38 matches
-
pentru a se salva de la dezumanizare, pentru a-și păstra omenia, care nu rezistă în afara valorilor morale și duhovnicești. Vom întâlni, în cuprinsul romanului, destine, portrete, întâmplări felurite, dar tăria narațiunii este dată de atmosferă și de amintita mișcare informă, pluriformă, a mulțimii. Aceasta are, drept corolar, destrămarea aglomerării ucigătoare din ghetou și deschiderea sufletului și a minții spre alte zări, spre lumină, așa cum ne lasă a bănui finalul cărții. În condițiile acestea, este nu doar posibilă, ci și necesară o
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1429124608.html [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
L) NATO a jucat un rol important în timpul Războiului Rece între 1949 și 1989. Sarcina oficială a acesteia era să apere teritoriul comun al statelor membre împotriva invaziilor, fără a acționa în afara teritoriului respectiv. Justificarea a fost apărarea unei democrații pluriforme împotriva dictaturilor, dar în practică a însemnat în principal protejarea economiei capitaliste de o economie socialistă. Dictaturile de dreapta din Portugalia și Grecia au avut dreptul să adere, au existat acorduri bilaterale cu o dictatură similară în Spania, iar colonia franceză Algeria
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
histologică se va utiliza clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și buletinul histologic trebuie să specifice localizarea tumorii, dimensiunea, multicentricitatea, extensia tumorii (ex. în rete testis sau alte țesuturi), categoria pT (UICC), tipul histopatologic (OMS) și prezența sincițiotrofoblastului. În tumorile pluriforme, trebuie descrise fiecare componentă individuală, cu prezența procentuală sau absența invației vasculare (venoasă sau limfatică) și prezența TIN. Tratamentul tumorii primare Orhiectomia reprezintă standardul de îngrijire și orhiectomia parțială poate fi efectuată în situații specifice [II, B]. Chirurgia tumorii primare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227406_a_228735]
-
va utiliza clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății (WHO) utilizată și raportul histologic trebuie să specifice: localizarea tumorii, dimensiunea, multicentricitatea, extensia tumorii (ex. invazia în rete testis sau alte țesuturi), categoria pT (UICC), tipul histopatologic (WHO) și prezența sincițiotrofoblastului. În tumorile pluriforme, fiecare componentă individuală ar trebui descrisă, cu raportarea procentului sau absența invaziei vasculare (venoasă sau limfatică) și prezența TIN. Tabel 1. Stadializarea non-seminomului conform clasificării UICC/AJCC și IGCCCG *Font 7* ┌─────┬───────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────���─────────┬────────────┐ │Sta- │TNM (UICC/AJCC) │Markeri tumorali serici (S) determinați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227406_a_228735]
-
iar istoricii religiei situează creștinismul pe o poziție aparte în raport cu religiile monoteiste cu caracter exclusiv (absolut), precum islamul și iudaismul, din cauza noțiunii specific creștine de Treime, adică "trei persoane de-o unică substanță", fapt ce clasează creștinismul în categoria monoteismelor pluriforme, alături de religiile primitive, care, prin expresia unui monoteism pluriform (mai mulți zei sunt considerați a fi manifestări ale unui unic zeu) încearcă să răspundă aceleiași probleme ca dogma trinitară, adică a coexistenței unității divine și a pluriformității divine (multiplicității de
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
în raport cu religiile monoteiste cu caracter exclusiv (absolut), precum islamul și iudaismul, din cauza noțiunii specific creștine de Treime, adică "trei persoane de-o unică substanță", fapt ce clasează creștinismul în categoria monoteismelor pluriforme, alături de religiile primitive, care, prin expresia unui monoteism pluriform (mai mulți zei sunt considerați a fi manifestări ale unui unic zeu) încearcă să răspundă aceleiași probleme ca dogma trinitară, adică a coexistenței unității divine și a pluriformității divine (multiplicității de manifestări ale acesteia), un exemplu fiind spiritul adorat de
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
gândirea vaticinară din “Satire” (Scrisorile), și am materială și materialistă, o detașare, o udat batiste parfumate pe romanțele ” N o i s u n t e m a d e v ă r a ț i anihilare a eului egoist pluriform totuși, poetului, sau pe gingașele versificări de contemporani ai lui, fiindcă știm mai plutind în ceața deasă a memoriei “Floare albastră” și “Povestea teiului”... multe despre el decât ceea ce știau istorice și a experienței fizice. Și din toate, peste acestea
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
