262 matches
-
Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să-mi calce pământul vecinul care s-a sfădit cu strămoșul care plivea aci. Chiar aici pe locul acesta! Cum să are peste pietrele de hotar și poteca pe cară mă duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă țărani săraci care sunt săraci numai datorită orgoliului. Nu acceptă ca pământul lor să fie lucrat în asocieri. „Cum să-mi calce pământul vecinul care s-a sfădit cu strămoșul care plivea aci. Chiar aici pe locul acesta! Cum să are peste pietrele de hotar și poteca pe cară mă duc la lucru. Și-și calcă țăranul „pământul strămoșesc” dar munca lui este în zadar. Fără mecanizare, irigare, îngrășare pământul nu mai
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397546795.html [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
au adus-o-n suflet. Azi, simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, si stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismana, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghina, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_patriei_jianu_liviu_florian_cantec_de_ziua_romaniei_.html [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
pentr-o clipă viața părea că te-a învins, Câți fluturi ai salvat din gheare de-amăgire, Și-n beznă câtor inimi credință ai aprins? Câți maci ai semănat prin miriști și hârtoape Și câte flori sfințite în suflet ai plivit, Când părăsit de semeni ce ii credeai aproape, Indiferenți, cu toții, pe rând te-au părăsit ? Cum ai răspuns ocării, cu ură sau iubire? Celui sărac și singur cât din ce-aveai i-ai dat? Ce-nseamnă pentru tine deplină fericire
TE-NTREABĂ! de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1409516452.html [Corola-blog/BlogPost/360077_a_361406]
-
aceasta să fie cel puțin sucursala unei vitrine literare. Nume și scrieri ce apar în geamul librarului se vor vedea trecând cât mai neîntârziat și-n acest galantar. Voi vorbi de fructul tiparului într-o ordine la voia întâmplării. Voi plivi însă orice judecată sectară (fără apartenența la vreun curent literar) și mă voi sili să comentez orice operă din orice zonă ar veni. Nu voi pretinde niciun certificat cu excepția unui buletin care să arate că opera e vaccinată cu un
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412937933.html [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
băieți. I-au ajutat totdeanuna pe cei care le-au cerut ajutorul, dar nu i-au agreat niciodată pe leneși, pe hoți, pe mincinoși. Și în acestă dimineață când am ajuns la ei, erau deja intrați în ritm. Tatăl meu plivea iarbă care năpădise prin razoare, iar mama udă cu furtunul sărurile cu roșii și ardei și mocovii semănați pe manuni. ‘’Castraveții i-am udat ieri...și vinetele și cu varză ‘’ m-a asigurat ea mai tarziu. Amândoi sunt supli și
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397461969.html [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
closet sau în depozitele de alimente a contribuit la declanșarea unor epidemii: febră tifoidă și leptospiroza". Una dintre cele mai grele activități era considerată munca la orezărie când deținuții erau obligați să stea tot timpul în apă, încovoiați, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost încarcerați numai deținuți politici între anii 1960-1962 când comandantul penitenciarului era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ANTI-BURUIENI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Anti-buruieni Antiaeriana este buruiana, Grădina plivită de îngeri păzită, Seamănă cu Bosch, caltabosch, Ce voiam să spun? Sunt bine și bun. Mă opun. Pârloaga e numele primarelui Doaga. Caută-n post-scriptum, postum fără criptă. Jucăm o friptă? Nu bateți caii, câinii, pisicile, Lămuriți fricile, dați în
ANTI-BURUIENI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1462253096.html [Corola-blog/BlogPost/379966_a_381295]
-
el își consacră timpul cizelării textelor și grădinăritului: „Suburbiile dau cu ferestrele în câmp/ colorează vocea soarelui/ metafora din ochii unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește esențele, interiorul existenței: „Alerg printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei realități / înfiorător de tenace / dacă mă atenționează fervent
