355 matches
-
am recunoscut că i-o dădusem puțin și lui Criști, iar în timpul somnului de după-amiază o lipisem de tăblia metalică, ușor ruginita, a patului - pentru a o recupera, sub formă de piatră semiprețioasa, la trezire. Un prieten îmi povestea că plescăie în somn, așa cum alții sforăie sau scrâșnesc din dinți, din cauza că, atunci când era mic, daca găsea o „ciunga”, o ținea în gură chiar și când dormea și o mai mesteca, să nu se întărească. Altcineva își amintește că mânca pelicanol
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
se mai oprea din strănutat: era alergic la pisici. Ne-am așezat în fotolii și am început o conversație româno-franceză de teatru absurd, ocazie cu care s-a dovedit că musafirul meu avea o slăbiciune pentru cuvîntul românesc plac. îl plescăia cu satisfacție una-două, echivalîndu-l cu plăcere. Cînd i-am mulțumit pentru cutia cu bomboane pe care mi-o adusese, a spus "cu plac", adăugînd că "îi face plac" să mă întîlnească fiindcă avea despre mine excelente referințe. A folosit și
Placul by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14727_a_16052]
-
lui Radu Anton Roman, mărturisesc că mă inițiez uneori și pe ascuns, la standul Muzeului Țăranului Român unde răsfoiesc încet și savant paginile, memorînd, cît pot, adică două-trei rețete. Pînă se va epuiza tirajul. Cînd eram pe culmile elogiului și plescăiam pofticios, dar rafinat, opresc mașina la culoarea roșie a semaforului și îmi învîrt ochii după trecători. Din Maternitatea Polizu ieșeau precipitat doi bruneți ajunși: două haine de piele, negre, atîrnau pînă în pămînt. Deși puțin demodate. Mergeau ușor aplecați pe
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
osteniți și pe-ntuneric, Visăm globuri plutind, cu zîne-n miez, Ce-nvîrt pe-un deget, ca pe-un titirez, Rodul preafraged, bucălat și sferic: Oh! dosul lor voios, de carne tare. Și ne lovim la tîmpla de lămpi moi, Unde fitilul plescăie-n oloi Și flacăra se-ndoaie a-ncintare Spre Dumezeu, să lumineze Valea Placerilor și să ne-arate-aievea Calea!
Mereu ne punem moartea mai departe… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6778_a_8103]
-
Saul Bellow, Petru Popescu, J.D. Salinger, Henry James, Lawrence Durrell, Iris Murdoch, Charles Frazier și încă vreo cîteva plutoane. Sînt roluri care încap anevoie într-un corp de bibliotecă. Roluri în marginea cărora criticii au glosat abundent, iar cusurgiii au plescăit decepționați din buze, fiindcă nivelul de execuție nu era doar înalt, ci de-a dreptul neretușabil. Lîngă baleiajul ăsta atent ca farurile unui mirador, care te face să te gîndești că e mai simplu să compui liste cu anglo-americanii netraduși
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
premeditare iar dacă descoperi undeva simplitatea trebuie să adaugi de îndată (altfel induci în eroare pe cititor...) că este, nu-i așa, dovadă de rafinament.” Sar în sus ca mingea cea de cauciuc în preajma parantezei și, nu-i așa, îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii. * La Istoria lui Călinescu am adăugat, pe masă, drept în față: Aventurile lui Tom Sawyer și Aventurile lui Huckleberry Finn. În „Biblioteca pentru toți copiii!” * Din articolul Modalități lirice contemporane
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
tot cu el. 1) „Dar iată ce am vrut să te întreb: mata, cînd pui castraveții la murat, adaugi și nucșoară?! 2) „Hm, acum o ciorbiță din măruntaie de gîscă sau niște ciupercuțe cu smîntînă!” Nu-mi rămîne decît să plescăi din limbă și să mă pregătesc pentru masa de prînz, unde-i voi întîlni pe fratele Ioan, pe marele Dorin, pe eternul Hobana etc... Simt că-mi piere toată saliva! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 23.VII.1980
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
uitat în ochii lu' romulus bucur din fotografie/ seria scriitori arădeni de azi/ apoi mi-am spart un coș/ a curs puțin sânge/ am scos limba am pendulat cu ea peste/ am tras limba la loc în gură/ și am plescăit/ apoi mi-am zis că aș putea să o țin așa foarte multă/ vreme fără s-o mișc". și un exemplu, contrar, de poezie cu relief, mulată, așa zicând, pe episodul dramatic pe care îl relatează: "ai imprimat urme adânci
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
