73 matches
-
de zidul clădirii. Alex filmează fugitiv bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară moale pe asfalt. A omorât-o, se gândește și un fior de neliniște îi înflorește în suflet
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
și proastă! Tata, Dumnezeu să-l odihnească, ar fi înțeles imediat. Dragă cumnată, ai și dumneata o scuză, ești femeie... în fine, pentru că ai deschis discuția, am să-ți explic. Eu am o pregătire, studii superioare, și nu făcute printre pletoși sau vagaboande. Ce învață ei acolo, cinci ani? Să se reguleze mai bine doar, în rest, nimic! Merg în producție, ca niște viței, acolo mai prind câte ceva, dar nu toți... De ce oare mie mi au fost suficienți doi ani să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
să fumeze, și cum se distrau cu asta. Bine, ei ce? îl întreabă tatăl cu neliniște de cum ajunge acasă. Fiul tace și tatăl își zice: "acest băiat este un sfinx... va germina?". Ajunge să-l cunoască Apolodoro pe Menaguti, pe pletosul Menaguti, preot la Nuestra Señora la Belleza, sau cum spune cartea sa de vizită: HILDEBRANDO F. MENAGUTI Poet poet sacrileg, și să se înțeleagă bine. Dragostea, dragostea e totul; toată marea operă de artă se inspiră din dragoste; nu există
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se plimbe fără vreo direcție ca să scape de bătăile de cap. Suferă din cauza eșecului nuvelei și crede că toți cei pe care îi întâlnește, îl privesc și râd de el în sinea lor. Așa se face că se întâlnește cu pletosul Menaguti, poetul sacrileg, preot la Nuestra Señora la Belleza. Ce e asta, tinere? Nu vezi lumea, prietene Apolodoro? Vai, vă rog să mă scuzați...! Ce e asta să mă scuzați? Ce faci? Ce ți se întâmplă? A, nimic... nimic... Nimic
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care a zis asta, descopăr gaura la macaroană, apa caldă, dar sunt primul care citește Câmpina. În primul rând, tricourile pot fi citite. „Dacă dragoste nu e, atunci măcar sex să fie.“ Așa scrie pe un tricou. Mai încolo, un pletos uscățiv are tricou cu Limp Bizkit. Și un puști - unul cu niște marțieni scârboși. Cică „We are not alone“. Indienii se vopseau pe față, noi purtăm tricourile astea. Au ceva ofensiv, ceva războinic. Orice tricou este o mască. Cutiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
În timp, din lipsa VIP-urilor corespunzătoare, a fost transformată În debara. De-a lungul coridorului european se formase o coadă lungă. Câțiva inși așteptau cu prosoapele și cu periuțele de dinți În mână. Unii tropăiau mărunt. Alții căscau. Un pletos cu ochelari rotunzi, stând turcește pe o servantă, Îngâna un cântec la chitară: Imagine all the people... Pe fața Împăratului se crăpă un zâmbet ironic. „Englezii ăștia! Visează la coaliții și la blocade, dar când e vorba de luptă, nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ajutam sticla să respire, când becul din fundul pivniței a prins să pâlpâie iar, apoi pe peretele gălbejit a apărut figura hirsută a lui Kuznețov. Am Încremenit, cu dopul În mână. Imaginea era puțin tulbure și Întreruptă de câteva interferențe. Pletosul cărunt a privit undeva În stânga Sa și, probabil, a făcut niște corecții, căci Într-o secundă imaginea a devenit oglindă. — Salut, prietene, a zis Demiurgul, ridicând palma Într-un salut batjocoritor. A sosit vremea să-ți cunoști Autorul. — Halal autor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Acolo stă profesorul Bondrea, să nu picăm la el că-i de rău! Aici sunt Untuleștii, vecinii noștri, acolo, continuă fata În timp ce drumul prăfuit cobora către un platou Întins, stă familia Popa, acolo Anton, mai Încolo, În stânga, vezi? stă mama-Tina, Pletoșii, Valica, Mihăiță Cucu, aici Îi Piața, colo Căminul Cultural și acolo mai departe Îi Școala, da noi mergem pe aici nu pe la școală. Au ieșit din sat și Marinița a reluat: Acolo, unde-s casele cele mari, Îi colectivu’ și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sângerează buzele. Privește-l pe acela din fundul curții: culege toată ziua castane; când nu mai sunt castane, culege frunze; iarna rupe bețișoare și le ascunde prin buzunar; a fost contabil la cooperativă. Cu ce crezi că s-a ocupat pletosul de sub tei? A scris cărți, zeci de cărți, a luat multe premii, este studiat în liceu, la universitate. Ce folos? S-a uitat complet pe sine, acum repetă câteva versuri, nu sunt versurile sale. Fiecare are istoria lui, copile, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de Pistruiatul devenit Roșcovan si revoluționar cu acte în regulă al lui Francisc Munteanu, cu deosebirea că aventura lor începe acolo unde se termină idealismul revoluționar. Băieții de pe Aleea Soarelui se revendică de la o altfel de revoluție, cea întruchipată de către pletoșii Beatleși cu tangalezii lor, de înciocatul Elvis și chitara lui, de hipstericii Rolling Stone. Așa își începe biografia Michael (Misha) enumerând legendele sacre și morțile lor premature, Elvis Presley, mort la 42, John Lennon împușcat de un fan, iar lista