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1471537779.html [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
drumuri romane unde maree loveau în tambure - Erau râuri vestejite, deșarte și sure unde toamnele făceau matrițe din oameni De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O stradă cu noroi și cu pietre case modeste disciplinat aliniate Bătrânii pliveau straturi prin grădini Bătrânele smulgeau buruieni Copiii jucau fotbal frenetic în strada cu praf, în căldura toridă Casele aveau hârtie albastră la ferestre pentru siesta de după-prânz atunci o ploaie nărăvașă, nemiloasă și tropicală copleșea totul cam o oră - Oamenii
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Jurnalul_cu_vise_al_juliei_may_mariana_zavati_gardner_1368439114.html [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Autorului Primește-mă la tine În vremuri de austeritate Și nu-mi da decât 75 la sută din inima ta. Noi doi, ca o unică prioritate, Să sfidăm goliciunea lumii Aflată în stare de ebrietate, Diriguită de masonice mumii. Să plivim grădina cu flori În ciuda furtunii de-afară, Să iubim ale vieții valori În ritm de funebră fanfară. Să uităm democratice drepturi Câștigate de noi într-o iarnă, Pierdute acum în negre abisuri Ce mozaicuri de minciună ne toarnă. Să rupem
BOC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1427044031.html [Corola-blog/BlogPost/353376_a_354705]
-
nouă, celor mai în vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gheorghe_calciu_dumitreasa_.html [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
care vor sta / va face să se strângă-n / brațe, / până-n căldura lor, / din toate va rămâne / scrum. / Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii îi sunt frate - / cu zăpadă
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dau_lumii_marturie_lacrima_unei_secunde_volum_aniversar_nicolae_baciut_cincizeci_si_cinci_cronica_cezarina_adame.html [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1381 din 12 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Țăranii apar pe câmp ca o ploaie sufletul lor polenizează pământul bobul de grâu izbucnește-n văpaie să ardă în versuri iarăși cuvântul Sufletul lor polenizează pământul plivind timpul cu palme de leac o clipă cerul își ia din om avântul țărani-s și munții acum și în veac Plivind timpul cu palme de leac bobul de grâu izbucnește-n văpaie numai o clipă privighetorile tac țăranii apar
MITOLOGIA GRÂULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1413135205.html [Corola-blog/BlogPost/383557_a_384886]
-
polenizează pământul bobul de grâu izbucnește-n văpaie să ardă în versuri iarăși cuvântul Sufletul lor polenizează pământul plivind timpul cu palme de leac o clipă cerul își ia din om avântul țărani-s și munții acum și în veac Plivind timpul cu palme de leac bobul de grâu izbucnește-n văpaie numai o clipă privighetorile tac țăranii apar pe câmp ca o ploaie Sufletul lor polenizează pământul de câte ori gura mi-o arde cuvâtul Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: MITOLOGIA
MITOLOGIA GRÂULUI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/costel_zagan_1413135205.html [Corola-blog/BlogPost/383557_a_384886]
-
în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă. Dar nu asta urmărea el în mod deosebit, ci căuta să vadă dacă în acele multe gospodării nu
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1491380653.html [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
au adus-o-n suflet. Azi, simpli pensionari. Sau tainice morminte. Să mulțumim și celor Ce vor veni - să-i fie luceferi, și stejari. E ziua României. Să-i fim, în inimi, Cozie, Tismană, Voronețul, Ceahlău, sau Sihăstrie - Să îi plivim, din suflet, neghină, știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_ziua_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
clădirii. În fața casei se afla o curticică, care din primăvară până toamna târziu era plină cu flori. Lui Narcis Condurache și prenumele îi era predestinat spre frumos, de aceea îi plăcea ca timpul liber să și-l petreacă cu grădinăritul, plivind, udând, sau admirându-și micuțul rai multicolor, deosebit de parfumat. Îi plăcea să asculte zumzetul albinelor și să privească cum poposeau pe corola florilor culegând cu trompa nectarul din pistil contribuind astfel și la polenizarea plantelor, ca apoi să zboare mai