face ca între fragilitatea extremă care dă probe de anduranță și forțarea limitelor de suportabilitate să existe un permanent contrapunct. Cea de-a doua parte a spectacolului este structurată în jurul performării „bricolajului de gen”, în care trupul devine o construcție pluriformă și, în același timp, transformă. După ce se joacă la perete cu o minge de fotbal, kata bodoki-halmen își pune un pisoar pe cap, iar Lucia Mărneanu trage de sâni ca și cum ar vrea să și-i desprindă de trup, până când ajungem
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
e.g. al drepturilor de proprietate, al unor bunuri sau profituri, așa cum s-a întâmplat cu întreprinderile de stat înainte de privatizare etc.), cultural (e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia acea formă pe care individul singular și societatea pluriformă le negociază tacit sau explicit. Efecte ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
el e în ton cu Marele romantic, cel sistematizat într-o "nepăsare tristă": "Ca să pot muri liniștit, pe mine / Mie redă-mă!..." Flancat de personaje răsunătoare în lumini reci, antice, biblice ori din lumea medievală -, îl urmărim în demersuri cognitive pluriforme: "Evul mediu s-a retras în mine" (A patra elegie); renascentiștilor le face reverențe; peregrinul (atât de repede dispărut), exponent al continuităților temporale, se vrea apropiat păstorului mioritic și lui Toma Alimoș, dar și călător în spații planetare, cu opriri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
optică stănesciană, Țara e un aliaj de "real" și "vis", tărâm protector exercitând nu doar un magnetism afectiv: "Țară tânără, țară bătrână, / țară materie, țară idee" (Treapta de real și de vis). Disjuncții, antimituri, stări de spirit contrastante se încrucișează pluriform, balansând între vedere (de unde obsesiva invocare a ochiului) și non-vedere. Senzații termice opozitive alternează între "foc și gheață". De o parte nălucirea cuvântului nenăscut încă, de alta apelul la fondul folcloric milenar, la structuri consacrate. Somn și trezie, luciditate și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lat de mână este Ca brațul tău stâng. Tâmpla ta de argint strâmbă este Asemenea icoanelor vechi, Ieronim, Tâmpla mea cu desene frumoase Strâmbă începe să fie și ea Și țeapănă-n oasele roase. În strategia vizuală a poetei acționează pluriform mirajul, însă nu în direcția sublimităților; aproapele și departele întristează, deopotrivă, atât în Apa morților, în Asemenea ielelor, cât și în alte priveliști. La Sadoveanu, fenomenul reveriei treze era definit astfel: "Mirajul acesta al depărtărilor în bărăganuri are în popor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne. Tu, iartă-mă, fecioară tu, căprioara mea! În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică "pasăre albastră", basmul cu "fata prefăcută-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe temă apropiată, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, "bătrână și nestricată de om", o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se stinge lent
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din 1963: "Aduceți coloana fără sfârșit / aici unde nesfârșitul începe..." Într-un poem, Vase comunicante, se schițează arhiștiuta sete de dezmărginire: "De la un capăt la altul al lumii, / de la un capăt la altul al stelelor". Timpul, spațiul, destinul se interferează pluriform într-o conștiință-oglindă: "Fugim prin oglinzi, chenare ale tainei (...) / Ca stinsele stele în ochii lui, celui ascuns" (Cu chipuri de ceară). În cadrul propriei convenții lirice, muzica, dansul, somnul, visul, oginda, clopotul, dar și focul (" Iluzie a tot ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
spațiată" (J.-M. Adam, M. Bonhomme, 2005: 277) ce nu permite operațiuni generice, dintre care juxtapunerea și includerea. Limbajul are o morfologie "construită pe dubla articulare", imaginea "posedă o plastică, cu componentele ei cromatice și geometrice" (idem), posedă unități figurative pluriforme și greu de clasat". Numeroși cercetători vorbesc despre interdependența și coerența codurilor. Codul există deopotrivă în mesajul vizual și în mesajul lingvistic. Există la nivelul "codurilor vizuale, figuri-semne care se află într-un raport fix cu limbajul și figuri al
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Versuri și proză inedite au fost inserate în „Manuscriptum” (1972, 1974). La I. pasionalitatea e o formă complementară a lucidității, resort ce îi determină modul de a exista și reprezentările, orientând-o spre o poezie de flăcări înalte și exaltări pluriforme. Un vers ca „Nu știu, eu sorb cântecul sau el mă soarbe” punctează prin familiarul „nu știu” natura spontană a lirismului, poeta fiind parcă o voce a lucrurilor, într-o rostire închegată din simultaneități, unificând iubire și maladie, maternitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
