109 matches
-
altă parte, că Bunavestire de N. Breban pătrundea în lotul primelor zece romane românești din toate timpurile, potrivit rezultatelor unei faimoase anchete inițiate de revista ,Observator cultural". Oricât de relative, de ,neserioase" ar fi asemenea clasamente și ierarhizări, stabilite prin plebiscitare, ele spun totuși ceva despre cota de receptare a unui scriitor, despre locul pe care îl ocupă, la un moment dat, în percepția publică. în prezent constatăm, în ce-l privește pe Breban, o diminuare considerabilă a cotei de receptare
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate a delirului revoluționar, denunțată încă de către filosofii francezi legitimiști, Joseph de
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
nu crede în predestinări genetice sau în providențe divine, doar într-o evoluție de inspirație darwiniană potrivit căreia sensul schimbării e cu atît mai bun cu cît e alimentat de o diversitate umană mai mare. Progresul are sens dacă baza plebiscitară e largă, important fiind să afli schema mentală de care ascultă plebea. Cînd peste plebe se suprapune o ierarhie inspirată de o viziune metafizică, ierarhia trebuie divulgată, fiindcă este sursa unor inegalități, la fel cum viziunea este izvorul unor relații
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
de Consiliu pentru Ungaria 10. Concluzii Indiferent de rezultatul referendumului din iunie 2016 din Marea Britanie este cert că evenimentul politic britanic pune în evidență slăbiciunile reale ale Uniunii Europene. Mai mult, Uniunea iese cu certitudine și mai slăbită din procesul plebiscitar britanic, întrucât acesta a deschis o cutie a Pandorei care este greu de estimat când se va închide. Cu certitudine, concesiile obținute de Marea Britanie vor încuraja și alte state să solicite, în cel mai bun caz, derogări și diluări ale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de Marea Britanie vor încuraja și alte state să solicite, în cel mai bun caz, derogări și diluări ale obligațiilor ce derivă din prevederile legislației Uniunii Europene. Nu este exclus, așa cum o indică intențiile unora din guvernele statelor membre, că procesul plebiscitar din Marea Britanie să genereze prin mimetism și alte consultări de tip referendum și un efect de spill-over inversat, de reversibilitate a procesului de integrare europeană. Note 1 Termen din jargonul de la Bruxelles care desemnează ieșirea Mării Britanii din Uniunea Europeană 2
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a luat hotărârea că, Ziua Națională a României să fie 1 decembrie. După cum se știe, la 1 Decembrie 1918 a avut loc la Albă Iulia, Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungureasca. După consultarea rezultatelor Actului Plebiscitar s-a luat hotărârea de Unire cu Patria Mama. În fața celor 100.000 de participanți, episcopul Iuliu Hossu a dat citire Declarației de la Albă Iulia, după care, a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii. Fruntașul Vasile Goldiș a citit Rezoluția Unirii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de trăsături specifice: armata română nu a fost prezentă la Alba Iulia;/ ... / solidaritatea națională a funcționat la cel mai înalt nivel; alegerea celor 1.228 de delegați printr-o procedură democratică;/ ... / actul istoric de la 1 Decembrie a avut un caracter plebiscitar; prevederile Rezoluției de unire demonstrează maturitatea și europenismul elitei politice românești, care a hotărât Unirea cu România, cu gândul unei conviețuiri pașnice cu minoritățile, care până în clipa Unirii aparținuseră, prin etnie, opresorului de la Viena sau Budapesta” . (1) Desăvârșirea unității național-statale
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
copiilor și nepoților noștri, în statul natural și istoric al străbunilor lor. În felul acesta, căzând exact pe subiect și tocmai de aceea, trebuie să arătăm și să făptuim delegitimarea zdrobitoare a impostorului puterii prezidențiale, prin calea legală a votului plebiscitar, din 29 iulie curent, data strict memorabilă pentru romanii adevărați și conștienți. Votul din această dată vă fi un act de conștiință angajată și lucidă, de responsabilitate vibrantă, mai ales pentru tineretul României care vrea să-și construiască viitorul în
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
care-l consideră „o mare prostie”) și pe sprijinitorii lui interesați, de sub faldurile unor structuri de justiție, servicii secrete interne și grupuri de interese euro-atlantice, să reacționeze paranoic și concertat, în dauna voinței populației majoritare care a exprimat, prin vot plebiscitar, renunțarea la „tipul de putere Băsescu” elitist, mafiot, alienant, distrugător de stat național, de suveranitatea identitară și de Democrație principială! DEOUMANISMUL este, în lumea rumânească, un vector ideologic purtător de nebănuite inducții energetice, unul care configurează prin doctrina sa (de