Cireșarii de pe Aleea Soarelui by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6021_a_7346]
-
mă Îndepărtez pentru că mirosea groaznic, dar cuvintele lui m-au țintuit locului: — Ai venit pentru Yazaki, nu-i așa? M-am apropiat de japonezul acoperit de mizerie din cap până-n picioare, Întrebându-mă de câtă vreme stătea acolo, Între gunoaie. Pletosul avea pielea de culoare pământie și o rană urâtă la una din urechi. Deja se transformase Într-o plagă cu crustă. Stătea așezat pe o cutie de carton și de sub el se vedea scurgându-se urina. — Și tu ești japonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
l-am Întrebat. — Normal“, mi-a răspuns el cu o voce hârșâită. Numai un japonez ar putea vorbi japoneză așa de bine. — N-am aspirine, dar, dacă vrei, am somnifere, i-am spus. — N-am nevoie, a scuturat din cap pletosul. — Ți s-a Întâmplat vreodată să-ți spargă cineva dinții În timp ce dormeai și să te oblige să faci un blow job? Un blow job? — Știi, să cânți la flaut. M-am uitat mai bine la el și am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
te violează cineva. Asta-i America. O țară nemaipomenită! Dar nu-mi place să fiu obligat să o fac cu gura. Doare rău să-ți spargă cineva dinții. Probabil că gura Înmuiată de sânge le provoacă o plăcere deosebită nenorociților. Pletosul m-a rugat să-i dau ziarul care se afla lângă el. L-a luat și și-a acoperit umerii cu el. — Să nu te apropii de Yazaki! mi-a zis pe neașteptate, apoi și-a lăsat capul În piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care păreau să fie prietenii albinosului. Beau bere În timp ce ascultau heavy metal la un radiocasetofon. Mai demult citisem Într-o carte despre grupuri de adolescenți care-i atacă pe vagabonzii din cartier și m-am Înfiorat amintindu-mi de japonezul pletos cu accent din Kansai care fusese obligat să facă felație unor astfel de tipi. Dar nu era cazul să mă Înspăimânt. Prietenii albinosului erau cu toții slăbănogi și aveau o Înfățișare mai degrabă feminină. Volumul radiocasetofonului era dat la minimum, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
m-am adresat chipului Îngrozitor din oglindă. La care chipul Îmi răspunde: „Cocaină“. În ritmul ăsta nu va trece nici măcar o lună până când voi ajunge să nu-mi mai pese de nimic, nici măcar dacă m-aș scăpa pe mine, ca pletosul ăla cu accent de Kansai, m-am gândit eu. Gândul acesta nu-mi provoca nici o durere, ceea ce m-a făcut să mă Îngrozesc. Când m-am dus a treia oară la toaletă, am dat peste un bărbat Între două vârste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PRIMUM NON NOCERE (LA ÎNCEPUT NU DĂUNA) Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului ca un câine lihnit mâna dusă la buzunar urmărești de la etaj cum pletosul de pe trotuar trage lacom din țigară de azi nu se mai fumează decât în aer liber poate înlăuntrul zidurilor mătura lui Dumnezeu nu pătrunde poate așa înțelege universul să absoarbă odată tot gunoiul planetar într-o gaură neagră lucrezi la
PRIMUM NON NOCERE (LA ÎNCEPUT NU DĂUNA) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363516_a_364845]
-
674 din 04 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Lazăr Lădariu MARIANA CRISTESCU: „AMOR PROHIBIT” („Die verbotene Liebe”) „- Ce surpriză, domnule Joyce! Dumneata, aici,/ între portocale!/ Mă așteptam să te întâlnesc/ mai degrabă în Montmartre,/ lângă șevaletul japonezului aceluia pletos/ cu degete subțiri și nervoase.../ De fapt, nu în stația aceasta doream să cobor./ Am zărit, însă, în curtea Muzeului,/ un cais cam posomorât/ și m-am gândit să-i spun Bună seara! ”. Am considerat, deloc întâmplător, să mă opresc
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
