43 matches
-
tot ce poate fi mai latin". Hasdeu compara terminologia viticolă cu cea agrară, și, considerând că traiul la munte era perfect compatibil cu cultivarea viei, trăgea concluzii de tip istoric: "Cultura viței la români e fără asemănare mai veche decît plugăria"; în final, ajungea chiar la o formulare de sinteză, destul de amuzantă prin caracterul ei categoric și absolut: "românii au fost pururea (...) o națiune eminamente vinicolă." Și must e tot latin (din mustum) și panromanic. De fapt, dintre termenii fundamentali ai
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
din tracii odrisi și nu din greci ) până în insulele grecești și chiar în munții din Algeria (populația kabila), peste tot același port cu aceleasi cusături florale simbolistice și aceleași vorbe, unii și-au uitat vorbirea dar mai au încă vorbele plugăriei și ciobaniei.Cuvantul cioban se zice că e turcesc, așa zic deștepții noștri în DEX. Dar citind în scriitorul român (latin) Pliniu cel Tânăr, iată că aflu cum că românii cumpărau la piata cu precădere „casium ciobanorum” (cas-branza ciobăneasca) de la
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
remorcând târâș- grăbiș economiile europene, este Germania” (Ziua de Vest, 26.10.2011) etc. Explicația etimologică a lui grăpiș, în dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, tomul II, 1934), evocă realități agricole care nu ne mai sunt familiare. Grapa, „unealtă de plugărie cu dinți de lemn sau de fier, cu care se zdrobesc bulgării de pământ de pe brazde, după ce ogorul a fost arat, spre a netezi brazdele și a acoperi sămânța aruncată pe ele”, pare să fi fost adesea făcută din mărăcini
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
din Vechiul și Noul Testament cuprins în table. Despărțirea a III a: Citirea cu înțelegere pe Noul Testament și alte cărți religioase și morale. Scrierea după model de caligrafie și după dictare, Cele 4 lucruri simple din aritmetică. Cunoștințe uzuale aplicate la plugărie. Îndrumarea și controlul învățământului se făcea de către profesorul de la școala normală, precum și de către subrevizorii școlari din plășile respective. În plaiul Dâmbovița, de care ținea școala din Rucăr, activitatea de îndrumare și control o făcea Rucăreanu Năstase, subrevizorul plaiului. Potrivit unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
pentru tăiat buștenii aveam în sat, dar să nu uit, și două cazane zdravene de țuică!” - mi-a spus râzând nea Mitică. Apoi, după ce a stat o clipă să-și le reamintească întocmai, a recitat versurile unui cântec popular de plugărie: Ară badea cu plugu’ / Câtu-i câmpu’ de-a lungu’ / Și ară și samănă / Și din gură cuvântă: / Să te faci, grâule, faci / Ca iarba printre copaci, / Să stai bine la tăiat / Ca mândra la sărutat, / Să stai bine la cosit
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
alimentează totul, de la lista civilă începînd, bugetele mari ale Ministerului de Război, dobânzile colosale a anuităților drumurilor de fier, toate cheltuielele de fantazie ce-și permit guvernanții noștri, până și reversibilitățile patriotice, când, zicem, toată suflarea românească, vede că starea plugăriei nu inspiră un singur cuvânt de mângâiere și de speranță mesajului domnesc, fie din inițiativa a însuși șefului statului, fie din aceea a miniștrilor, atunci ea constată, și cu ea împreună constatăm și noi, o nepăsare de-a dreptul crudă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se semnalează o altă tentativă de navigare pe Siret. Nu cunoaștem dacă ea era în legătură cu societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă cu carele prin cercare ci însuși am făcut am dovedit că nu numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
E. Petrovici încearcă să răspundă acestei întrebări: "Viața în comun a românilor și a slavilor la periferia câmpiilor și a depresiunilor și în văile ce pătrund în depresiunile muntoase trebuie să ne-o imaginăm astfel: slavii trăiau mai mult din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
oameni cari de la soitarii, maturități pentru Văcărești și carantină, pretextează a aștepta fapte mari. Iată în ce consistă iluzia. Suntem dar siguri că cestiunile cari nu mai sufăr întîrziere s-ar putea amâna tot așa de bine precum amânăm reforma plugăriei noastre de la 1 200 și până azi. Altceva e la mijloc, iar interesele țării numai un pretext sub vălul căruia se pregătesc nu reforme, ci nouă grupări de persoane și de ambiții. Să vedem cari sunt lucrurile ce se petrec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înaltă. În toate zilele aproape coloanele optimiste ale ziarelor guvernamentale ne vorbesc de dezvoltarea agriculturii noastre, de întrebuințarea mașinelor în locul brațelor, de sute de alte îmbunătățiri. Cu toate acestea, într-o țară a cărei producțiune se 'ntemeiază aproape esclusiv pe plugărie, se află o singură, zi una, școală de agronomie, și chiar despre acest institut unic nu se poate afirma că ar putea servi de model. Dar oricine pronunță vorba "mașină" spune totodată că aceste instrumente, daca înlocuiesc puterea brațelor, cer
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
V. Faur și Simion Cezara. Se reproduc fragmente din Memorialele lui Vasile Pârvan și, sub titlul Din viața familiei Ion C. Brătianu (1821-1891), din amintirile și notele zilnice ale Sabinei Cantacuzino. În afară de literatură tradiționalistă, analize ca Situația agricolă din țară, Plugăria în criză și Medicina la sate completează rubricile „Știri felurite”, „Pagina juridică”, „Recenzii”, „Serbări culturale”. L. Cr.
