28 matches
-
Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
cred din ce în ce mai mult că n-a murit! Și o aud cu douăsprezece versuri tulburătoare ale lui Grigore Vieru: „- Pui golași cum stați în cuiburi/ Fără plăpumioare?/ - Ne-nvelim cu ale mamei/ Calde aripioare!// - Dar când mama nu-i acasă/ și Ploița cerne?/ - Ne-nvelim atunci cu frunza/ Ramurii materne!// - Dacă n-o să vină mama/ Și-o să cadă frunza?/ - Cum să nu mai vină mama?/ - Cum să cadă frunza?”... Sigur că da! Ce dreptate răscolitoare are Poetul dus să sprijine Basarabia cu
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) by http://balabanesti.net/2016/01/11/dumnezeu-nu-circula-pe-facebook-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
prevede ca tariful de referința sa funcționeze doar pentru o perioada de 6 luni, ceea ce este inacceptabil din punct de vedere al transportatorilor. O alta modificare este legata de dispariția plafonului de 25% raportat cheltuielilor administrative si de vânzare a ploițelor, ce fusese acceptat inițial in forma negociata cu Comisia de Buget Finanțe a Senatului. Ordonanța de Urgență publicată în Monitorul Oficial nu corespunde proiectului inițial de OUG publicat de Ministerul de Finanțe În numai două săptămâni, după proteste și audieri
Reîncepe scandalul RCA? TranSportatorii susțin că au fost mințiți by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/105207_a_106499]
-
Să curgă cu găleata, Zilele și nopțile, Ca să crească grânele. Caloiene, iene, Caloiene, iene, Cum ne curg lacrimile, Să curgă și ploile, Zilele și nopțile, Să umple șanțurile, Să crească legumele Și toate ierburile. Caloiene, iene, Deschide portițele, Să curgă ploițele, Că de când n-a mai plouat, Arătura s-a uscat. Rostul acestei tradiții populare era invocarea ploilor benefice, aducătoare de bogăție. Ana, fiind mai liniștită din fire, mai serioasă, a fost numită de bunică pe post de preot, iar Maria
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Ritualul cuprindea rugă să schimbe soartă. Fiecare jeluia, ploaia din cer să cadă: "-Caloiane, Caloiane, să te duci la Dumnezeu! Seceta s-o iei cu tine, în al lumii păcat greu! Să îi ceri cheițele, să descui portițele, să cadă ploițele, umplând fântânițele! Cum ne curg lacrimile, să curgă și ploile! Să umple fântânile, să curgă izvoarele! Că în pădurea deasă, frunza din pomi e arsă, iar pajistea-i uscată, ploaia din cer să cadă! Rod să lege viile, să crească
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
cântec sacadat strigă: “−Paparudă-rudă, joacă și te roagă, ploi din cer să cadă, cum gazda te udă! Dacă dă cu apă, că pământul crapă, nori o să se rupă, ploaia o să-nceaapă! Dacă dă cu ițe, se deschid portițe și încep ploițe, umplând fântânițe! Dacă dă cu ciuru', ploaie cerne ceru', să crească porumbu' mare cât pătulu! Dacă dă cu sapa, din cer cade apa, curgând cu găleata, să stingă seceta!” Gazda cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
țigănci, care dansează despuiate, doar cu cingătoare de frunze care la acopere goliciunea. Cântecul Paparudelor este tot mai rar, aproape uitat: „Paparudă rudă,/ Vino de ne udă,/ Cu găleata, leata,/ Peste toată gloata./ Ploaie, Doamne, ploaie,/ Locuri să se moaie,/ Ploiță curată,/ Din ceruri vărsată./ Unde-i valea seacă,/ D-apă să se facă,/ Unde-i valea lungă,/ Mai mult să se-ajungă,/ Unde-o da cu plugu',/ Să meargă ca untu'./ Hai Catrino să sărim,/ Paparudele,/ Că știi iarna ce
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
Publicat în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Chipurile celor două ființe radiau o infinită bucurie. Păreau a fi singure în Univers, iar timpul își oprise curgerea. Lacrimile de fericire ale Emanuelei contopite cu chiotele și ploițele de la gurița Danielei se uneau într-o pomadă ce-i vindeca toate rănile și suferințele sufletești, prin care trecuse Emanuela din momentul în care fetița dispăruse. Dar, oare, mai conta? Nu mai conta, atât de mult, din moment ce a găsit-o
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XI) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430331149.html [Corola-blog/BlogPost/348739_a_350068]
-
ales prin ritmul si conținutul textului magic: „Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să umple pâraiele. Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să umple pâraiele. Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor sunt răsplătiți prin daruri rituale ce semnifică abundența și belșugul: ouă, mălai, grâu, caș, lapte, colaci, fructe, bani, etc.