din firimiturile existențiale. În căutarea acestui timp „împăturit”, „pierdut”, ca să folosim sintagma lui Marcel Proust, pornește autorul acestui volum. Spuneam că o lume dizarmonică, deșucheată în fragmentarea ei se conturează din paginile ciclului Anotimp împăturit. Este o lume cu „megasfinți pletoși/răstigniți în chitarele sparte/pe pereții cei reci”, o lume uitată de „dumnezeu”, care „stând pe un nor/se delectează dezlegând/integrame.” (Prezentul autopsiat, p. 7.) Cum, am zice, cele sfinte sunt luate în deșert deoarece credința s-a golit
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
ocazia unei deplasări a lui Ceaușescu în R.F.G. Scenariul prevedea arestarea apropiaților lui Ceaușescu: Bobu, Dincă, Coman și Ilie Ceaușescu. Asaltul trebuia să fie lansat împotriva Televiziunii. Comandantul garnizoanei Tîrgoviște s-a alăturat planului. O divizie mecanizată, condusă de generalul Pletos Dumitru, și o divizie de tancuri, condusă de generalul Paul Keller, avea ca misiune să controleze forțele Securității. Complotul a fost demascat: generalul Kostyal a fost arestat și exilat la Curtea de Argeș, loniță și Militaru au fost convocați de Bobu, la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
151 Pillat, Ion 208 Pinon, René 157 Pippidi, Andrei 38, 45, 46, 58, 67, 85, 86 Piru, Alexandru 290 Pitagora 20 Pîrvulescu, Constantin 270, 292, 366 Place, Victor 104, 106 Platon (istoric) 79 Plehanov, G. 148 Pleșu, Andrei 345, 363 Pletos, Dumitru 368 Plutarh 50 Poceatki, Sofronie 52 Pogor, Vasile 127, 128 Poincaré, Lucien 199 Polihroniade, Mihai 221 Ponomarev, Boris 290 Popescu-Doreanu, Nicolae 287 Popișteanu, Cristian 337, 338, 339 Popovici, Aurel C. 156 Popovici, Mihai 186 Potemkin 233, 325 Preda, Marin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
răsfrânt și asupra unor studenți. Tov. Leonte Răutu: Dacă purtau barbă, nu înseamnă că erau huligani. Tov. Onescu Cornel: În orice caz, unii tovarăși au impresia că e bine că s-a procedat așa, că au cam dispărut bărboșii și pletoșii în ultima vreme din Capitală. Eu însă consider că s-a făcut o greșeală din partea noastră și trebuia să analizăm mai bine. Tovarăși, noi avem multe neajunsuri în activitatea ministerului nostru. Ne străduim ca aceste neajunsuri să fie cât mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deja citate, fie într-una nouă în care și-au găsit locul definitiv, adică în volumul La nuova gioventù (Einaudi Editore, 1975). ș1975ț P.P.P. 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 1tc "7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului1" Prima dată când am văzut pletoși a fost la Praga. În holul hotelului în care eram găzduit au intrat doi tineri străini, cu părul lung până la umeri. Au străbătut holul până într-un colț mai retras și s-au așezat la o masă. Au rămas așezați
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
părului lor. Era vorba despre un singur semn - tocmai lungimea părului lor ce cădea pe umeri -, în care erau concentrate toate posibilele semne ale unui limbaj articulat. Care era sensul mesajului lor mut, exclusiv fizic? Era acesta: „Noi suntem doi pletoși. Aparținem unei noi categorii umane, care își face apariția în lume zilele astea, categorie ce-și are centrul în America și care, în provincie (ca, de exemplu - ba, dimpotrivă, mai ales - aici, la Praga), este ignorată. Așadar, pentru voi, noi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a acelui „limbaj al prezenței fizice” pe care oamenii au fost în stare dintotdeauna să-l folosească. Am înțeles și am simțit o antipatie imediată pentru cei doi. Apoi, a trebuit să-mi reprim antipatia și să-i apăr pe pletoși de atacurile poliției și ale fasciștilor: evident, am fost, din principiu, de partea celor de la Living Theatre, a Beatnicilor etc.: iar principiul care mă făcea să fiu de partea lor era unul strict democratic. Cu timpul, pletoșii au devenit destul de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
-i apăr pe pletoși de atacurile poliției și ale fasciștilor: evident, am fost, din principiu, de partea celor de la Living Theatre, a Beatnicilor etc.: iar principiul care mă făcea să fiu de partea lor era unul strict democratic. Cu timpul, pletoșii au devenit destul de numeroși - asemenea primilor creștini -, dar continuau să fie misterios de tăcuți; părul lor lung era singurul și adevăratul lor limbaj, nemaiavând nevoie să adauge ceva. Vorbirea coincidea cu însăși prezența lor. Inefabilul era ars retorica protestului lor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]