592 matches
-
greci care doreau apropierea de Marea Britanie s-au raliat în jurul Prințului Alfred, Duce de Edinburgh (tatăl reginei Maria a României), al doilea fiu al reginei Victoria. Regina Victoria a respins categoric ideea însă grecii au insistat și au organizat un plebiscit în urma căruia Prințul Alfred a obținut peste 95% din cele 240.000 de voturi exprimate. Au fost 93 de voturi pentru republică și 6 pentru un rege grec. Regele Otto a primit un vot. În cele din urmă, grecii și-
George I al Greciei () [Corola-website/Science/315454_a_316783]
-
în aplicare un plan de control al industriei germane cu scopul de a preveni posibilitatea reînarmării Germaniei. Saar devine protectorat francez. În 1954 guvernul francez și cel al Germaniei de Vest ajung la un acord privind statutul teritoriului. În urma unui plebiscit majoritatea populației se pronunță pentru alipirea la Germania, lucru ce se petrece la 1 ianuarie 1957, când Saarland devine land german. Aceasta a fost ultima schimbare de frontieră din Europa până la căderea comunismului și a fost cunoscută ca „Mica Reunificare
Saarland () [Corola-website/Science/297275_a_298604]
-
înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă "Adunarea Legiuitoare" (lovitura de stat de la 2 mai 1864). În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituție și o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864) legea rurală concepută de Kogălniceanu. În timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil și Codul penal de inspirație
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
2 mai 1864 când deputații au fost evacuați din sală de un detașament militar și Adunarea Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
nu a acceptat coroana. Provizoratul locotenenței domnești a luat sfârșit abia după ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat să devină principe al României, la 10 mai 1866. Proclamarea domnitorului Carol I și aprobarea Consituției din 1866 s-au făcut printr-un plebiscit cu rezultate asemănătoare (peste 99% voturi pentru) cu cel din mai 1864. Această abdicare silită putea avea consecințe grave pentru România, pentru că: Restul vieții sale și-a petrecut-o în exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena și Wiesbaden. A
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
fie exprimată în text și încrederea în sprijinul tinerei democrații rusești precum și în viitorul acesteia de a conduce la formarea unui stat protector al popoarelor oprimate din Monarhia Austro-Ungară. Documentul s-a opus ideii de organizare a unei consultări prin plebiscit organizat în teritoriile autro-ungare, deoarece acesta ar fi fost viciat datorită deținerii de către națiunile dominante a întregii puteri. În privința declarațiilor de loialitate față de autoritățile de la Viena și Budapesta - stoarse de guvernul ungar sau cele exprimate de unii renegați, voluntrii și-
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
Kocharyan au avut loc în septembrie 2004, la Astana, Kazahstan, în cadrul întâlnirii șefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Potrivit surselor, una dintre sugestii a fost retragerea forțelor armene din teritoriile azere adiacente provinciei Nagorno-Karabah, precum și desfășurarea unor referendumuri (plebiscite) în Nagorno-Karabah și în Azerbaidjan cu privire la viitorul statut al regiunii. În perioada 10-11 februarie 2006 Kocharyan și Aliyev s-a întâlnit la Rambouillet, Franța, pentru a discuta principiile fundamentale de soluționare a conflictului, inclusiv retragerea trupelor, formarea unor trupe internaționale
Robert Kocharyan () [Corola-website/Science/336061_a_337390]
-
precum Stanisław Bułak-Bałachowicz ori Vadim Iakovlev. Succesele militare din toamna anului 1920 i-a permis Poloniei să ocupe Vilniusul și regiunea înconjurătoare, unde a creat un Comisiei de Conducere al Lituaniei Centrale ("Komisja Rządząca Litwy Środkowej"). A fost organizat un plebiscit, iar Seimul din Vilnius a votat pe 20 februarie 1922 pentru alipirea la Polonia. Aceasta a dus la înrăutățirea relațiilor polono-lituaniene pentru deceniile care aveau să vină. Pe de altă parte, pierderea Vilniusului se poate spune că a salvat existența
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
Gdańsk (care a fost transformat în Orașul Liber Danzig sub controlul Germaniei și Poloniei, sub supravegherea Ligii Națiunilor. Polonia Mare a fost unită cu Polonia după revolta velicopolonă, în 1919. Părțile Sileziei și orașul Katowice s-au alăturat în urma unui plebiscit și a trei revolte în 1921. În cele din urmă, teritoriul estic ce cuprindea orașele cu Liov, Brest, Hrodna și Vilnius a fost adăugat Poloniei conform tratatului de la Riga din 18 martie 1921. Silezia poloneză a avut statutul de regiune
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
în ) era "lex rogata" („lege propusă”). "Lex rogata" era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui consul, pretor sau tribun; supusă, inițial, aprobării Senatului ("auctoritas patrum"), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă. Plebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei "auctoritas", au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. ("lex Hortensia"). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
fratelui său, Paul. Paul refuză coroana atâta timp cât tatăl său Constantin trăiește. La 17 noiembrie regina Olga este numită regentă. Regina va fi regentă până la 19 decembrie cînd fiul ei Constantin se întoarce pe tron pentru a doua oară, în urma unui plebiscit. Moare în Franța și este înmormântată în Italia (unde familia regală greacă trăia în exil) însă la 17 noiembrie 1936 este adusă la Palatul Tatoi.
