49 matches
-
Avem amplasați senzori seismici, dar și magnetici și de infrasunete, iar aceștia preiau semnalul, îl transmit în seismometre, iar aceștea amplifică semnalul de câteva zeci de ori și îl transpun pe suport digital", a explicat Ioana Hîrnea, lucrător Stația Seismică Ploștina - Vrancea, informează realitatea,net. Unii dintre localinicii din cea mai intensă zonă seismică din România cred că Observatorul Seismologic din comună îi protejează, alții spun că știu rolul stației și că doar divinitatea decide când și unde va lovi un
Cutremurul din Japonia a terminat cerneala de la staţiile seismice din Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/70531_a_71856]
-
se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți), Bălteanu ( Tr Severin), M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu(Plopi), frații Spulber(Broșteni), Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
lonescu, în cartea sa „Prin Munții Mehedințiului" : ,,Pe valea Motrului trec o parte din drumurile păstorești și anume, o variantă, de la Glogova prin Lupoaia până la Broșteni, unde se unește cu cel care vine din Gorj (de la Tismana — Godinești, pe valea Ploștinei), precum și cu cel care coboară din Cloșani (Titerlești — Baia de Aramă-Negoiești — Comănești — Florești). Aici, la Broșteni, este locul de întâlnire și de popas al celor trei drumuri (păstorești, n.n.)... De la Broșteni e unul singur, în jos, tot pe valea Motrului
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
în cazul nostru așezări din Valea Motrului care au făcut parte din Mehedințiul istoric se află acum în județul Gorj, căci în anul 1966, mai 24, făcându-se începutul exploatării miniere în această zonă, satele Cireșu, Horăști, Leurda, Lupoița, Merișu, Ploștina și Roșiuța au format o unitate administrativă urbană. Astfel, printr-un decret praziențial a luat ființă pe harta țării un oraș nou, actualul oraș Motru, intrat după împărțirea administrativă din 1968 în județul Gorj. Pe parcurs s-au ridicat aici
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
important este faptul că unii dintre participanți au fost premiați pentru calitatea produselor, precum : Horațiu Cernăianu de la Horăști care a primit două medalii de argint cu diplomă specială pentru caliatea ovăzului pezentat și pentru țuică 27, iar I. Plostineanu de la Ploștina și G. Pârvulescu de la Roșiuța câte o medalie de argint cu diplomă specială pentru calitatea porumbului, respectiv pentru țuică. Un număr mai mic de locuitori ai acestei zone (12) au fost prezenți cu lucru manual (produse ale diferitelor meșteșuguri, înpletit
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
de aici au fost impresionați și de chemarea comisarului general al Expoziției, Dr. C.I.Istrati, de a participa și la secțiunea Trecutul, (ce urma să devină Muzeul Trecutului Nostru), fiecare cu ce poate și astfel găsim participanți de la Mătăsari, Lupoaia, Ploștina, Zegujani, Tiroiu, Broșteni cu monede, pristolnice, furci de tors, etc. Viața spiritualăa comunităților și așezărilor din arealul Văii și Dealurilor Motrului, izvora din zona credinței. Astfel, centrul spiritual al comunității era reprezentat de lăcașul de cult, biserica, prezentă în fiecare
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
monumete istorice, de patrimoniu, fiind protejate în mod deosebit precum : fostul schit Covrigi, Biserica Sf. Nicolae, și Sf Gheorghe sat Lupoaia, Biserica de lemn din Mătăsari, Biserica Sf. Nicolae din Miculești, ansamblul de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
patrimoniu, fiind protejate în mod deosebit precum : fostul schit Covrigi, Biserica Sf. Nicolae, și Sf Gheorghe sat Lupoaia, Biserica de lemn din Mătăsari, Biserica Sf. Nicolae din Miculești, ansamblul de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
