12 matches
-
conștienți de îndatoririle și drepturile lor”. Un rol deosebit l-a jucat cooperația în educația săteanului. Obștile agricole de arendare, cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este un program care cuprinde, atâtea revendicări economice ale clasei plugărești (care vor fi fost ele, „inimoșii” autori au uitat să le enumere dar n-au uitat să pună o virgulă inutilă între „cuprinde” și „atâtea!, n.a.)”. Despre ținta „frontului”, plugărimea, se spunea că „...este o mare forță de producție și totdeauna (poate, totodată, n.a.) și un mare consumator al produselor industriale”. Cu următoarea frază, compunătorii ce s-au forțat degeaba să gândească o dau rău în bară: „(...) membrii Comitetului Executiv
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sufletele plugarilor dragostea cooperării și a colaborării economice (cu cine această colaborare??, n.a.)”. În viziunea idilic falsă a Frontului Plugarilor, una dintre „misiunile resortului economic” preconizat a se înființa era aceea de „...a se ocupa cu toate problemele ce privesc plugărimea din punct de vedere economic”, din aceasta derivând și hilara „...luminare a gospodinelor în ce privește gospodăria casnică și arta culinară (sic! sic!, n.a.)”. Deoarece citarea în continuare a acestui gunoi propagandistic ar fi complet inutilă, nu ne rămâne decât să spunem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Sătean din Zăpodenii copilăriei noastre, Bârlădeanu aduce dela țară un simț al echilibrului, o desăvârșită cuviință și o nepotolită sete de dreptate. (...)...strâns legat de brazdă și de meserie, Neculai Bârlădeanu este omul care nu știe să trădeze în luptă. (...) Plugărimea și muncitorimea pot avea în Neculai Bârlădeanu o inimă protectoare, un umăr sprijinitor”. În sfârșit, ultimul pe lista BPD-ului, care nici nu a reușit să fie ales, era Ioan Boboc. Tovarășul de idealuri de la „Cronica”, Valer Mitru, domiciliat cu tot cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
etc. Plugarii condeieri Referindu-se la începuturi, I. Ciucurel scria: „Imboldul manifestării în scris la plugarii bănățeni îl dă aprinderea acelei scântei divine, care în evoluția unui popor scapără sub afirmarea de «idee națională». Deci, scrisul la gazete al acestei plugărimi începe deodată cu manifestarea conștienții naționale, încă sub dominația stăpânirii maghiare”. Fondatorii „Cuvântului Satelor” colaboraseră la „Poporul Român”, din Budapesta ( N. Vucu-Secășanu, P. Blidariu), „Drapelul” și „Cartea Satului”, din Lugoj, „Făclia”, din Caransebeș ( I. Ciucurel). În 1923, ultimul scoate un
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
mai tare, că atâta timp cât țărănimea nu va lua parte la conducerea țării ca forță organizată, ca breaslă puternică și închegată, starea economică a ei nu va înflori, cumpăna dreaptă între valoarea producției agricole și industriale nu se va mai face. Plugărimea ca breaslă va trebui să-și aibă numai reprezentanți aleși din sânul ei, acolo unde se făuresc legile țării. Salvarea vine numai prin înșine” - opina I. Ciucurel în 19 ianuarie 1936. Ideile ziarului convergeau cu cele ale mișcării corporatiste a
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
adresat plugarilor de pretutindeni șase scrisori prin gazetele timpului, socotind că și-a făcut astfel datoria. Acest personagiu ridicol știa însă că poporul sărman e lipsit de instrucție elementară și că țărănimea nu citește gazetele. Nu știa însă că, dacă plugărimea i-ar fi cetit scrisorile, și-ar fi făcut cea mai proastă impresie despre cunoștințele în materie agricolă ale fostului învățător."7 Lunga călătorie în inima întunericului ajunge la capătul ei și întreaga țară se trezește la o nouă viață
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
moartea mareșalului, că Olga Dumitriu a donat școlii din satul Schinetea un teren situat chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia Țibănești a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
cu aceeași sinceritate că partidul liberal trebuie să vegheze ca încrederea coroanei să nu fie despărțită nici o clipă de voința națională.[...] Fără cuget prefăcut, fără amenințare și fără lingușire să ne rostim astăzi gândul întreg: regele care a înțeles nevoile plugărimii este și trebuie să rămână al țării întregi, nimic și nimeni nu poate și nu trebuie să întindă o pânză înșelătoare între el și greutățile obștești. În cadrul temeinic și încercat al așezămintelor constituționale o cârmuire sprijinită pe încrederea națiunii trebuie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
izvor de venituri ce n-a fost încă folosit îndeajuns. Astfel, se vor putea găsi noi posibilități și se vor achita obligațiile statului către slujbași și pensionari. Am fost ce dintâi, care am cerut, încă de la alegerile trecute ușurarea datoriilor plugărimii. Dacă se asculta cuvântul nostru în Parlamentul trecut, legea conversiunii ar fi fost mai limpede și mai folositoare. Prin modificarea și îmbunătățirea ei vom reda plugărimii noastre putința creditului ieftin ce astăzi îi lipsește. Și pentru datoriile orășenești se poate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pensionari. Am fost ce dintâi, care am cerut, încă de la alegerile trecute ușurarea datoriilor plugărimii. Dacă se asculta cuvântul nostru în Parlamentul trecut, legea conversiunii ar fi fost mai limpede și mai folositoare. Prin modificarea și îmbunătățirea ei vom reda plugărimii noastre putința creditului ieftin ce astăzi îi lipsește. Și pentru datoriile orășenești se poate găsi o soluție înțeleaptă, fără a zdruncina ideea de proprietate și de credit ce rămâne la temelia așezămintelor noastre. Suntem hotărâțți să luăm toate măsurile pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pentru viitor, datoriile noi, plătite la zi, pentru ca creditul să poată renaște. Scăderea birurilor, a taxelor și a tarifelor care împiedică acțiunea și desfacerea. Plata datoriilor din străinătate în natură, pentru a putea ajuta exportul și prețul bucatelor, ajutând astfel plugărimea. Ajutorul dat gospodarilor vrednici, pentru creșterea vitelor și îmbunătățirea producției. Controlul sever al băncilor pentru a învia creditul și a asigura economiile și depunerile. Controlul averilor tuturor funcționarilor de la război încoace. Ce nu se poate îndreptăți în mod cinstit, să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]