pe pulpe saxone, robuste/ debordînd din chingile-naltelor cizme.// sînt veseli guarzii. căni aburesc/ pe tăblii de mahon lustruite de coate/ degajă/ o disforie ușoară. endemica.// parcă-i împunge dracul în coaste. șuiera/ pe lînga urechi o ghiulea, o sudalma/ plescăind că o palmă pe ceafa aproapelui/ și ăla se apără slobozind cîteva salve/ cu artileria grea: se întinde o ciupercă de gaz/ care muta din loc belicoasele nări/ iar pe gheață verzuie/ cad retezate mormane de nașuri/ jupite" (Amurg burghez
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
de canalizare. Capacul ei de fontă, scufundat în apă, ducea către o lume subterană. Acolo unde lumina zilei nu pătrunde și unde labirintul de grote și de pereți jilavi, umplut de vuiet și de sâsâit, aducea a iad. Apa îmi plescăia în galoși și-l pescuiam în ultima clipă pe Trinidad, salvându-i de la catastrofă pe călătorii întâmplători. Era vorba fie de un scarabeu auriu, înfipt în ambarcațiune, fie de un păianjen sau o furnică ; îi puneam așadar pe uscat pe
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Și femeia a creat bărbatul). Simțul tactil: "o lume atît de largă încît ceea ce știm stă în/ vîrful degetelor dispare prin presiune la durere" (ibidem). Sau: "ce e straniu ne frecăm pîntecele unul de altul" (ibidem). Auzul: "ascult cum sărutul plescăie mulțumit/ sub presiunea asfințitului iubirea" (Supraviețuitorul). Mirosul: "Serile astea de toamnă miros a spirt medicinal. (...) întreb primul întîlnit: mirosul/ acesta de spirt medicinal este al cărnii sau/ este al memoriei dumneavoastră?" (Oraș înclinat). Poemele devin astfel expoziții ale senzorilor care
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Moldovei, porni cu pasul grăbit spre oraș. Prin aer se simțea un zgomot nelămurit. Își înălță privirile. Un monstru înaripat de vreo trei metri trecu greoi pe deasupra zăvoiului. Adrian îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse. Cu aripile frânte ceva ce arătase cândva ca o muscă, își târa trupul
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
un periplu american, o țară care l-a primit mereu ca pe un star. Ceva din simpatia exuberantă față de Johnny a fost transferată, în lipsă, asupra noastră. La întoarcere, i-am povestit cu lux de amănunte. Dădea din cap și plescăia de plăcere, exersînd o nouă compoziție pe fulare, nu pe clapele pianului, ca să nu-și deranjeze vecinii. Sînt barosan, ce, acum ai aflat?" Nu, Johnny. Am învățat să ascult jazz-ul ca să învăț să-l ascult și să-l înțeleg
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
ciorbă de fasole verde (ceea ce nu lipsea niciodată din casă pe timp de vară, cât timp creșteau păstăi în grădina noastră) și plăcinte cu brânză, cu dulceață de prune (tot din cămara au tohtonă), noi îl priveam cum mânca și plescăia de plăcere. Plescăitul lui nu ni se păru dizgrațios, ca atunci când mama atrăgea atenția tatălui meu să mănânce frumos, iar acum mi se făcu teamă ca nu cumva mama să-i spună și musafirului să nu plescăie. Dar pe parcurs
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
cum mânca și plescăia de plăcere. Plescăitul lui nu ni se păru dizgrațios, ca atunci când mama atrăgea atenția tatălui meu să mănânce frumos, iar acum mi se făcu teamă ca nu cumva mama să-i spună și musafirului să nu plescăie. Dar pe parcurs am învățat că aceste lucruri nu se spun străinilor, te faci că nu auzi, ba îi și lauzi mulțimindu-le că le-a plăcut mâncarea și au înghițit-o cu plăcere, însă după ce pleacă ai voie să comentezi
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
ultima lui prietenă, Marty, este Eva. Acesta este, desigur, un vis pe care îl are Alex. Dimineața devreme, lumină blândă verzuie, ciripit intens de păsărele. Alex și Marty se trezesc unul în brațele celuilalt. Alex cască cu poftă după care plescăie din buze. ALEX: Zavtrak. MARTY: Ce e aia zavtrak? ALEX: Ce să fie? Un cuvânt ca toate cuvintele. Adică primul lucru pe care îl mănânci după ce nu mai tragi un spatceamnic. MARTY: Spatceamnic? ALEX: Uite. (Mimează exagerat cum doarme.) MARTY
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
Ia-mi și paltonul să zac). Ocupîndu-se de făptura sa somatică, poetul dă de înțeles că a ajuns la limita desființă rii, probate clinic (căci cele ale sufletului n-ar mai conta): „Păsările se tîrau spre ceva/ mă înconjura un plescăit din frînturi// în virtutea unui mecanism/ din obraz țîșnea un lichid// deasupra capului nu aveam ochi/ ar fi trebuit să respire// drumul se încrucișa/ în mlaștina din mijlocul rănii// mă mulțumeam cu morții/ pe care îi desenam// o fericire deasupra genunchilor