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
iunie). Obiceiul este practicat de copii, într-o zi fixă (a treia marți sau a patra joi după Paști ori după Rusalii) sau, mai târziu, în orice zi secetoasă. Obiceiul are o terminologie populară bogată („Iene”, „Scaloian”, „Ududoi”, „Murmuliță de ploiță”, „Tatăl soarelui” etc.) și este cunoscut numai în sudul României, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, unde seceta era mai frecventă. ul este o păpușă sau sub forma unui idol, confecționat din lut sau alte materiale, împodobit cu flori
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
și Otaci, amu acasă am să-ți dau mandarina! plîngi, noaptea-i mititică, la iarnă o să șie-un noptalău! la cucoșăl, mătincă încă-i prins, vina lor! n-au văzut la naștere! da' poate-o da Dumnezău, poate-o aduce o ploiță! plus că mă mănîncă urechile, totdeauna se-ntîmplă așa! suflă mai multe spre tine, suflă și tu spre mama, mulțumesc, Angelică! Sergiu Afanasiu Abecedar, aricelu' și berbecuțu', la' s-hibă! "g+h+e se citește e, așa ca gheretă", în morgă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile: crivaturi, poloage, baiuuri, brațe de tumbac - sfeșnice regești, canapele cu răsturniș [...]. Hapuri, gogoșele, prafuri de iureș. Teci de sculă, mici la măsură: gumilastice - vârști cu ploițe și fără - capcane de copii [...]. Strumeneage de gumă pentru putere și pentru plăceri - rădăcină bună berechet în țară! -, marfă de prisos, nu le cumpără nime [...]. Livouri, zub, perdele, flori de cârpă și de hârtie, lucrate cu skepsis” etc. N. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un cap la altul, intrând prin gospodării, cântând cântecul specific: "Paparudă-rudă Ieși afar' de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata; Udă cu urcioru' Peste tot ogoru'; Deschideți porțile, Să curgă ploițele; Destupați pâraiele, Să curgă șiroaiele, Un răzor de vie, Ploile să vie! Un răzoi de usturoi, Să curgă șiroi!". În ritmul lui, încep să joace, iar sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Caloianul ("Scaloianul", "Ienele") este tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și alte femei gospodine din sat). La Caloian se cântau versurile: "Iene, Iene, Scaloiene, S-a dus mă-ta în poiene, Ca să ie cheițele Să descui portițele, Roagă-te lui Dumnezeu Ca să i ea cheițele Să descui portițele Să curgă ploițele". Desigur, șirul obiceiurilor românești practicate de locuitorii Costișei este mult mai mare. Este îndreptățită afirmația lui Lucian Blaga: "Eu cred că veșnicia s-a născut la sat!". E mare păcat însă că, multe obiceiuri și datini au fost uitate, luându
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca să nu se împrăștie prin toate buruienile, și le înmormântează din nou, adesea cu slujbă de preot. La Sulina, trăia drăguțul meu soțior, mergând împreună prin cimitir, ne-a impresionat plăcut cum era îngrijit. Era spre asfințitul soarelui, căzuse o ploiță caldă și măruntă, de vară, mormintele de peste 200 de ani, împrospătate, parcă respirau, și prin ele, cei de sub brazde... Ploița caldă nu ne-a împiedicat să vizităm totul și să discutăm căci totul e muritor. Viața celor plecați este plină
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