Olga Constantinovna a Rusiei () [Corola-website/Science/316521_a_317850]
-
exclavă germană, create ca urmare a Tratatului de la Versailles, când părți ale Prusiei Apusene și Provincia Posen au fost cedate Poloniei pentru crearea așa numitelor coridorul polonez și orașul liber Danzig. În părțile răsăritene ale Prusiei Apusene trebuia ținut un plebiscit, la fel și în părțile sudice ale Prusiei Răsăritene. În 1920 locuitorii au fost chemați la vot pentru ca să decidă dacă aceste regiuni să facă parte din Polonia sau să rămână în Germania. 96,7 % din populație a votat pentru rămânerea
Prusia Răsăriteană () [Corola-website/Science/299654_a_300983]
-
vedere oficial suveranitatea asupra ei. Tratatul prevedea ca în Smirna să funcționeze un parlament local. Locuitorii regiunii puteau să ceară în următorii cinci ani prin intermediul reprezentanților aleși unirea cu Regatul Greciei. Liga Națiunilor trebuia să organizeze în acest caz un plebiscit prin care să se decidă unirea sau rămânerea sub suzeranitatea sultanului. Tratatul nu a fost ratificat niciodată de Imperiul Otoman sau de Grecia. Armata elenă a înaintat mult spre estul Anatoliei în octombrie 1920, această acțiune având binecuvântarea premierului britanic
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
guvern format sub conducerea lui Dimitrios Gounaris a anunțat organizarea unui referendum cu privire la reîntoarcerea pe tronul țării a regelui Constantin. Aliații, care nu uitaseră preferința pentru neutralitate a regelui Constantin, au amenințat Grecia cu oprirea tuturor ajutoarelor financiare și militare. Plebiscitul de o lună mai târziu avea să dea câștig de cauză celor care doreau reîntoarcerea pe tronul țării a regelui Constantin. La scurtă vreme după revenirea în țară, regele a înlocuit numeroși dintre ofițerii care participaseră la lupte și a
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
unul dintre discursurile lui Hitler în Reichstag, succesorul lui Dollfuss, Kurt Schuschnigg, a declarat că el nu poate fi obligat la mai mult decât fusese obligat până în acel moment. În ciuda presiunilor făcute de la Berlin, cancelarul a ales să organizeze un plebiscit, prin care spera să fie confirmată dorința de independență a austriecilor. Cu doar câteva zile inaintea votului, naziștii austrieci au organizat o lovitură de stat încununată cu succes. Preluarea puterii de către naziștii locali a permis Germaniei să-și trimită trupele
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
ajunsese în 1858 la un acord secret cu Napoleon al III-lea, care prevedea, în schimbul sprijinului contra Austriei, renunțarea din partea italienilor la Nișă și Savoia. Garibaldi,care se împotrivea acestor concesii, l-a convins pe Oliphant să colaboreze la sabotarea plebiscitului prin care autoritățile imperiale franceze voiau să legitimeze anexarea Nișei. Oliphant a dedicat acestui plebiscit un pamflet intitulat "Universal Suffrage and Napoleon the Third" („Sufragiul universal și Napoleon al treilea”)(1860). Până la urmă expediția lui Garibaldi în Sicilia a făcut
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
sprijinului contra Austriei, renunțarea din partea italienilor la Nișă și Savoia. Garibaldi,care se împotrivea acestor concesii, l-a convins pe Oliphant să colaboreze la sabotarea plebiscitului prin care autoritățile imperiale franceze voiau să legitimeze anexarea Nișei. Oliphant a dedicat acestui plebiscit un pamflet intitulat "Universal Suffrage and Napoleon the Third" („Sufragiul universal și Napoleon al treilea”)(1860). Până la urmă expediția lui Garibaldi în Sicilia a făcut ca acest plan conspirativ să fie lăsat baltă. În iunie 1861, după o călătorie în
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
publice vor fi luate imediat ca să se taie iarba sub picioare curentului ce împinge lumea spre Garda de Fier.” Textul noii constituții a fost aprobat de către Consiliul de Miniștri la 20 februarie 1938. Pe 24 februarie a fost supus unui plebiscit: la vot s-au prezentat un număr de 4.303.064 de cetățeni, din care 4.297.221 au votat pentru și 5.843 (0,13%) s-au opus. Astfel noua constituție a fost promulgată la 27 februarie 1938. Fiindcă
Constituția României din 1938 () [Corola-website/Science/306177_a_307506]
-