ființe umane spre a le înlocui cu dureroase absențe, cu viditatea sinistră a unui gol irevocabil. Omul cotidianului social nu-și poate fixa îndelung privirea asupra acestui gol traumatizant. El simte nevoia defensivă a unei redirecționări spre conținutul cromatic și pluriform al vieții de zi cu zi. Este reacția instinctului de a trăi înglobând evenimentul morții printre altele ce aparțin vieții, diminunâdu-i perspectiva cutremurătoare și asfixiantă, așezându-l în rândul banalităților care vin spre a trece. Dar moartea își păstrează adevărul
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
asemeni unei oglindiri amplificate parcursul mistic al credinciosului individual spre piscurile transcendenței dar și strângerea laolaltă, așezarea împreună a multitudinii de credincioși care-și împletesc venerările zeului într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu torentul inversat dinspre extensia pluriformă a mulțimii către ascuțișul ce focalizează totalitatea proiecțiilor spre Divinitate activate prin ritual și în jurul impulsiunilor sale modelante. Astfel, proiectul arhitectural materializat, relicvele-mărturii, creația picturală și sculpturală, ritualul oficiat de sacerdot toate aceste constituiente definitorii pentru templu deschid spre Divin
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
o lume deformată de frică și lașitate. Adevărata măsură a talentului scriitoarei este dată de volumul de proză scurtă Cursiv de septembrie (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), ale cărui povestiri și schițe pun în lumină o sensibilitate feminină barocă, pluriformă și neliniștită, ce recunoaște în modurile de manifestare ale existenței tot atâtea reflexe ale unui principiu spiritual integrator. Fie că este vorba de Amy, o pensionară sexagenară părăsită de bărbat pentru o frumoasă americancă (Rame Blondel), de d-na Nora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără să abolească în mod magic finitudinea ontologică, întotdeauna gata să iasă la suprafață (...) Distorsiunea dintre real și ideal este tocmai această gaură
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în sanscrita ,,față de”, ,, în prezența” lui iar personajul este dominant - sau o negație, subliniindu-i-se spiritul nonconformist ,,(...) erou al negației, este funcționar al certificatelor de înmormântare, straniu prezicător al deceselor.”, imaginația debordanta, incapacitatea de a accepta realitatea altfel decât pluriforma. Acțiunile lui sunt copii în derizoriu ale altora ce rezonau semnificant. Cornel Ungureanu vorbește despre influență unui mit oriental antic, Tao to-king. Personajul lui Bălăiță se înscrie într-un sistem ce neagă și aceasta filosofie. Prezența lui îi produce spaimă
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o ediție de autor, dar și un Jurnal intim, mărturie a debusolării și oportunismului, dar și desen în aqua forte al unor chipuri de literați de prin anii ’50. Marcel Aderca este fiul lui A. Soarta scrisului inegal, de aspect pluriform, al lui A. („literat complet și nespecializat”, cum îl caracterizează Arghezi) pare să fi fost legată de o antinomie structurală a omului. Sălășluiesc în firea lui un insurgent, un nonconformist în stare de perpetuă veghe, pledant neostenit al libertății individului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Poezia lui Macedonski, adică arta ce i-a adus autorului faima, este pusă în legătură, în exegezele curente, cu romantismul, naturalismul, parnasianismul, neoclasicismul și simbolismul, în funcție de variatele elemente întîlnite în această operă imensă, întinsă pe 50 de ani și pitoresc pluriformă. Dincolo însă de aparențe, traiectoria poeziei macedonskiene rămîne destul de clară: pînă către 1890, prin volumele Prima verba, Poezii, ca și printr-o parte a volumului Excelsior, poetul aparține clar romantismului postpașoptist; după 1890, își schimbă radical maniera și începe să
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
variabili de la o etapă la alta ori în chiar economia aceleiași etape, cu șanse de împlinire cu nimic inferioare celor din prima categorie, pe care, la prima vedere, ,simplitatea" pare a-i avantaja. Obsesia lor e totalitatea, instrumentul lor e pluriform, tehnica lor interioară e sinteza, o sinteză ce nu-și ,digeră" însă integral componentele, preferînd a le înfățișa prin transparența membranei sale. Asemenea poeți sînt recuperatorii, cei ce pleacă în căutarea timpului pierdut și a spațiului nu o dată așijderea pierdut
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
a se apropia tot mai mult de realitate, dar și a noii raportări la referent: temele metafizice, abordate abstract, cedaseră terenul pînă și faptelor de cronică. Se renunțase hotărît la pretenția de a deține adevărul asupra existenței plurivoce, nu doar pluriformă. În sprijinul antiretoricii programatice pasoliniene (Trasumanar e organizzar), veneau parodiile, colajele, zigzagarea între registre expresive, ostentarea oralității ale unor Elio Pagliarani (La ragazza Carla), Edoardo Sanguineti (Laborintus), Antonio Porta (Rapporti) și ale altora. Clasicii în viață nu se puteau sustrage
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]