54 matches
-
crăcănate și scheletice. Urletul încetează subit, o liniște aproape nepămînteană, sporită, evident, și de contrast, se instalează în vagon. Nu se mai aud decît țăcăniturile mecanice ale roților și un molfăit surd, punctat, din cînd în cînd, de un vag plescăit. Privesc în jur. Pasagerii, ca niște statui de carne, au încremenit pe locurile lor. Cei mai mulți privesc pe fereastră unde, în mod sigur, nu văd nimic. Activități erotice Elena, elevă a Liceului ,,Ștefan cel Mare" din Piatra Neamț, posesoare a unui sifilis
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
la pescuit. Fetele se zbenguiau. Cu lăsarea serii apăreau și țânțarii. Am intrat în corturi. Eu mă odihneam liniștit, când am auzit certuri în cortul lui Dani. Cineva a ieșit plângând, una din fete, nu știam care. Am auzit un plescăit puternic și o zbatere în apă. Curios cum sunt din fire, am ieșit să văd ce s-a întâmplat. Pe luciul apei, urmând parcă raza de lună, se zărea când capul, când o mână, și atunci am înțeles. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mine însămi. acolo, în spațiul straniu, o muscă măruntă se mișcă haotic. ar trebui să mă înspăimânt? ei spun că-mi văd fruntea boțită, eu văd doar musca. subit îmi amintesc să caut pânza păianjenului. oglinda mă înghite cu un plescăit satisfăcut, cad, cad, cad, și nu mă mai opresc. fastuoasă cădere, fără nici un regret. mă încredințez ei, ca și cum m-aș lăsa somnului. ca un iadeș ierburile s-au înnegrit toate în așteptarea urletului iernii, ca pe un mire îl așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
din mine. Te-ntreb, cine se mai pricepe să mi-o ia la labă la fel de bine ca mine? Numai că, așa cum stau pe spate, jetul îmi părăsește țeava la orizontală, zboară peste toată lungimea bustului și îmi aterizează cu un plescăit jilav, cleios, dogoritor, drept în ochi. Fir-ar mă-ta a dracu’ de jidan împuțit! țipă Bubbles. Mi-ai încleiat toată canapeaua! Și pereții! Și veioza! — Mi-a intrat în ochi! Și să nu mă mai faci tu pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
a recomandat pe mine, ochii învățătoarei n-au licărit cu blândețea căprioarei, cum așternuse pe hârtie un poet, ci s-au bulbucat, v-am mai spus, ca la cucuvea sau la bufniță. Palma ei a căzut pe catalog cu un plescăit, mustrătoare, convinsă că ne înțeleseserăm între noi (palma, da, nu tovarășa învățătoare Ulăreascu), cât să ajungem amândoi pe lista ei. Și m-a respins. La Academia Militară a fost o festivitate a-ntâia. Ce de cămăși albe pe esplanada din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
privea în continuare orizontul. Nu pronunțară nici un cuvânt. Femeia schița un gest prin care întreba ce să facă cu chestia aia, iar Navigatorul Căpitan se mulțumi să-i indice apă, printr-o mișcare aproape imperceptibila a capului. Se auzi un plescăit, un plâns de câteva secunde și, imediat, un rechin mic, cu ochi reci, puse stăpânire pe pradă însângerata și dispăru cu ea în adâncimile întunecoase ale oceanului. În noaptea aceea, nimeni nu pronunța nici măcar un sigur cuvânt. Doar spre răsăritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a lăsat-o în degete. Întinzând mâna, închizi ochii și pipăi mecanismele infinitezimale ale gravitației și rezistenței pe când lichidul își găsește făgașe pe pielea ta, se acumulează în picături de-o greutate precisă, apoi cade, fiecare strop dispărând cu un plescăit sonor. Acum, chiar în clipa în care se aude acel plescăit - oprește-te. Încetează să-și mai imaginezi. Iată adevărata șmecherie. Iată ceea ce e evident, minunat, nemaipomenit, toate în același timp: lacul din mintea mea, lacul pe care mi-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mecanismele infinitezimale ale gravitației și rezistenței pe când lichidul își găsește făgașe pe pielea ta, se acumulează în picături de-o greutate precisă, apoi cade, fiecare strop dispărând cu un plescăit sonor. Acum, chiar în clipa în care se aude acel plescăit - oprește-te. Încetează să-și mai imaginezi. Iată adevărata șmecherie. Iată ceea ce e evident, minunat, nemaipomenit, toate în același timp: lacul din mintea mea, lacul pe care mi-l imaginam eu, tocmai a devenit lacul din mintea ta. Nu contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de tonuri, conglomerat de ritmuri, cor aritmic. Mâța zgârie podelele cu furie și, luându-și azimutul, țâșni cu coada înainte spre mormanul de carne sforăitor. Aterizarea forțată declanșă