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_i_stan_virgil_1364879281.html [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
profan în viața orașului. La scurt timp după aceste incursiuni urbane, aveam să cunosc mai bine multe aspecte din oraș, căci aveam să încep munca la o grădină de legume din marginea orașului, unde o ciurdă de copii munceam la plivit straturile cu ceapă ale unei ferme de stat cum se numeau pe atunci. Zilnic mergeam în echipe de câte zece copii la plivit straturile de ceapă. Dimineața primeam un castron de cafea tip Menado îndulcită, o optime dintr-o pâine
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
încep munca la o grădină de legume din marginea orașului, unde o ciurdă de copii munceam la plivit straturile cu ceapă ale unei ferme de stat cum se numeau pe atunci. Zilnic mergeam în echipe de câte zece copii la plivit straturile de ceapă. Dimineața primeam un castron de cafea tip Menado îndulcită, o optime dintr-o pâine neagră de două kilograme pe care o mărunțeam în castronul de tablă și până la ora 12 asta ne era mâncarea. Eram sub supravegherea
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
nașterea unui copil, dar și acestea sunt înfrumusețate tot timpul prin buchete de flori oferite persoanei dragi, care nu pot decât să-i umple sufletul de bucurie la primirea lor. Până ajungeam și eu în grădină, domnia sa le uda, le plivea, dar mai ales le fotografia. Doamna Bonte mă aștepta cu o ceașcă de cafea fierbinte, bine aromată și o bucățică de ciocolată belgiană, recunoscută în Europa prin calitatea sa deosebită. Mulțumindu-i luam cafeaua și coboram în curte. Așa am
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1480341297.html [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
alungi întristarea Suspinarea, -amarea. Să ne spui cuvântul Și despre avântul Nașterii, învierii Pe calea durerii. Haide să-nfrunzești, Flori albe-n ferești, Hai să ne cuprinzi Spațiul de sub grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi Hai să ne plivești Durutele vești. Să ne primenești Soarta cu povești, Regăsindu-ne, Odihnindu-ne, În dar albindu-ne Colindiță-n vârf de cetini Colindiță-n vârf de cetini, Brazi verzi îți sunt prietini, Colindița ce-o ascult Cu dor greu, și cu dor mult
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Adelina_ionescu_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
primului lor fiu. ...și iată că nu am pierit... am rămas singur, dar încă exist. ...și am revenit mereu aici, din copilărie și până în prezent... și voi mai reveni, până când, odată, nu voi mai pleca. În timp ce soția mea prinse a plivi buruienile crescute și a așeza câteva flori pe movila de pământ, am pornit agale spre alea principală, în căutarea unor amintiri din vremurile de demult. Mi-a încolțit în minte ideea de a așterne câteva rânduri și, profitând de faptul
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436196552.html [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
nouă, celor mai în vârstă, ne revine datoria de a le îndruma pașii și de a le veghea devenirea, fiindcă - spunea el - „lumea de mâine va arăta așa cum vor rodi ei, și ei vor rodi numai dacă noi îi vom plivi, adică dacă vom stârpi din jurul lor buruienile care-i sufocă”. Același interes l-a manifestat părintele Calciu și pentru tinerii români „desțărați”, pe care i-a întâlnit în exilul său de peste Ocean. În cele câteva vizite pe care i le-
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_sase_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1352711078.html [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
fost ca-n Procesul,Domnul K. și-a împlinit regresul,Un fulg de zăpadă hexagonals-a așezat pe un nas imperial.BMM+... XIX. ANTI-BURUIENI, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Anti-buruieni Antiaeriana este buruiana, Grădina plivită de îngeri păzită, Seamănă cu Bosch, caltabosch, Ce voiam să spun? Sunt bine și bun. Mă opun. Pârloaga e numele primarelui Doaga. Caută-n post-scriptum, postum fără criptă. Jucăm o friptă? Nu bateți caii, câinii, pisicile, Lămuriți fricile, dați în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/boris_mehr/canal [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]