mai importante evenimente culturale de interes internațional petrecut la București, la începutul secolului XX, a fost Expoziția Generală Română, București 1906 , la care au trimis exponate și locuitorii din zona la care ne referim- pe atunci Plasa Broșteni. 17.Miculești, Ploștina, Peștenuța, Zegujani, Horăști, Broșteni, Tiroiu, Cojmănești, Strâmtu, Lupșa, Leurda, Covrigi, Văgiulești, Gărbovățul de Jos, Corcova. Catalog expo, 1906, p. 18. Ploștina, Tiroiu 19. Lupoaia, Leurda, Corcova. 20. Negoiești. 21. Horăști, Corcova, Severinești, Lupoaia 22. Țiroiu, Zăgujani 23. Ploștina. 24. Stroești
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
la care au trimis exponate și locuitorii din zona la care ne referim- pe atunci Plasa Broșteni. 17.Miculești, Ploștina, Peștenuța, Zegujani, Horăști, Broșteni, Tiroiu, Cojmănești, Strâmtu, Lupșa, Leurda, Covrigi, Văgiulești, Gărbovățul de Jos, Corcova. Catalog expo, 1906, p. 18. Ploștina, Tiroiu 19. Lupoaia, Leurda, Corcova. 20. Negoiești. 21. Horăști, Corcova, Severinești, Lupoaia 22. Țiroiu, Zăgujani 23. Ploștina. 24. Stroești, Lupoaia, Roșiuța, Miculești, Zegujani, Leurda, Larga, Horăști, Căzănești, Strâmtu, Covrigi, Coșmănești, Imoasa, Corcova, Mătăsari. 25. Lupoaia, Zegujani, Corcova. 26. Ploștina. 27
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
17.Miculești, Ploștina, Peștenuța, Zegujani, Horăști, Broșteni, Tiroiu, Cojmănești, Strâmtu, Lupșa, Leurda, Covrigi, Văgiulești, Gărbovățul de Jos, Corcova. Catalog expo, 1906, p. 18. Ploștina, Tiroiu 19. Lupoaia, Leurda, Corcova. 20. Negoiești. 21. Horăști, Corcova, Severinești, Lupoaia 22. Țiroiu, Zăgujani 23. Ploștina. 24. Stroești, Lupoaia, Roșiuța, Miculești, Zegujani, Leurda, Larga, Horăști, Căzănești, Strâmtu, Covrigi, Coșmănești, Imoasa, Corcova, Mătăsari. 25. Lupoaia, Zegujani, Corcova. 26. Ploștina. 27. Alți medaliați sau evidențiați. 28. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice, jud. Gorj, poz
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
18. Ploștina, Tiroiu 19. Lupoaia, Leurda, Corcova. 20. Negoiești. 21. Horăști, Corcova, Severinești, Lupoaia 22. Țiroiu, Zăgujani 23. Ploștina. 24. Stroești, Lupoaia, Roșiuța, Miculești, Zegujani, Leurda, Larga, Horăști, Căzănești, Strâmtu, Covrigi, Coșmănești, Imoasa, Corcova, Mătăsari. 25. Lupoaia, Zegujani, Corcova. 26. Ploștina. 27. Alți medaliați sau evidențiați. 28. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice, jud. Gorj, poz. 245-p. 20, poz. 297, p. 24, poz. 299, p. 24, poz. 301, p.24, poz. 303, p. 24, poz. 305. p. 24
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Cantor I.I. Osnaga .Parohia Roșiuța 24 iunie 1938.-Cantor I.I.Osnaga .29vi.1932-Dlui. I.I.V.Osnaga.-În 14 iunie 1953 am făcut slujba la Roșiuța și era(.........)de a veni știrea de concentrare . Cantor Ioan Croitoru . Parohia Ploștina .Minei, Decembrie, Râmnicul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța -Reparat de mine V.G.Osnaga.23.Minei, Noiembrie, Râmnucul Vâlcii, 1862. S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu pădure de stejar, cer și fag. Referitor la această pădure există un contract provizoriu de arendare apoi vînzare, și unul definitiv semnat Între proprietarul M.C.Săvoiu cu obștea Ploștina. Au existat Însa disensiuni Între cele două părți care au dus la un proces care a durat Între 1908-1916, disensiunile rezolvîndu- se. (Anexa 1) De la locul numit „ la altoi ” , de unde pleacă primul deal, puțin spre apus, se Întinde o poiană
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Tismana, ceea ce Înseamnă că era situat la o altitudine destul de ridicată. Poiana Becherului, numită după numele unei familii ce locuia pe acolo și era În sjujba proprietarului, „ Ciocul Becherului ” era loc de Întîlnire Între tineretul satelor Lupoaia, Lupoița, Roșiuța și Ploștina, unde pe vremuri era un scrînciob (vîrtej) unde În zilele de duminică și sărbători, În afară de alte distracții locale, se făcea horă, care, cînd și cînd, În ceartă pe fete, se termina cu bătaie. Poiana destul de mare, avînd cîteva hectare, era