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
fost marginalizată, agresată mai tare decât în epoca ei de afirmare. Ceea ce-a urmat a fost o adâncire a golului pe care zadarnic au încercat și încearcă partidele să-l umple. El nu poate fi umplut de oricâte valuri plebiscitare, de popularități electorale. Acestea nu pot umple golul căci golul este încă mai adânc, abisal, în sufletele celor aleși de viiturile plebiscitelor. Pentru umplerea acestui gol este necesară opera de profundă schimbare morală a celor care se primenesc la guvernarea
Neamul românesc nu doarme! () [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
face reali în lipsa unor dovezi materiale. Speranța că am putea trăi veșnic este în sine irelevantă și indiferentă universului material. Analog, visul nobil al unei lumi degrevate de suferință, sărăcie, boală și moarte, nu poate fi singur pretextul unui decret plebiscitar, sau poate, cu enormul cost al amăgirii de sine și a suferinței subsecvente. Să zicem că nu ai făcut economie la școală, ceea ce e probabil adevărat pentru majoritatea noastră covârșitoare. Cum ai putea aborda ipoteza venitului universal? Ai putea de
Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat 6.000 de euro fără să faceți nimic? () [Corola-blog/BlogPost/338159_a_339488]
-
românilor din anul 1918, este și consacrarea unui capitol distinct (Cap. VIII), intitulat: „Diplomația României la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920). Tratatul de la Trianon”. Atunci, marile puteri occidentale au recunoscut, pe cale diplomatică, legitimitatea Marii Uniri a românilor, Hotărârile istorice, plebiscitare, de la Alba Iulia, Cernăuți și Chișinău. Cele mai multe lucrări cunoscute de noi se opresc la anii 1918-1920, când este vorba de Unirea Ardealului cu România. Meritul excepțional al Profesorului Ioan Bojan este acela că a îmbogățit lucrarea sa cu încă cinci
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
situație. Se mai invocă și „argumente” cum ar fi faptul că elevii nu sunt consultați În legătură cu includerea secvențelor liturgice În ceremonia de deschidere sau că se „blochează” procesul de Învățământ pentru o zi. Creionarea unor astfel de acțiuni scapă exercițiului plebiscitar, nu se supune la vot, ci ține de exercițiul autonom al conducerii unei școli. Ce-ar fi dacă și conținuturile predate ar trebui supuse votului maselor de elevi (sau de părinți)? În legătură cu „deturnarea” liturgică a primei zile de școală (sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și autolimitative. E nevoie permanent de un corectiv extern, independent, care Îmbie la o Întărire a responsabilității În conducere. Biserica nu este doar o treabă a clericilor, după cum aceasta nu trebuie să țină de discreția laicilor sau de proceduri pur plebiscitare (autoritatea clericală sinodală nu poate fi Înlocuită, ci ajutată). În altă ordine de idei, chemările Bisericii câștigă În autoritate, vocea laicului devenind mai credibilă În ochii unora, cel puțin În unele medii. În plus, laicatul nu se confundă cu societatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este/nu este - o națiune este dezvoltată ori nu, este democratică ori nu. Pot fi modelate în mod calitativ - dezvoltarea se diferențiază în funcție de ramura economiei care domină: a industriei, agriculturii, sau a sectorului de servicii; democrațiile pot fi împărțite în plebiscitare, reprezentative și participatorii. Variabilele pot fi modelate ca fiind de tip continuu și cantitativ - dezvoltarea poate fi măsurată prin venitul pe cap de locuitor (G.D.P. per capita); democrația poate fi exprimată prin numărul de votanți ca parte a populației totale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
atitudinea curajoasă de a susține caracterul românesc al acestor teritorii, ridicându-se astfel împotriva ocupantului. Le-am reaminti aceasta unor istorici sau pretinși istorici, care privesc cu prea mult ușurință la atacurile aduse Marii Uniri, caracterului său istoric legitim, caracterului plebiscitar al hotărârilor adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Începând cu anii 60, tot mai mulți istorici din România au depășit - în condițiile relativei liberalizări - poziția dogmatică, întorcându-se la opera marilor înaintași, aducând noi argumente, nuanțând unele chestiuni, bazându
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Basarabiei cu România trebuie corelate cu cele de ratificare de către Rege și guvern, de Parlamentul ales prin prima aplicare a votului universal și care cuprindea deputați și senatori din toate provinciile reunite în anul 1918; se întărește astfel caracterul plebiscitar al hotărârilor adoptate în 1918-1919, pus atât de des sub semnul întrebării, din necunoaștere sau din reavoință. Semnificative - și poate mai puțin cunoscute - sunt documentele ce reflectă pretențiile Radei și guvernului Ucrainei asupra Basarabiei întregi, sau „numai” asupra unor teritorii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