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
cu timpul adevărate explozii de patimă, și niciodată în lirica românească de neoavangardă nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
am venit aici, În Burlești (arată cu mâna În direcția unui sat pe care Gelu are de gând să-l viziteze din nou) și m-am Însurat cu una Speranța, era Învățătoare și m-am gândit să m-apuc dă plugărie. Bietu ta-su, săracu, era orb și avea șase pogoane de pământ, nu era nici mult, nici puțin, da’ munceam doi și mâncam șapte, așa că niciodată nu s-ajungea până În martie când ieșeau urzicile și loboda și te amăgeai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
înainte, însă, de a mai întreba de sănătate cel pahar. Dumitru a ridicat paharul, dar de această dată a luat doar o înghițitură. ― Spune-mi, cu ce te ocupi acolo, acasă? ― Apoi eu sunt perceptor al comunei, dar fac și plugărie, fiindcă altfel - vorba ceea - dac-o faci pe conțopistul, nevasta nu-ți mai dă de mâncare... ― Nu-i lucru de ici de colo. Îi treabă grea. Ai de a face cu oameni de tot felul - mai buni, mai răi... ― Mă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
citată din 1252) este podgoria Tokay. Cele mai vechi vii de pe teritoriul Rusiei au fost în Gruzia, datorită condițiilor naturale, foarte favorabile acestei culturi. În țara noastră, cultura viței de vie este, după părerea lui B.P.Hașdeu, mai veche decât plugăria. Vița de vie - susține profesorul I.C.Teodorescu - s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
case și că 810 sunt asemenea pe cale de a se reconstrui. Totodată comisia a luat măsurile cuvenite pentru a veni în ajutorul locuitorilor celor mai nevoieși. Ea a împărțit cergi, plapome și merinde între indivizii cei mai lipsiți, unelte de plugărie și ajutoare bănești între țărani. Austro-Ungaria va numi asemenea un al doilea plenipotențiar la conferență și acesta va fi baronul Calice, agentul diplomatic acreditat pe lângă M. Sa Domnul României. Despre succesele diplomatice ale lordului Salisbury, plenipotențiarul Angliei la viitoarea conferință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în atelierele specifice acestei meserii. La Torcești au fost înregistrați locuitori ca având următoarele meserii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale, plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole, brăzdare și cuțitașe de fier, râșnițe și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
răsplătea ostașii cei mai viteji, dăruindu-le pământ să-l stăpânească și să-l muncească. Poporul a povestit acest fapt în versuri. Voievodul spune oșteanului Burcel, om viteaz, dar foarte sărac: . «...ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vârfu-i să te-așezi Ca stejar să priveghezi Și dușmanii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a intrat sabia-n țară» Atunci eu te-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și acceptă, după o scurtă vorbă cu popa Furtună, pasul "înapoi" al acestuia. De fapt, Busuioc nici nu fusese consultat anterior. Tatăl se pomenește cu feciorul acasă zicându-i: Taică, eu m-am gândit să mă dau și eu la plugărie. Și așa au rămas lucrurile. Plecarea lui Iorgovan după secerători, observăm acum retroactiv, e, în mod similar, rezultat al hotărârii tânărului pe care Busuioc nu o poate răsturna: Măi taică, eu zic să mă duc eu. Replica e echivalentă ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
răsfrânt mereu în îndrumarea deficitară a acestuia. Părinții trebuie să-i ajute pe copiii lor încă de la o vârstă mică să-și asume răspunderea pentru ei înșiși. Întors de la școală pentru care i-a trecut pofta, Iorgovan se întoarce la plugărie, dar nu în poziția de slugă, ci în aceea de stapân. Fără niciun merit personal, decât acela de a fi fiul lui Busuioc, el dictează tuturor, Șofron îl știa om care nu primește să fie purtat de slugile tătâne-său
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nopți întregi și nici n-avea de ce să nu viseze fiindcă fecioru-său era bun școlar. Tânărul bogătan din Curtici decide însă să facă pasul înapoi spre casă cu gândul nemărturisit că aceasta era adevărata dorință a tatălui său: întoarcerea la plugărie a băiatului. Ulterior nuvela ne va confirma faptul că, și de această dată, naratorul s-a înșelat sau ne-a înșelat. Iorgovan nu putea fi decât fiul lui Busuioc. Între cei doi cel mai puternic trebuia să rămână tatăl. Rivalitatea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vodă a ascultat povestea lui Șoiman și cum era om drept și iubitor de popor, a grăit: Șoimane, ia punga aceasta și cumpără-ți plug cu șase boi, iar dealul acesta ți-l dăruiesc ție tot, ca să-l ai de plugărie. Mulțumesc, măria ta, s-a închinat Șoiman în fața lui vodă, punând genunchiul la pământ; ești bun și darnic. Mulțumesc și mă bucur că voi avea de unde să-mi scot pâinea cea de cea de toate zilele. Rău îmi pare însă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sale Tu pe muzică le-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină; De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Ție-ți place moșioara, Pe a ta vrei s-o lucrezi, Iar el știe plugăria - Gospodar e precum vezi. Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce, Cât de bine-i rânduită. Așa dar, nu sta la gânduri. Pre ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul, Ie-l
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]