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe vadul văii și sînt În legătură cu drumul satului Lupoaia-Lupoița.Văile ce sînt formate În dealurile Ploștinei, Radovanului, Stoicanului și dealul de la apus ce coboară de la „ Groapa lupilor ” și „ Dealul Bisericii ”, au o lungime de circa 5 km. Și de circa 2 km. Lățime fiecare vale. De la dealul Stoicanului ce este mai scurt decît celelalte, valea se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi evacuat În timpul lui Aurelianus (271-275). Ajungem În Evul Mediu și amintim că moșia din hotarul Ploștinei și al Roșiuței și pînă În dealul de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Gheorghe Moscofeanu, care a păstorit 16 ani și cîteva luni. Moare În 1844. Preot İon Brancea din 1844 pînă În 1853. În unele minee, În anul 1853, se găsește preotul İon Mihărtescu din Roșiuța, iar În 1855, preotul Nicolae din Ploștina. În 1855 la biserica Lupoaia este hirotonit preot, Costache Nicolescu, originar din Roșiuța. La 1859, acesta cere să se dea preot ajutător.Cererea Îi este satisfăcută fiind hirotonit În 1860 ca preot Constandin Lupoianu, fiul preotului Gheorghe Moscofeanu. Constandin Lupoianu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tabla de pe acoperișul bisericii Lupoaia, s-a văruit biserica. Din tezaurul bisericii, sînt unele cărți de ritual, valoroase prin vechimea lor. Între cărțile de ritual se găsesc 2 trioade. Unul vechi de 250 de ani. Celălalt triod, este adus din Ploștina, fiind tipărit la Buda În 1816. De asemenea putem aminti o cazanie tipărită la 1748 În timpul lui Grigore Ghica. Un ,, minei ” , tipărit Înainte de 1828. Un ,, Antologhion ” este tipărit la 1766 de episcopul RÎmnicului, Kir Partenie. Colecția de cărți de cult
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
funcționat și ca Învățător plătit de stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume. În 1878 are Înscriși 25 de băieți, ajungînd În 1908 la 55 de băieți și 16 fete. Urmează Învățătorul İon V.Barbălată, din Ploștina. În 1914 se transferă la Ploștina. Între 1914-1915 funcționează Învățătorul Simion İscrulescu, care va pleca În Peșteana satul său. De la 1 septembrie 1915 postul de Învățător este ocupat de Sabin Coifan care, cu mici Întreruperi, concentrat, mobilizat pe front și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stat Între 1878-1918. Înființează o bibliotecă de circa 200 de volume. În 1878 are Înscriși 25 de băieți, ajungînd În 1908 la 55 de băieți și 16 fete. Urmează Învățătorul İon V.Barbălată, din Ploștina. În 1914 se transferă la Ploștina. Între 1914-1915 funcționează Învățătorul Simion İscrulescu, care va pleca În Peșteana satul său. De la 1 septembrie 1915 postul de Învățător este ocupat de Sabin Coifan care, cu mici Întreruperi, concentrat, mobilizat pe front și prizonier În Germania, În primul război
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
organizat cantina școlară și un centru de lapte la această școală. Aparticipat la acțiuni de socializare a agriculturii. În 27 mai 1931 Încetează din viață preotul Învățător Alexandru Mihart iar postul este ocupat prin transfer, de către Învățătorul İon Spătaru din Ploștina care funcționează pînă În 1960, cînd este pensionat. În timpul războiului și după, titularii au fost mobilizați sau mișcați din posturile lor. Între 1947-1949 În locul Învățătorului Coifan Sabin a fost numit titular, Dumitru Hulpac, care În 1949 este transferat În Pașcani
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
halasto „heleșteu”, engl. flesh „carne vie”. Originea cuvintelor heleșteu și pește sugerează etimologia formelor piscină și peșteră, legate aparent de pește, înrudite însă cu acesta indirect, prin baza semantică comună de „adâncitură, crăpătură, hău”, la care se raportează atât mlaștină, ploștină, cât și a pleoști, ploscă, a plesni, a lăsa (lăsătură) etc., adică forme care nu implică numaidecât prezența apei; cf. sl. peštera, peč „sobă”, pentru care vgr. avea pe σπηλαιον „peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
104 pământ, 139 pătură, 139 pârâu, 139 Peceneaga, 193 Peceneagul, 193 pelasgi, 51 Peleș, 104 pește, 103 peșteră, 103 a petrece, 139 piscină, 103 plantă, 130 pleată, 129 a pleoști, 103 a plesni, 103 pleșuv, 104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]