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
lumea literară comunistă sunt absolut fascinante. Nu am întâlnit, până acum, pe nimeni care să aibă o plăcere mai mare în a dezbrăca realitatea de eufemisme, a-i da jos fardurile cu șpaclul și a-i ciufuli cu voluptate cârlionții. Plescăi pur și simplu de plăcere citind amintirile lui Agopian, fiindcă sună ca cele mai autentice și mai mustoase bârfe între prieteni, spre dimineață, când sticlele goale s-au înmulțit sub masă și limbile s-au dezlegat. De fapt și de
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
ofițerii regimentului și lumea bună din oraș după chefurile prelungite pînă dimineața. Cine trecea pe la Drogeanu, chiar dacă nu își revenea după chef, măcar dădea de înțeles de ce părea buimac sau cu chef a doua zi. Cîrciuma era goală. Mda, a plescăit primarul: ofițerii erau pe front și toate leprele din oraș care se coalizaseră împotriva lui și care chefuiau pînă tîrziu în cîrciuma gării își luau ciorba de burtă tot acolo. S-a așezat totuși la masă. Cine voia să uite
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
Segal, cu micul și uitatul său Love story, asemenea lui... Goethe, ajunge la inima epocii. Pentru o dată, criticul comparatist este și descoperitor ori cel puțin produce ipoteze care dau de gândit. Personajul lui E. Ionescu, cel care, spune criticul, citește plescăind din buze (introduc aici o rectificare: în Englezește fără profesor, el ia masa cu consoarta și tace doar plescăind din buze...) fusese făcut deja de Jerome K. Jerome, în Trei pe două biciclete, unde manualul bilingv de conversație este citit
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
este și descoperitor ori cel puțin produce ipoteze care dau de gândit. Personajul lui E. Ionescu, cel care, spune criticul, citește plescăind din buze (introduc aici o rectificare: în Englezește fără profesor, el ia masa cu consoarta și tace doar plescăind din buze...) fusese făcut deja de Jerome K. Jerome, în Trei pe două biciclete, unde manualul bilingv de conversație este citit, firește, umoristic. Poate și mai neașteptat e faptul că un reflector al conștiinței este un adept al particularului și
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
Ține-mă, Doamne. „La cât?“ întreb, scrâșnind și trântind sugestiv ușițele interioare ale liftului. „La șase, vă rog.“ Liftul pleacă lent, atât de lent. Mă sprijin în pumnul drept, bâțâind din picior și îl văd cu coada ochiului pe moșneag. Plescăie relaxat și mă măsoară curios din cap până-n picioare. Vreau doar să ajung sus. Să pun mâna pe telefon. S-o sun. Să urlu. Să mă răcoresc. Respir agitat și suflul meu seamănă cu un oftat lung. „De ce oftați?“ mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Adoram grădina aia! (Am mai spus asta, nu?) Veneam acasă cu șopârle și cu negru sub unghii. Tata mă certa crunt și mă trimitea la culcare nemâncat. Din camera mea îi au zeam mâncându-și supa în tăcere, auzeam lingurile plescăind într-o mare de lichid și grăsime, încadrată de farfuriile crem, uneori brăzdate de câte-o cută fină care le fisura smalțul, le auzeam scufundându-se ca niște submarine, luând supa la bord și înăl țându-se în aer, vibrând cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ies odată din lumea asta descuamată ca o șopârlă și să intru, ÎN SFÂRȘIT, în fascinanta lume web. Connect Încă douăzeci și cinci de minute până la ședință. Încă douăzeci și cinci de minute de libertate. Navighez. Navighez în voie și nici o buză nu mai plescăie, nu mai soarbe, nu mai behăie până la mine. alx. ești prețioasă ema: poftim? alx: vorbești ciudat alx: căutat alx: prețios alx: ești prețioasă ema: geez... bună dimineața și ție! Bună dimineața! 5. Mai mult despre Ema. Schița 2 Mă cheamă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și puțină scorțișoară. Un vârf de lingură de miere și trei boabe de piper. A, și un praf de vanilie. — Măi să fie..., făcu Dominique amuzată, aranjând lin gurile mari, de lemn, în paharul smălțuit din capătul mesei lor. Alioșa plescăi pofticios și aprobator, încurajând mâna lui Ivan, echipată cu un ultim biscuit muiat în ciocolată, să vi reze spre el. — Auzi... — Aud. — Tu cum crezi că ar trebui să arate un desert care să se nu mească Neva? Ce gust
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]