o tobă de eșapament spartă. Un patinaj țipător de pneuri frânate brusc, plescăit, bolborosirea bulelor de gaz din vulcanii noroioși. Releul talamusului a preluat într-o milionime de secundă informațiile intero și exteroceptive, cortexul le captă și le analiză discriminativ, punitiv chiar, proiectându-le răzleț pe spațiile topografice ale scoarței, 10432 de nuclei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zi în paharul cu apă, spune Manfred. Sau șase. Sau nouă. Sau un alt număr, ales la întâmplare. Important este că e mai bine. Din odaia de jos se auzeau zgomote slabe, pe care nu puteam să le identific: un plescăit, un tropăit ușor și niște croncănituri nearticulate. Este Eva, spune Manfred. Stă la computer. Ea și micul Manfred. Le-am dat permisiunea s-o facă. Au voie să facă câte un articol mai nesemnificativ. Până una, alta. Și semnătura? întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Că și în al doilea vei cânta, Oricine pe-ntâiul și l-ar însuși. În lung de nori plutea barca. În lung De ogoare cu nutrețuri cosite. Cum mai jucai acest rol! Ca susur De ecluze și bord, de val plescăite. Și, plutind jos peste cârmă, rândunea Cu o singură aripă, - ce mai! - Mult peste măiestria din rolurile toate Tu anume acest rol îl jucai! Vara 1917 Fluierele milițienilor Slugărimea e în grevă. Îngrețoșate De gunoiul prăfos și întunecat, Nopțile sar
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ne pârau la partid. Partidu’ avea atunci treabă, nu se ocupa de muieri! Îi fac un semn ospătarului să mai treacă două beri în contul meu, că bani, de unde, iar după ce nesimțitul îmi rupe nervii cu băutul calm al halbei, plescăit, râgâit și oftat, scoate din buzunar o cărțulie răpciugoasă. - Ia și citește că e de milioane! Citesc titlul: Femeia în Islam. Ca să fiu sincer mă doare drept în bască de chestia asta, da’ hoțomanul stătea cu ochii pe mine așa că
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
animale pe plajă, toți crustaceii ăia care fojgăie de colo până colo și mersul grăbit și zgomotos al crabilor de uscat. Din când în când, pe lagună mai auzeai și câte un pește țâșnind din apă, iar câteodată și vreun plescăit înspăimântător când un rechin întunecat pune toți ceilalți pești pe goană pentru a-și salva viața. Și mai presus de toate, neîntrerupt ca și timpul, este uruitul surd al valurilor care se sparg pe recifuri. Dar aici nu era nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe ceafă, să Îi maseze umerii, parcă pentru a evita să cadă Într-o panică și mai mare. După ce am reușit să-i leg picioarele cu niște curelușe din piele, bărbatul a Început să-i sărute interiorul coapselor scoțând un plescăit vulgar. — Hei, Noriko! Cu asta Începeam mereu, nu-i așa? Hei, Noriko! Mă asculți? Se aude? Adu-ți aminte! Pe vremuri beam până cădeam lați. Mai ții minte? Îți aduci aminte de barul din Aoyama cu păstrăvi ce Înotau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Spiridon Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fânul mă-mbată în nemișcarea-mi treaza, Soarele-mi brăzdează trupul istovit, Din înălțimi o barza ușor pe cuib planează Și mă salută iute cu-n prelung plescăit. O rog să-mi spună sincer de ce m-adus în lume Și ce ursite-n cale iute s-au năpustit, De ce am case-n dune , trăirea numai spume, Cine din lumea asta pe mine m-a dorit? Ce misiune sfântă
BARZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357009_a_358338]
-
un urlet îngrozitor de fiară sălbatică cutremură împrejurimile. Urmă un hohot de râs a batjocură, un țipăt de cucuvea la care-i răspunse o bufniță și un huhurez îndepărtat. - Văleu! Diavolul ne urmărește gândurile din ținuturile întunecate ale pădurii! Instantaneu un plescăit se auzi în apele lacului și cineva țipă „Mă-nec! Mă-nec!” - Cineva se-neacă! - și căpitanul se îndreptă spre mal. - Ai înnebunit? Astea-s ispitele necuratului! Urmează calea stabilită. Orice abatere de la înțelegere ne poate costa viața. - Ha, ha
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
și asistente - acum știa cine sunt - se precipită spre ușă și, în scurt timp, se simți luată și purtată pe brațe până în sala de alături, de unde se auzeau întruna zgomotele metalice. Durerea ascuțită, lumina reflectorului care-i ardea retina, un plescăit vâscos într-una din tăvițele renale, apoi întoarcerea în saloul în care o asistentă se străduia să-i pună o perfuzie, în venele ce se spărgeau, învinețindu-i pe suprafețe întinse brațele. Apoi, din nou, tăcerea aceea nefirească, plutind peste
