122 matches
-
a avut un caracter consecvent, dezvoltându-se ulterior atât spre amonte, prin evoluție regresivă, cât și în aval, odată cu retragerea țărmului (V. Băcăuanu, 1973). Formele de relief fluviatil create în a doua jumătate a sarmațianului și în prima parte a pliocenului nu s-au putut păstra din cauza denudației care a îndepărtat depozite groase de roci de la partea superioară a interfluviilor (N. Barbu, 1977). Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului zonei în studiu. Etapele de formare a văii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au acționat diferențiat în funcție de condițiile geologice și fizico geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în pliocenul superior și pleistocen (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). 2. CARACTERIZARE MORFOGRAFICĂ ȘI MORFOMETRICĂ Relieful din cadrul bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, dezvoltat pe depozite volhiniene și basarabiene, aparține Masivului Dealul Mare la vest și nordvest, Culmii Holmului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
alcătuite din nisipuri și prundișuri în alternanță cu argile. În concluzie, ținând seama de repartiția geografică, de numărul și vârsta teraselor din această zonă, putem afirma că atât valea principală cât și văile afluenților mai importanți, existau încă deal sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (C. Martiniuc, 1965; V. Băcăuanu, 1980). Captările fluviale Cele mai importante fenomene de captare s-au produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari. Astfel, pârâul Buhalnița, care curgea în holocenul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la care se află - 2041 m, apele lacului îngheață circa 200 zile / an, iar grosimea stratului de gheață depășește 1 m. CASPICA - este cel mai întins lac din lume, rămășiță a Mării Sarmatice care includea Lacul Aral și Marea Neagră. În pliocen, din terțiar, s-a produs izolarea Mării Caspice și a Lacului Aral de Marea Neagră. În pleistocen, era cuaternară, s-a păstrat o legătură sporadică prin culuarul Kuma Manici între Marea Neagră și Marea Caspică. Situată la limita dintre Asia de sud-vest
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
similare, ca la Vitorovska, nu putem exclude total orice posibilități în viitor. Totuși, pentru moment lipsesc structuri favorabile acumulărilor de gaz metan rentabile. Relieful actual al regiunii în care se află comuna Șipote este rezultatul unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Moesiei), dezvoltat pe formațiuni cretacice și terțiare, acoperite cu loess, cu carst dezvoltat pe mari suprafețe. Masivul Traco-Macedonean (între cursul inferior al râului Morava și țărmul Mări Egee) a fost intens peneplenizat în miocen, fragmentat sub formă de blocuri în pliocen și cuaternar. Masivele muntoase sunt alcătuite din roci cristaline intruzive și metamorfice și sunt separate de depresiuni tectonice (colmatate cu depozite sedimentare terțiare). Cel mai înalt sistem muntos din Peninsula Balcanică se află la est de Struma și cuprinde: Munții
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
morfologia de ansamblu a Podișului Central Moldovenesc în care se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Colinelor Tutovei arată că pe Valea Gloduri, din bazinul Berheci, linia de izvoare apare la 60m sub nivelul interfluviilor, situație valabilă și pentru Valea Dunavățului și a comunei Filipeni. Colinele din comuna Filipeni se încadrează în zona hidrografică a colinelor pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile și Câmpia Fălciului și partea de nord a Podișului Covurluiului), în subunitatea culmilor interfluviale care cuprinde partea superioară a dealurilor formate din nisipuri cu granulație variată și cu intercalații de argile și marne, fiind acoperită cu luturi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a 94-a sa aniversare", a explicat Albrecht Manegold, ornitolog la Institutul Senckenberg. Rămășițe ciocănitoarei Australopicus nelsonmandelai au fost descoperite în situl Langebaanweg, care găzduiește fosile vechi de peste 5 milioane de ani. Conform spuselor cercetătorilor, specia de ciocănitoare datează din pliocen, epocă care a început în urmă cu 5,3 milioane de ani și s-a încheiat în urmă cu 2,5 milioane de ani. Aceasta se înrudește cu speciile care trăiesc în prezent în Eurasia și America, dar nu și
O ciocănitoare preistorică, descoperită recent, poartă numele lui Nelson Mandela () [Corola-journal/Journalistic/57818_a_59143]
-
Eurasia și America, dar nu și cu cele care trăiesc în Africa. A fost izolată pe continentul african în urma unor modificări ale mediului înconjurător, spun ornitologii. Prezența lui Australopicus nelsonmandelai în situl Langebaanweg sugerează că aici existau păduri la începutul pliocenului.
