175 matches
-
proliferării celulare normale și tumorale În ideea evitării confuziilor, considerăm că ar trebui ca termenul de apoptoză să fie utilizat pentru moartea celulară naturală, desfășurată per se, în virtutea programării sale ab initio, pentru asigurarea unei arhitecturi normale a organelor organismului pluricelular. Evident că la baza procesului de apoptoză se află o anumită informație genetică din programul genetic al organismului și al speciei. Informația ereditară a morții celulare programate se află în toate celulele organismului uman, dar ea rămâne în stare silențiată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
P53 joacă un rol crucial. Apoptoza apare ca un proces activ de moarte celulară caracterizat prin contracția celulei, condensarea (picnoza) cromatinei și degradarea ADN. Apoptoza poate fi declanșată de lezarea ADN și se presupune că ea este avantajoasă pentru organismul pluricelular, deoarece elimină celulele purtătoare de mutații potențial dăunătoare. Celulele deficiente în P53 eșuează în activarea apoptozei, ca răspuns la iradiere sau la tratamentul cu agenți lezionali ai ADN, incluzând medicamente utilizate în tratamentul neoplaziilor, care induc o gamă largă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulele normale, care sunt orientate spre o evoluție anormală. Această transformare face ca asemenea celule să crească și să se dividă haotic, fără legătură cu nevoile organismului ca întreg, dereglând astfel întreaga rețea moleculară complexă ce guvernează homeostazia unui organism pluricelular. Această stare de transformare declanșează procesul de carcinogeneză, în care expresia genică a celulelor afectate este alterată, astfel încât anumite gene legate de controlul diviziunii celulare care în mod normal ar trebui să fie silențiate, pot fi activate, pe când altele, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
echipamentului enzimatic lizozomal; substanțele preluate din mediul extern prin fagocitoză (ingerarea de particule) și prin pinocitoză (ingerarea de substanțe solvite) sunt astfel descompuse până la substanțe elementare, care trec prin membrana vacuolară pentru a fi orientate spre locul de întrebuințare. La pluricelulare, digestia se realizează în lumenul diferitelor segmente ale tubului digestiv, sub acțiunea catalitică a enzimelor, furnizate de glandele mucoase din segmentele respective sau din glandele anexe (salivare, pancreas, ficat). Mediul de reacție joacă un rol hotărâtor în aceste procese catalitice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
domnesc și astăzi, așa cum au domnit miliarde de ani.” (Tim Appenzeller, Rev. National Geographic, dec. 2006). Schimbarea compoziției atmosferei a fost treptată, dar prezența oxigenului a fost inițial (așa cum am arătat) dăunătoare (otrăvitoare) pentru toate formele de viață monocelulare sau pluricelulare. Acestea au putut supraviețui în măsura în care au dobândit mecanisme de apărare antioxidative între care se menționează: un sistem enzimatic ce inactivează (descompune) H2O2 și compușii derivați vitamine/provitamine cu acțiune antioxidanta, ca acidul ascorbic, tocoferolii, β carotenul (unele carotenoide) alți compuși
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar replicării cromozomilor. Dar constrângerile selective sunt foarte diferite la eucariotele pluricelulare, și este dificil de cuatificat impactul excesului de ADN asupra sănătății, fiind la fel de clar că acest impact nu este excesiv. Se știe că efectul selecției asupra unui caracter dat depinde nu doar de avantajul sau dezavantajul selectiv ce determină acest
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC. Transmiterea patogenului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evolutiv o formă sterilă, stromatică, evidentă prin petele caracteristice lenticulare de la baza tulpinilor și o formă fertilă, reprezentată de conidioforii și conidiile ce apar în centrul acestor pete. Conidioforii sunt simpli sau ramificați, mai groși la bază și susțin conidii pluricelulare, alungite, hialine, rotunjite la bază și ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să Împingă evoluția animală doar până la pești, iar pe aceea vegetală doar până la alge pluricelulare, În vreme ce uscatul, În următoarea mai puțin de jumătate de miliard de ani, a făcut restul, chiar și omul, pentru care plantele au ajuns la grâu și crin. Dar marea e și tentantă: mamifere, vârf al evoluției pe uscat, s’au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Euglena, până mai-mai să ajungă pești. De altfel uscatul, complet steril, le-ar fi condamnat la foame. Cu traista plină cu de-ale gurii - accesul la energia Soarelui adică - plantele leneviseră În tot acest timp, ajungând doar alge, fie ele pluricelulare dar, sătule de decimare, s’au decis să evadeze spre libertatea uscatului. Dar pentru asta au trebuit să se debaraseze de ghiuleaua legată de picior, adică de pluricelularitate, care nu le Îngăduise decât să se așeze pe stâncile scăldate de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s’a „botezat“ ca prima celulă eucariotă, adică cu nucleu. Membrana a protejat-o o vreme, hrănind-o din jur, până ce „subțirimea“ s’a dovedit depășită. Celula s’a „cârdășit“ atunci, cu suratele ei, Îndărătul unei noi membrane, devenind organism pluricelular, sub o piele care adăpostea o nouă picătură din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu compoziția aflată la vremurile respective. Tot „cârdășia“, dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din marea vremii. Toate trei „mările“ succesive: mediul intranuclear, cel intracelular, respectiv lichidul interstițial, au fost păstrate apoi cu sfințenie până astăzi, exact cu compoziția aflată la vremurile respective. Tot „cârdășia“, dar de-acum Între cele mai diverse/diferite organisme pluricelulare și nu numai a salvat viața de următoarea degradare a mediului. Dar o nouă membrană, cât Terra chiar, era imposibil de realizat. Și a devenit, din pur materială, ideatică: „cârdașele“ au devenit biocenoză, iar membrana relațiile dintre organismele componente ale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i - ca bază a vieții - Întreaga informație genetică, inclusiv câte crăci are de gând să odrăslească; nu și câte va avea... Deci, să luăm o celulă - dintr’o frunză ori un mugure - și s’o forțăm să devină un organism pluricelular, unul regenerat dar care, cu genomul identic, e tot teiul sfânt. Și am convingerea că, În acel moment, vechiul tei se va usca, sufletul lui trecând În cel nou. Dar... De punem o celulă În glastră, pe ea vor tăbărî