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
Cochilia ei cornoasă căzu chiar în barcă, peste Durdrin, care se prăbuși sub greutatea ei, amețit din cauza impactului. Corpul ca o plasă se revărsa peste marginile bărcii și ultimul lucru pe care îl auzi bărbatul înainte de a leșina fu un plescăit ciudat. Când se trezi, văzu o umbră cu coada ochiului și apoi o simți pe Oksana că vine lângă el. Mișcîndu-se foarte repede, femeia tăie o ultimă bucată a meduzei și apoi se opinti din greu ca să arunce și corpul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fel de față sau frunte, nu vădea nici o urmă de simțire sau de instinct; se zbuciuma acolo, pe valuri, ca o informă întruchipare a vieții, a unei vieți nepămîntești, apărute la întîmplare. în timp ce dispărea din nou, cu un fel de plescăit surd, Starbuck exclamă, cu ochii încă ațintiți asupra apelor agitate în care se mistuise: Ă Aș fi preferat s-o văd pe Moby Dick și să mă lupt cu ea decît să te văd pe tine, fantomă albă! Ă Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bună idee! Drept care, moș Țigău își continuă predica: Ă Deși sînteți niște rechini, foarte lacomi din fire, eu totuși vă zic, dragii mei semeni, că această, lăcomie - nu mai izbiți cu coada, încetați odată! Cum naiba o să m-auziți, dacă plescăiți și vă foiți atîta, afurisiților? Ă Bucătare, strigă Stubb, apucîndu-l de guler, nu-ți permit să vorbești urît, vorbește-le ca un gentleman. Bucătarul își reîncepu predica: Ă Nu atîta pentru lăcomia voastră, dragi semeni, vă fac morală - așa vi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cerul, cu catargele-i înfricoșate și se apleca tot mai mult spre balenă, în vreme ce la fiece răsucire a cabestanului răspundea o ridicare a valurilor, ceea ce ne ușura treaba. în cele din urmă, se auzi un trosnet scurt și, cu un plescăit grozav, corabia se smuci de lîngă balenă, scoțînd din nou la vedere palancul triumfător, care tîra după el o bucată semicirculară de la marginea primului strat de grăsime. Grăsimea învelește trupul balenei întocmai cum coaja învelește miezul unei portocale; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar nefericitul de Tashtego, îngropat de viu, se ducea la fund! Dar abia se spulberase ceața aceea orbitoare, cînd un trup gol, țînînd în mînă o sabie de abordare, fu văzut planînd o clipă deasupra parapetului. în clipa următoare, un plescăit puternic vesti că bravul meu Queequeg se aruncase în mare, pentru a veni în ajutorul înecatului. Marinarii se repeziră buluc la parapet și ochii tuturor se ațintiră asupra apei, urmărindu-i fiece încrețitură, în vreme ce clipele se scurgeau, fără ca înecatul și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Îl agită cu ambele mâini. Între timp, liliacul se agita, dând din aripi peste capul lui. Jerome scoase capacul și turnă sângele În paharele de martini. Ridică unul pentru prietenul său, liliacul, care se repezi În pahar prompt, cu un plescăit. Jerome sorbi din cocteilul său de sânge. ― Cum Îți place ție, Muffie, Îi spuse liliacului. Foarte sec. Sub mâinile mele, stomacul Obiectului se scutura de râs. Se lăsă pe spate, spre mine, iar În carnea capturată de mâinile mele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
natura ar fi fost părtașă la această sărbătorire, cireșii toți erau în floare. Pe dedesubtul florii albă-roz au purtat opt țărani asudând trupul de plumb. Când a atins sicriul pământul din fundul gropii, zgomotul a avut o nuanță ciudată: un plescăit special, prelungit și forte, ca o sărutare pe care ar fi dat-o Wotan Endei. Preoții au continuat multă vreme cântecele lor tânguitoare și nepotrivite pentru bătrânul Pandele. Ar fi fost mai bine, în loc de flori, să dea drumul unui butoi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
stradă, răsuna ecoul unui vacarm confuz. Din câțiva pași, Sebastianus ajunse în vestibul și ieși prin ușa acum larg deschisă. Observă că furtuna încetase. Din capul scării largi văzu o mulțime de bărbați și femei alergând pe stradă cu un plescăit cleios pe pavajul încă ud, sclipitor în lumina torțelor. Destul de aproape și ușor de recunoscut în mijlocul vuietului mulțimii, distinse ecoul sumbru al unor lovituri puternice de berbec pe care dușmanul le dezlănțuise împotriva bastionului. Dubritius, oprit la jumătatea scării îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]