O ciocănitoare preistorică, descoperită recent, poartă numele lui Nelson Mandela () [Corola-journal/Journalistic/57818_a_59143]
-
realizare, un roman de non-ficțiune îmbrăcat în armura unui thriller. O bună negociere de gen - prin mixarea cu formule narative diverse - a dat naștere unui roman de succes. Cititorii apreciază romanul de aventuri - conviețuirea lui Ken Lauder cu tribul din Pliocen. Thriller-ul paleoantropologic îi creează "palpitații" cititorilor. Fantezia științifică îl face să evadeze pe cititor - o tendința și o nevoie a postmodernității noastre! Meditația de tip antropologic - surprinderea acelei "umanități comune" deținute de exemplarele civilizației noastre și ale celor din
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
Thriller-ul paleoantropologic îi creează "palpitații" cititorilor. Fantezia științifică îl face să evadeze pe cititor - o tendința și o nevoie a postmodernității noastre! Meditația de tip antropologic - surprinderea acelei "umanități comune" deținute de exemplarele civilizației noastre și ale celor din Pliocen - îi mulțumește pe elitiști. Negocierea de gen presupune gusturi literare bine definite. Fiecare tip de cititor își revendică tipul de gen preferat. Dar nu trebuie uitate calitățile pur literare recunoscute de comentatorii străini. Suficiente elemente literare originale apar în textura
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
soi de știuleți de porumb de un galben nenatural, prinși de fundul oceanului cu pedunculi subțiri), carbonifer, permian, triasic, jurasic, cretacicul cu reptilele lui caraghioase (Gina se strâmba de râs privind "marele" Tiranosaurus rex, de vreo cincisprezece centimetri înălțime), miocen, pliocen, cuaternar (mamuți înzăpeziți în peisaje apocaliptice, față de care Antarctica e un joc de copii); în culoarul cu fosile Gina n-a fost cuminte: a deșurubat o piuliță cu care era prins genunchiul cerbului uriaș, al cărui schelet era dominat de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
opt care existau la Polul Nord; nivelul oceanelor crește cu doi milimetri pe an și, până în 2050, va crește cu cel puțin 12 centimetri, poate chiar cu 50. Ultima oară când s-au înregistrat temperaturi atât de ridicate a fost pe la mijlocul pliocenului, acum trei milioane de ani, când nivelul oceanelor era cu 25 de metri mai mare decât astăzi. Catastrofele naturale se vor ține lanț, iar consecințele financiare pe care le vor genera vor fi enorme. întrucât diferențele dintre temperaturi vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
km Prahova (merge paralel câțiva kilometri), Provița se îndreaptă dintr-o dată spre sud, apoi chiar spre sud- vest, îndepărtându-se tot mai mult de Prahova. Interfluviile ce însoțesc pârâul sunt un complex de dealuri uniforme ca înălțime, constituite din pături pliocene îndeosebi levantine, frecvent acoperite cu păduri de stejar. II.2.1 AFLUENȚII PROVIȚEI ÎN COMUNA PROVIȚA DE JOS Afluenții sunt mici pâraie. Cele mai importante sunt Purcăreața și Vâlceaua Sărată. Chiar dacă aceștia au debite mai mici, alimentarea fiind pluvio-nivală, de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și terțiare, cu importante și numeroase discordanțe stratigrafice între ele. Aspectul general al reliefului este rezultatul interacțiunii continue a factorilor interni cu cei externi, a regimului geotectonic diferențiat spațio-temporal, a transgresiunilor și regresiunilor marine repetate, precum și a evoluției subaeriene din Pliocen și Cuaternar. În cadrul Platformei Moldovenești, se pot separa două structuri geologice diferite, cu trăsături tectono-structurale specifice: soclul, fundamentul și cuvertura sedimentară. Bazinul hidrografic Ileana este constituit, la suprafață, din depozite sarmațiene ale ultimului ciclu de sedimentare, care s-a desfășurat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]