consecințele sale constituie un obiectiv permanent al atacurilor neocomuniștilor, preocupați de soarta „moldovenilor”, a statului lor cu „rădăcini proprii adânci” în istoria teritoriului dintre Prut și Nistru” și nu numai. Unii se feresc să aducă în discuție caracterul larg democratic, plebiscitar, al hotărârii adoptate la Alba Iulia, dar nu recunosc valabilitatea Tratatului de la Trianon, din 1920; alții manifestă o nedisimulată nostalgie față de situația „fericită” a tuturor locuitorilor din Bucovina, aflată sub stăpânirea austriacă; în ce privește Basarabia, lucrurile sunt mult mai complicate în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de 9 noiembrie 1918 când reîncepuse războiul împotriva armatelor germane din țară și se încheia cu încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, nici de celelalte acte plebiscitare din Chișinău și Cernăuți. Această povestire este cea mai categorică afirmare a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la București 297. Rezumând această incursiune în manualele interbelice, putem nota că reprezentarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Manual pentru clasa a IV-a, 1985, pp. 122-129. 334 Ibidem, p. 186. 335 Idem, Istoria patriei. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 120. Titulatura supralicita o sugestie de continuitate mecanică între actul plebiscitar al unirii și cel al "democrației populare" postbelice, care desființase Parlamentul înventând, în schimb, o așa-zisă Adunare Națională, pur decorativă. 336 Mihail Roller (redactor responsabil), Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu, Dumitru Tudor, Istoria României. Manual pentru clasa a VII
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al regimului pe care îl patrona și modul dictatorial în care exercita puterea. De asemenea, convocarea în două rânduri a Adunării obștești plebiscitare a națiunii române trebuia să dea poporului iluzia că era consultat asupra politicii promovate și că acțiunilor Conducătorului statului reprezintă o emanație a voinței lui. În angajarea Armatei române pe Frontul de Est, începând cu 22 iunie 1941 până la 23
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conservatori, liberalii s-au grupat pentru a apăra interesele burgheziei. Ei au întruchipat mult timp "stînga", nume pe care l-au păstrat în Danemarca. Uneori atașate regimului cenzitar, alteori democrate, partidele liberale au păstrat întotdeauna o structură elitistă, respingînd autoritarismul plebiscitar, care-i punea în poziție de inferioritate față de conservatori. Foarte rar au avut pretenția obținerii unei majorități. A) Un partid liberal majoritar: Partido social democrata. Un singur partid liberal european a reușit să aibă un guvern majoritar. Este vorba de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
XIX-începutul sec. XX, epocă în care în istoria românilor au avut loc evenimente deosebite - revoluția de la 1848, Unirea din 1959, cucerirea independenței de stat a României, totul culminând cu participarea la primul război mondial și desăvârșirea unității naționale prin actele plebiscitare din anul 1918. Expozițional, această perioadă este ilustrată prin imagini foto, color, privind „Bacăul de altădată”, în fapt un fotomontaj cu aspecte ale Bacăului de la începutul • „Moara” de la Poduri - reconstituirea unei construcții cucuteniene, a cărei funcționalitate era cea de „moară
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
la unitate națională a României"22. La începerea forumului păcii, România era de fapt și de drept stat național unitar, constituit din teritoriile locuite dintotdeauna de români. Actele fundamentale, cu valoare de lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din convențiile încheiate în august 1916 cu Antanta, pe baza cărora țara participase la războiul unității naționale. Deciziile de Unire erau acte cu caracter plebiscitar, emanate de la națiunea română prin reprezentanții săi aleși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lege, care legitimau acest stat, reieșeau din Hotărîrile plebiscitare din martie, noiembrie și decembrie 1918, precum și din convențiile încheiate în august 1916 cu Antanta, pe baza cărora țara participase la războiul unității naționale. Deciziile de Unire erau acte cu caracter plebiscitar, emanate de la națiunea română prin reprezentanții săi aleși. Ele nu erau decizii de cabinet sau hotărîri impuse din afară actele aveau un caracter larg burghezo-democratic și corespundeau stadiului de dezvoltare social-economică și politică a poporului într-o etapă istorică în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]