592 matches
-
a numit noi prefecți, din rândul militarilor. La 20 februarie a fost publicat textul noii Constituții, potrivit căreia, regele, desemnat drept "cap al statului" participa efectiv la guvernare. Era legiferat astfel, "principiul monarhiei active". După ce a fost votată, printr-un plebiscit, caracterizat de Radu Rosetti, drept "o vastă farsă"877, Constituția a fost promulgată, în ziua de 27 februarie. Se instaura astfel un regim politic caracterizat de "un pluralism politic limitat, [...] fără o ideologie închegată și bine definită, [...] fără o mobilizare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice reiese din acțiunile sale contradictorii. Astfel, în februarie 1938, el a trimis o scrisoare-circulară foștilor președinți ai organizațiilor georgiste, arătându-le că se gândea la o regrupare a foștilor săi amici politici. Totodată, le cerea ca la "parodia de plebiscit de la 24 februarie, toți acei care înțeleg să-l urmeze, să se abțină de a participa"881. Deși declarase că era împotriva noii Constituții, "ca politician", deși recomandase prietenilor săi politici să se abțină de la votarea ei, Gheorghe Brătianu a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
începuseră a i se asocia și comunele rurale. "Au fost opoziții între această mișcare federală și Adunarea Constituantă: Adunarea era burgheză, iar mișcarea federală era mai democratică. Federațiile locale au adoptat o poziție anticenzitară în vederea alegerilor. Dacă Federația a supus plebiscitului Constituția, ea insista pe de altă parte asupra importanței constituirii municipalităților"3. Legea municipală din 14 decembrie 1789 legaliza creațiile municipale spontane ale verii și le înzestra cu un cadru legal unic. Șapte luni mai târziu, sărbătorirea Federației poate fi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Constituția lui Carol al II- lea a fost opera juristului Istrate Micescu; a fost supusă unui plebiscit în care votul s- a făcut prin declarație verbală consemnată pe liste separate cu cei ce votau pentru și cei ce votau contra. 14) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite s-au pronunțat pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, n-au influențat decizia reprezentanților puterilor garante, Întruniți la Paris cu scopul de a analiza
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
că Ungaria îi aparține? Relativ la suporterii englezi sau americani ai pretențiilor revizioniste ale ungurilor, Iorga îi amintea interlocutorului său că aceștia știau la fel de multe lucruri despre Transilvania ca și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și despre Groenlanda sau Țara de Foc. Cît privește propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga întreba: cine ar urma să-l prezideze? și (dat fiind că broșura destinată lui Kornis a fost scrisă de Iorga în 1940), el întreba dacă asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sunt atât de nefavorabile. Așa de exemplu, pentru a spori măcar artificial numărul ungurilor din Ardeal, conducătorii de la Budapesta caută să-i apropie pe Evrei, probabil pentru ca la un moment dat aceștia să se declare Unguri și la un eventual plebiscit să opteze pentru Ungaria. Prețul acestui concurs scontat de Ungaria revizionistă, este plătit prin o serie de concesiuni făcute Evreimei și printr'un tratament de favoare nemaiîntâlnit astăzi în nici un stat european. Pentru ilustrarea acestui tratament, dăm alăturat în fotocopie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
5.XI a.c. abia sosisem de la convocarea din ziua de 4.XI.1941, de la Ministerul Afacerilor Interne. La Prefectură erau adunați toți pretorii din județ și Președintele Tribunalului, convocați din timp de subprefect pentru luarea tuturor măsurilor de organizare a Plebiscitului, care trebuia să înceapă în ziua de 9.XI.1941. Tot atunci sosise la Prefectură Dl. Lt. Col. Petrescu și Maior Tarnavschi 676 de la M.C.Gl. împreună cu Colonel Mânecuță Inspectorul Jandarmeriei Provinciei 677 și Inspectorul Marin Florescu de la B.N.R.678, cu câțiva
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dorohoi și îmi cere să convoc imediat o conferință a șefilor autorităților interesate în această operațiune. Am rămas foarte surprins că această delicată și complexă operațiune se face concomitent cu organizarea și desfășurarea unei alte operațiuni foarte importante, aceia a plebiscitului, mai ales că ordinul de convocare purta data de 28 Octombrie și prin urmare operațiunea fusese proiectată mult mai înainte. Le-am arătat că până la amiază trebuie neapărat să-mi țin conferința pregătitoare a plebiscitului, pentru organizarea căruia nu mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
operațiuni foarte importante, aceia a plebiscitului, mai ales că ordinul de convocare purta data de 28 Octombrie și prin urmare operațiunea fusese proiectată mult mai înainte. Le-am arătat că până la amiază trebuie neapărat să-mi țin conferința pregătitoare a plebiscitului, pentru organizarea căruia nu mai rămâneau decât zilele de 6 și 7, căci în ziua de 8 trebuia ca totul să fie gata și organele de execuție la posturi. Am cerut ca, conferința și pregătirea evacuării să se țină după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
parte. Domniile lor, foarte afectați și grăbiți, mi-au obiectat că ...nu mă privește până întru atât, că ...Domniile lor au ordine speciale pentru această operațiune de care răspund, iar eu voi hotărî numai în ultimă instanță. Cum conferința pentru plebiscit nu se putea amâna deoarece după amiază pretorii trebuiau să plece la plășile respective unde îi așteptau primarii, am lăsat să se țină acea conferință fără mine, cu rezerva de a executa evacuarea conform ordinului scris ce primisem și după
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
plășile respective unde îi așteptau primarii, am lăsat să se țină acea conferință fără mine, cu rezerva de a executa evacuarea conform ordinului scris ce primisem și după care eram singurul răspunzător. Deși aveam pe umeri greaua răspundere a execuției plebiscitului de care ne despărțeau numai trei zile de timp rău și drumuri oribile, imediat ce am schițat organizarea acestei operațiuni, am trecut imediat la cealaltă, evacuarea cu atâtea răspunderi, dat fiind mai ales graba cu care trebuia să se facă deoarece
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
121-122 136Pe 14 august 1941, Churchill și Roosevelt au organizat o conferință de presă după întîlnirea de la Atlanticul de Nord și declarația este îndeobște numită Charta Atlanticului. Aceasta conține opt puncte importante, privind: susținerea de către ambele țări a principiilor autodeterminării, plebiscitele pentru modificări teritoriale, libertatea comerțului, prosperitatea economică, libertatea navigației și dezarmarea mondială și anticiparea, de către ambele țări, a distrugerii nazismului. Joseph Harrington, Masters of War, Makers of Peace, Copley Publishing Group, Littleton, MA, 1987, p. 151. Sovieticii au acceptat Charta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
patrie este singur patriotism omenesc sau moral" (Aaron, 1843, p. 4). Ceea ce este realmente surprinzător la această concepție asupra patriotismului rezidă în încorporarea unor elemente specifice "naționalismului civic" asociat modelului francez sintetizat de Ernest Renan în caracterizarea națiunii drept un "plebiscit cotidian". Spre deosebire de modelul german, articulat de Johann Gottfried Herder în jurul unor daturi inexorabile individului care se i se impun acestuia din afară (descendența etnică, apartenența lingvistică și culturală), versiunea franceză, renaniană, a naționalității este bazată pe alegerea și consimțământul indivizilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât eronat indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca de pildă: concepția voluntaristă a națiunii ca "plebiscit zilnic" (Renan, 1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]