6 matches
-
se transformă în diavol, și victima, această Maria Magdalena a orgasmului, îi ia locul în icoană. Inversiunea este puțin credibilă și nereușită, cu scrâșnet, pentru a mai oferi o ultimă satisfacție regizorului care nu suportă un final comod, calm, preferând pleznitura de bici pentru o ultimă juisare.
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
în minte - întâi au sărit pechinezele Sulfina, Țurcan & Co că ele nu vor accepta și o să sfâșie tot dacă se întâmplă așa ceva; a pocnit din bici Șefu și au constatat imediat că e bine cu un singur an, încă o pleznitura și Boc a făcut o tumba cu dublă răsucire mortală. Cum a rămas până la urmă? Dracu mai știe! Nu e cazul să vorbesc aici de faptul că există, normal, si o favorită în Iad, cea mai frumoasă și mai gătită
Ponta, pe blog: Băsescu - Scaraoţchi. Vezi cine sunt pechinezele sau drăcuşoara preferată () [Corola-journal/Journalistic/49417_a_50742]
-
suferit când se îmbolnăveau, să mă fi bucurat când se făceau bine. Asta ar fi fost adevărata fericire! Altfel aș fi așteptat venirea anilor. - Cine te-a oprit să-i faci, Irina? căzu întrebarea blândă a Mariei, dar ca o pleznitură de bici pentru Irina. - Nu știu, tanti! Dacă mă gândesc acum...cu boul de bărbat de care am divorțat, nu am rămas însărcinată niciodată. Poate, pentru că nu l-am iubit. Trupul meu nu a simțit nicio plăcere când ne împreunam
CAP. 9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382986_a_384315]
-
rupt-o la fugă, scăpărând picioarele, cu clopoțelul și coșul fluturând. Îmi vâjâiau pe la urechi ploaia de bulgări azvârliți de înfuriatul gospodar. În acele clipe n-am priceput atitudinea lui. Eram preocupat să nu m-ajungă. Nu știu de ce simțeam pleznitura aracului pe spinare, deși omul arunca doar cu bulgări după mine. De fapt, nu eram supărat de asta. Alta era durerea. Înjurătura lui mă lovise în creier ca o măciucă ghintuită. Îmi frigeau toți nervii de durere, că omul atentase
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
devine evident cine stăpânește ținutul. Fiecare cap de englez este înconjurat de insecte, ca niște apași minusculi în jurul unui tren de marfă. Se așază pe brațele goale, se insinuează în orice deschizătură a șorturilor și cămășilor, provocând o frenezie de pleznituri și aplicații inutile de unsori cu miros de lămâie.Ca să scape de ei, Jonathan se târăște până la biserică și stă acolo cu Short, întins pe pat, mormăind. La intervale, acesta devine coerent și întreține o conversație, deși rareori ceea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
statuie semeață, care începe să reverbereze pulsuri-pulsuri de raze, ca niște snopi ori ca niște săgeți albastre, de sub cârpele șterse și desperecheate, ce-l acopereau. Apoi, minune...! Două aripi albe magnifice, de anvergura acelora de condori din Anzi fâlfâie, cu pleznituri de bice, de-a dreapta și de-a stânga umerilor săi, precum o baterie învolburată de bandiere cavalerești, de asalt. O strună pocni... Afară? În mine? Aripi largi mă cuprinseră, line, Răpindu-mă tandru în sus și decis Și-ntr-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]