în care este descoperit: lasă
3 IUNIE. RĂZBUNAREA LUI ATAHUALPA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295889_a_297218]
-
exil în 1917; fratele său, Alexandru a fost instalat ca rege de către prim-ministru Eleftherios Venizelos, un republican mărturisit. Când Alexandru I a murit în urma unei infecții de la o mușcătură de maimuță în 1920, Venezelos a fost demis iar un plebiscit l-a readus pe Constantin pe tron. Prințul George a fost colonel și mai târziu general maior în războiul împotriva Turciei. S-a căsătorit la 27 februarie 1921 la București cu Principesa Elisabeta a României, fiica cea mare a regelui
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
între anii 1924 și 1935 au existat 23 schimbări de guvern, o dictatură și 13 lovituri de stat. Generalul Georgios Kondylis, un fost venizelist, a răsturnat guvernul în octombrie 1935 și s-a numit prim-ministru. Apoi a arnajat un plebiscit, atât pentru a aproba guvernul său cât și pentru a pune capăt republicii. La 3 noiembrie 1935, peste 95% din voturi au sprijinit restaurarea monarhiei. George s-a întors în Grecia la 23 noiembrie. Aproape imediat, el și Kondylis au
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
în 1965 el a fugit de la Uniunea de Centru și a participat la un nou guvern făcându-i pe plac lui Constantin al-II-lea, care tocmai acceptase demisia lui George Papandreaou , după un dezacord grav între Rege și prim-ministru. Toate plebiscitele efectuate în Grecia între anii 1920 - 1974 au avut de a face cu forma de guvernare, și anume menținerea/restabilirea sau abolirea monarhiei. Ultimul plebiscit din 1974 este considerat final și concludent cu privire la problema șefului de stat și alegerea modelului
Alegeri în Grecia () [Corola-website/Science/319587_a_320916]
-
acceptase demisia lui George Papandreaou , după un dezacord grav între Rege și prim-ministru. Toate plebiscitele efectuate în Grecia între anii 1920 - 1974 au avut de a face cu forma de guvernare, și anume menținerea/restabilirea sau abolirea monarhiei. Ultimul plebiscit din 1974 este considerat final și concludent cu privire la problema șefului de stat și alegerea modelului constituțional al republicii parlamentare, deoarece marea majoritate favoriza abolirea monarhiei și modul liber și corect în care plebiscitul sa se efectueze: "Actuala" Constituție asigură două
Alegeri în Grecia () [Corola-website/Science/319587_a_320916]
-
anume menținerea/restabilirea sau abolirea monarhiei. Ultimul plebiscit din 1974 este considerat final și concludent cu privire la problema șefului de stat și alegerea modelului constituțional al republicii parlamentare, deoarece marea majoritate favoriza abolirea monarhiei și modul liber și corect în care plebiscitul sa se efectueze: "Actuala" Constituție asigură două tipuri de referendumuri: Cu toate acestea, aceste dispoziții constituționale nu au fost încă adoptate în drept și, prin urmare, nu există nici o procedură pentru un referendum care va avea loc.
Alegeri în Grecia () [Corola-website/Science/319587_a_320916]
-
naționale daneze. După aceste evenimente, Danemarca a urmat o politică de neutralitate în Europa. După înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, puterile de la Versailles au oferit Danemarcei retrocedarea regiunii Schleswig-Holstein. De teama iredentismului german, Danemarca a refuzat preluarea regiunii fără plebiscit, acesta fiind organizat în cele două provincii la 10 februarie și, respectiv, la 14 martie. La 10 iulie 1920, după plebiscit și după contrasemnarea de către rege (9 iulie) a actului de reunire, Schleswigul de Nord (Sønderjylland) a revenit în granițele
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
puterile de la Versailles au oferit Danemarcei retrocedarea regiunii Schleswig-Holstein. De teama iredentismului german, Danemarca a refuzat preluarea regiunii fără plebiscit, acesta fiind organizat în cele două provincii la 10 februarie și, respectiv, la 14 martie. La 10 iulie 1920, după plebiscit și după contrasemnarea de către rege (9 iulie) a actului de reunire, Schleswigul de Nord (Sønderjylland) a revenit în granițele Danemarcei, adăugând țării 163.600 de locuitori și o suprafață de 3.984 km². Ziua reunirii (Genforeningsdag) se sărbătorește în fiecare
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]