16 matches
-
vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
strungă cin’ le dară? (R), Dară-ș’ (cutare fată) d-oichii-ș’ negri. Da’ la ușă cin’ le mulge? (R), Mulge (cutare băiat) bun băiat. (Cutare fată) din gură-m’ grăiară, (R), - Mulge tare, frățâoare! Mulge două, lasă nouă, (R), Cele oi șî plecătoare Le mai lasă trecătoare, (R), Cele sute de cornute Le mai lasă șî trecute, (R), Cele mii de miorele Le mai lasă șî pă ele, (R), Că vine-un puhoi de ploi. (Cutare băiat) din gură-m’ grăiară, (R), - Nu
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
unor forme specifice tradiționale. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un atelier de olar cu două camere și plecătoare pe două laturi din localitatea Marginea, aflată în zona etnografică Rădăuți. Construcția datează de la începutul secolului al XX-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Moldovan. Atelierul a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcția are două încăperi. Atelierul de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Humor. Casa datează din anul 1900, ultimul său proprietar fiind Maria Lazarovici. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2002. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip cameră-tindă-cameră, specific zonei montane a Bucovinei și avea o cămară sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
intră printr-o tindă de unde se pătrunde în partea dreaptă în „casa cea mare” (de formă dreptunghiulară), iar în partea stângă în camera de locuit cu rol și de bucătărie (în formă de „L”). Prin partea stângă se pătrunde sub plecătoare unde a fost amenajată o cămară. În casa cea mare a fost reconstituit un obicei de înmormântare tipic satelor bucovinene, cu patru personaje, respectiv decedatul și trei persoane aflate la priveghi. Casa este decorată ca pentru o înmormântare, cu oglindă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
XIX-lea, aproximativ anul 1860, ultimul său proprietar fiind Gheorghe Buliga. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2001, obiectivul fiind deschis publicului la data de 14 iunie 2006. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip cameră-tindă-cameră, cu plecătoare pe latura din spate și cu prispă de lut pe două laturi. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în „coadă de rândunică” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
găsită o monedă din anul 1924, ultimul său proprietar fiind Ion Chifan. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2001, obiectivul fiind deschis publicului la data de 14 iunie 2006. Construcția avea rolul de locuință, cu două camere și plecătoare pe o latură. Locuința este construită din cununi de bârne de brad îmbinate în tehnica „amnari” (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două lucarne pe tabla din față. La capetele căpriorilor ce susțin acoperișul din draniță este reprezentat un motiv zoomorf („capul de cal”). În plecătoarea casei a fost reconstituit un atelier de lingurar, meșteșug practicat în zonă, cu uneltele tradiționale de lucru. Gospodăria tradițională din localitatea Straja, zona etnografică Rădăuți, datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Ion Hasna. Ea a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și la exterior, cu excepția capetelor bârnelor superioare. Din punct de vedere planimetric, construcția se împarte în două camere de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind dintr-un schelet de grinzi, înfundat cu scândură. Căsuța, care datează de la începutul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
reconstituită o casă de locuit din localitatea Pârteștii de Jos, zona etnografică Humor. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ultimul proprietar fiind Șveica Filip. Casa are o planimetrie de tipul cameră-tindă-cameră, cu două cămări sub plecătoarea din spate. Cămările aveau rolul de spațiu de depozitare. Fundația construcției este realizată din beton ciclopian și piatră. Temelia a fost reconstituită folosindu-se piatră de râu și liant mortar. Pardoseala este realizată din lut stabilizat, iar pereții din bârne
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]