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acel moment, vechiul tei se va usca, sufletul lui trecând În cel nou. Dar... De punem o celulă În glastră, pe ea vor tăbărî Încă mai multe celule, dar bacteriene, spre a o devora. Lipsită de integratoarea protecție a Întregului pluricelular, ea nu se poate nici barem apăra, darmite - primul pas Întru reconstituire - multiplica. Deci, În primul rând, e nevoie de un mediu steril, unde e doar celula. Căreia Îi trebuie hrană, de astă dată oferită de noi, căci nu mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
două, patru, opt - mereu dublare - În condiția În care le și asigurăm energetic. Amintita tehnică asta face: asigură celulei - devenită primordială - mediul sigur, În care doar ea e stăpână, și energia; ba chiar și factorul de unitate a viitorului organism pluricelular - căci n’avem nevoie de un pumn de celule identice, ci de un arbore, În care o celulă e frunză, alta rădăcină... - adică fitohormonii. Dirijată astfel, multiplicarea celulară - prima reacție a celulei - și diferențierea - specializarea celulelor fiice spre a deveni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care-i bem ori/și mâncăm zilnic - acesteia cu o alta, străină, nu e pe placul prototipului care e fiecare dintre noi; motiv de stress. À propos: când câteva organisme unicelulare au găsit cu cale să formeze un organism pluricelular, izolându-se În spatele unei piei, au făcut-o Împreună cu oleacă din marea acelui moment, lichidul interstițial de astăzi care păstrează cu sfințenie compoziția aceleia, cu mult mai dulce decât aceea de astăzi. Vorbeam de stress? Păi, În fața lui suntem complet
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar lacul Începe să capete orice altă culoare: verde, roșu, după feleșagul algelor adică, În amestecul lor, brun. Și capătă alt nume: eutrof, adică bogat În nutrienți. Miau Motiv ca să tabere acolo bacterii, protozoare,... dar și alte heterotrofe, tot mai pluricelulare, c’au ce mânca. Dar au și de ce muri, Moti. De pildă În perioade lipsite de oxigen, fie că algele sunt oprite a-l produce, fie că sunt ele heterotrofele prea multe, fie că algele Însăși Îl consumă, În lipsa luminii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o obține din mare. E mare nevoie de ea, căci orice organism animal, inclusiv omul, reconstituie În sine, mereu și mereu, o „mare“ interioară, lichidul interstițial adică, cu o compoziție sacralizată, aceea a mării propriu zise din vremea nașterii primelor pluricelulare; asta ca să fiu simplistă... Așa vorbind, sunt tentată, eu, picătura de apă, să vă plâng, pe voi dar și pe alții care hălăduiesc pe sare, precum dacii lui Cristi pe oricare prunc: băgați În voi, iar amicul Cristi face din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vieții mentale umane a evoluat în funcție de istoria interrelațiilor stabilite cu lumea înconjurătoare. Ea a fost prezentă în germene în multiplele noastre relații stabilite în timp geologic cu animalele. 7. Organismul viu este un roi După Hoffmeyer, problema complexă a organismelor pluricelulare poate fi înțeleasă prin folosirea conceptului de roi (swarm), adică de un set de agenți mobili care sunt capabili de comunicare directă sau indirectă între ei (în funcție de caracteristicile locale ale mediului) și care rezolvă, în mod colectiv, problemele destul de complexe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
care sunt capabili de comunicare directă sau indirectă între ei (în funcție de caracteristicile locale ale mediului) și care rezolvă, în mod colectiv, problemele destul de complexe ale întregului. Din acest punct de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
problemele destul de complexe ale întregului. Din acest punct de vedere, putem realiza o fertilă analogie cu animalele sociale, organismele pluricelulare părând a fi formate din roiuri multiple, organizate ierarhic. Cu alte cuvinte, roiul de celule care formează organismul unui animal pluricelular poate fi conceput ca un roi de roiuri, ca un grandios roi format din roiuri diferite, suprapuse ierarhic. O astfel de imagine poate fi oferită de funcționalitatea integrată a creierului în corp. Pe bună dreptate, Hoffmeyer consideră că, pentru menținerea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Este de-a dreptul impresionantă multitudinea celulelor cu rol în apărarea activă a organismului și capacitatea lor de comunicare și de mobilizare pentru atingerea unui scop unitar - asigurarea imunității. După Jacob Uexküll (1936), prin diferențierea celulelor și a Țesuturilor, organismele pluricelulare au dobândit o capacitate mai mare de a primi și transmite informații, astfel încât să manipuleze porțiuni mai mari ale mediului, atât în timp cât și în spațiu, înlesnind creșterea așa-numitului Umwelt. După cum bine este știut, există o multitudine de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]