drăguțul meu soțior, mergând împreună prin cimitir, ne-a impresionat plăcut cum era îngrijit. Era spre asfințitul soarelui, căzuse o ploiță caldă și măruntă, de vară, mormintele de peste 200 de ani, împrospătate, parcă respirau, și prin ele, cei de sub brazde... Ploița caldă nu ne-a împiedicat să vizităm totul și să discutăm căci totul e muritor. Viața celor plecați este plină de taine, mi-am dat seama că așa este și citind cartea „Alexandru Mânăstireanu, Corespondență”, unde personajele au trăit nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ne întorceam în sat obosiți, dar cântând. Făceam noi, cum îi spune, - un Caloian din pământ humos, aduceam flori, îl împodobeam, îl puneam pe o scândură și plecam prin sat, și-l plângeam: „Ene, Ene, Caloene, deschide portițele, să curgă ploițele!” După ce ocoleam satul îl aruncam într-o fântână. Și, nu știu dacă mă credeți, dar la scurt timp se înnoura și-ncepea ploaia care ținea toată noaptea. Bine, nu se întâmpla întotdeauna, dar în orice caz, oamenii erau mai buni
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
va mai face, ne privea pe fiecare în parte. Seara s-a lăsat încet, nu se îndura de noi să ne mohorască mai rău, soarele nu voia să apună, și ca un făcut, s-a înnourat și a început o ploiță înceată și caldă, cu picături mici care plângeau odată cu noi. Toți eram distruși! După înmormântare am început să participăm și noi la micile treburi, să-l ajutăm pe tăicuțu. Dimineața nu i se mai auzea gura mamei strigând păsările, muncă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în casă a intrat Să se ferească de soare. Florile acum la soare își uscă petalele, și discută între ele despre ploaia de aseară, că ar fi putut răci, că le-ar trebui umbrele sau hăinuțe să le apere de ploițe... Ei, acuma vrei să știi care sun foloasele ploii. Ploaie dacă nu ar fi, tot ce-i verde s-ar usca. Ploaia face să rodescă semințele, curăță străzile și limpezeste aerul. ține minte: FARĂ APĂ, FARĂ SOARE, N-AR FI
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
vâltoare, purtând rod în pântece și icoane de lemn în mâini. În mijlocul râului lăsară icoanele cu lumânări aprinse să plutească la vale, cu ochii sfinților în sus, spre ferecatele porți ale cerului. "Scoală Ene-Caloiene/ Adu cheițele, deschide portițele,/ Să curgă ploițele, să crească semințele,/ Să curgă pâraiele pe toate cărările,/ Să tragem clopotele, să ne crească pâinile,/ Că de când le ai încuiat, lacurile au secat,/ Câmpul s-a uscat, vitele-au zbierat,/ Pâinea s-a pălit, lumea s-a-ntristat,/ Noi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dialoguri și fantezii în jazz, cu Ion Caramitru și Johnny Răducanu » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Sânziana și Pepelea, Teatrul Național „I.L. Caragiale“, București Marți, 20 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Ploița, Facultatea de Teatru, Chișinău » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dragostea durează 3 ani, Compania de Teatru „D’AYA“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
-i duce/ Cu drâgla te-oi trage/ Cu săcurea te-oi tăia/ Cu răzușa [pentru postav] te-oi rade/ Și-n foc te-oi arde” (9, p. 150), sau (descântec meteorologic din folclorul copiilor) „Ieși, mamă, cu ițele,/ Să plouă ploițele ;/ Ia, mamă, și spata,/ Să nu bată piatra” (40, p. 159). Am comentat un singur tip de incantații din folclorul copiilor, și anume acela care ține de domeniul meteorologiei magice. Totuși, dificultățile unei cercetări în zona folclorului infantil au reieșit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vâltoare, purtând rod în pântece și icoane de lemn în mâini. În mijlocul râului lăsară icoanele cu lumânări aprinse să plutească la vale, cu ochii sfinților în sus, spre ferecatele porți ale cerului. "Scoală Ene-Caloiene/ Adu cheițele, deschide portițele,/ Să curgă ploițele, să crească semințele,/ Să curgă pâraiele pe toate cărările,/ Să tragem clopotele, să ne crească pâinile,/ Că de când le ai încuiat, lacurile au secat,/ Câmpul s-a uscat, vitele-au zbierat,/ Pâinea s-a pălit, lumea s-a-ntristat,/ Noi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]