instituie reprezentarea proporțională și se acordă drept de vor tuturor femeilor, indiferent de statutul acestora. În urma înfrângerii Germaniei, Danemarcei i s-a oferit de către puterile de la Versailles retrocedarea provinciilor Schleswig-Holstein. Danemarca a refuzat Holstein și a insistat asupra organizării unui plebiscit în ceea ce privește returnarea provinciei Schleswig. În 1920, în urma plebiscitului, Schleswigul de nord a reintrat în componența Danemarcei (75% din voturi pentru reunirea cu Danemarca, 25% pentru rămânerea în cadrul Germaniei). În Schleswigul central situația a fost exact invers, 80% pentru Germania și
Christian al X-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/315456_a_316785]
-
vor tuturor femeilor, indiferent de statutul acestora. În urma înfrângerii Germaniei, Danemarcei i s-a oferit de către puterile de la Versailles retrocedarea provinciilor Schleswig-Holstein. Danemarca a refuzat Holstein și a insistat asupra organizării unui plebiscit în ceea ce privește returnarea provinciei Schleswig. În 1920, în urma plebiscitului, Schleswigul de nord a reintrat în componența Danemarcei (75% din voturi pentru reunirea cu Danemarca, 25% pentru rămânerea în cadrul Germaniei). În Schleswigul central situația a fost exact invers, 80% pentru Germania și 20% pentru Danemarca. Mulți naționaliști danezi au simțit
Christian al X-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/315456_a_316785]
-
25% pentru rămânerea în cadrul Germaniei). În Schleswigul central situația a fost exact invers, 80% pentru Germania și 20% pentru Danemarca. Mulți naționaliști danezi au simțit că măcar orașul Flensburg situat în Schleswigul central ar fi trebuit retrocedat Danemarcei, în ciuda rezultatului plebiscitului, motivând importanta majoritate daneză din oraș și dorința generală de a slăbi Germania pentru o lungă perioadă de timp. În acord cu aceste sentimente, Christian a ordonat prim-ministrului Zahle să includă Flensburg în procesul de reunificare. Zahle a refuzat
Christian al X-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/315456_a_316785]
-
Palatul Salerno (în ) este un palat din centrul orașului Napoli, situat pe partea stângă a Piaței Plebiscitului. A fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea după un proiect al arhitectului Francesco Sicuro. Palatul este rezultatul unei transformări arhitecturale a unei foste mănăstiri situate în apropierea "Palatului Regal" și era destinată să-i adăpostească pe cadeții regali
Palatul Salerno din Napoli () [Corola-website/Science/333332_a_334661]
-
Pia, Bersaglieri au intrat în Roma și au mărșăluit pe Via Pia, care ulterior a fost redenumită Via XX Settembre. Au murit 49 soldați italieni și 19 soldați papali. Roma și Latiumul au fost anexate la Regatul Italiei după un plebiscit a avut loc la 2 octombrie. Rezultatele acestui plebiscit au fost acceptate prin decretul din 9 octombrie. Inițial, guvernul italian s-a oferit să lase Papei orașul Leonin, dar Papa a respins oferta deoarece acceptarea ar fi fost o aprobare
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
pe Via Pia, care ulterior a fost redenumită Via XX Settembre. Au murit 49 soldați italieni și 19 soldați papali. Roma și Latiumul au fost anexate la Regatul Italiei după un plebiscit a avut loc la 2 octombrie. Rezultatele acestui plebiscit au fost acceptate prin decretul din 9 octombrie. Inițial, guvernul italian s-a oferit să lase Papei orașul Leonin, dar Papa a respins oferta deoarece acceptarea ar fi fost o aprobare implicită de legitimitatea statului regatului italian asupra fostul său
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
au fost dați în judecată și condamnați la pedepse cu închisoarea pentru delicte penale. În anul 2010 a început și procesul fostului prim-ministru Haarde. Jóhanna Sigurðardóttir a tins să plătească Marii Britanii datoriile băncilor islandeze față de cetățenii acesteia, dar două plebiscite populare în Islanda au respins aceasta, sprijinind linia susținută de la începutul crizei de către președintele Grimsson. Situația economică a început să se redreseze în cursul anilor 2011-2012. Numeroși locuitori au renunțat la ocupațiile din domeniul investițiilor și finanțelor și au revenit
Jóhanna Sigurðardóttir () [Corola-website/Science/314815_a_316144]